Granituire

Sentinţă civilă 187 din 06.02.2019


Prin  cererea inregistrată pe rolul (...)  sub nr. (...) reclamantii (...) au chemat in judecată pe pârâtii (...), solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se dispuna obligarea paratilor să le respecte dreptul de proprietate in sensul interzicerii acestora să intre la imobilul casa de locuit pe terenul proprietatea lor căreia i-au dat destinatia de cale de acces doar pentru imobilul lor constructie aferente pensiunii administrate de reclamanti; grănituirea proprietatilor părtilor cu identificarea liniei reale de hotar dintre terenurile proprietătile părtilor; obligarea paratilor să le lase in deplină proprietate si pasnică folosintă terenul in suprafaţă de cca. (...) mp. acaparat prin montarea gardului dincolo de linia de hotar conform actelor de proprietate; obligarea paratilor să-şi repozitioneze acoperisul astfel incat picatura streasinilor dar si apele pluviale si zăpezile să nu mai cadă pe terenul reclamantilor si să-şi monteze parazăpezi şi obligarea paratilor să-şi inchidă ferestrele de vedere directă aflate in imediata apropiere a terenului proprietatea reclamantilor.In motivarea cererii reclamantii au arătat că sunt proprietarii terenului in suprafată totală de (...) mp. avand nr. Cadastral (...) conform actului de alipire a terenurilor in suprafaţă de (...) mp. cu nr. cadastral (...) dobandit in baza sentintei civile nr. (...)  si a suprafetei de (...) mp. cu nr. cadastral (...) dobandit prin contractul de vanzare-cumpărare aut.sub nr. (...), teren situat in (...) precum si asupra constructiei edificată pe acesta ce are destinatia de pensiune

Mai sustin reclamantii că sunt proprietarii terenului cu destinatia cale de acces în suprafaţă de (...) mp. situat in (...) conform contractului de vanzare-cumpărare aut. Sub nr. (În continuare, reclamantii au mentionat că paratii sunt proprietarii terenului in suprafată totală de (...) mp. situat in (...) cu nr. cadastral (...) situat in (...) conform contractului de vanzare-cumpărare aut. Sub nr.(...), teren pe care si-au edificat o casă de locuit, fără insă, a respecta autorizatia de construire in sensul că au montat ferestre cu vedere directă către terenul proprietatea reclamantilor, situatie care îi prejudiciaza, avand in vedere că prin dreptul acestor ferestre trec turistii si clientii restaurantului reclamantilor.

Reclamantii au mai precizat că paratii si-au amenajat si poartă de intrare in imobilul proprietatea lor, accesul facandu-l pe terenul proprietatea reclamantilor, desi au acces propriu pe str. (...) iar inainte de introducerea actiunii acestia au fost notificati cerandu-le să-şi inchida poartea prin inlocuirea cu gard si le-a fost interzis accesul prin proprietatea lor.

S-a mai  aratat de către reclamanti că desi costurile gardului despărtitor dintre terenurile proprietatea lor au fost suportate mai mult de către ei, paratii au profitat de faptul că ei nu puteau fi prezenti la ridicarea gardului si au montat gardul pe alt amplasament decat cel corect intrand in terenul lor cu cca. (...) mp.Reclamantii au adăugat că desi au notificat paratii să-şi inchidă portile, ferestrele cu vedere directă si să mute gardul, paratii nu au luat legătura cu ei, iar cea de-a doua notificare au refuzat-o.

In drept, au invocat dispozitiile art. 555, art. 563, art. 566, art. 611, art. 612 si art. 614 cod civil.Au anexat cererii, in copie, înscrisuri .

La data de (...) paratii au formulat întampinare, prin care au arătat că sunt de acord numai in parte cu actiunea reclamantilor în ce privește grănițuirea proprietăților .

În motivare au arătat că nu sunt de acord să nu mai folosească actuala cale de acces pentru a ajunge la domiciliul lor deoarece acest teren pe care reclamanții îl denumesc calde de acces nu se află în proprietatea lor exclusivă, având acceptul celuilalt coproprietar de a folosi acest drum pentru a ajunge la domiciliul lor.

Au mentionat că nu au acaparat nici o suprafață de teren iar actuala linie de hotar a fost stabilită chiar de către reclamantul (...) cu ocazia edificării gardului ce desparte proprietățile.

Au susținut că picătura streașinii si apele pluviale si zăpezile nu cad pe terenul proprietatea reclamanților iar cu privire la distanța dintre fereastră si teren drum de acces este de peste (...) cm.

În drept, au invocat art. 205 C.proc.civ.

În susținerea cererii au solicitat proba cu înscrisuri, martori si interogatoriu.Au anexat cererii, in copie, înscrisuri .

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost administrate interogatorii reclamantilor și pârâtei (,,), au fost audiati martorii (...) si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică topografică a fost intocmită de expert (...) si depusa la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prealabil, cu privire la cererea expertului tehnic juidicar (...), de majorare a onorariului de expert cu suma de (...) lei , instanța reține că prin Încheierea din data de (...)

 s-a stabilit un onorariu provizoriu de (...) de lei în sarcina reclamanților și pârâților.

În motivarea cererii, expertul a învederat că din fiecare onorariu dispus de instanță, costurile taxelor si impozitelor reprezintă 55% la care se adaugă costuri deplasări si convocări.

În drept, conform art. 339 alin. 2 C.proc.civ. ”La cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar, după caz”.

Astfel, raportat la lucrarea efectuată având în vedere că s-au admis parțial obiecțiunile si s-a depus si completare la raportul de expertiză tehnică judiciară, instanța va admite în parte cererea si va obliga reclamanții si pârâții, câte (...) lei în sarcina fiecărei părţi, să achite diferenţa de onorariu în cuantum de (...) lei, către expert tehnic topograf (...)

Pe fond, cu privire la capătul de cerere, privind revendicarea:

 În drept, potrivit art. 555 C.civ., „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de  bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege”.

Potrivit art. 563 C.civ. ”Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă”.

Prin urmare, acțiunea în revendicare este acțiunea formulată de proprietarul neposesor împotriva unei alte persoane, posesor sau detentor, ce nu deține și proprietatea imobilului, în vederea recuperării posesiei asupra bunului deținut în proprietate iar pentru a fi admisă, reclamantul trebuie să facă dovada unui titlu de proprietate asupra bunului revendicat.

Față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că reclamantii au dobândit imobilul teren în suprafață de (...) mp, prin Actul de alipire/comasare, prin care reclamanții au încheiat act de alipire/comasare pentru imobilul situat în intravilanul or. (..), tarla (...), compus din suprafața de (...) mp, cu nr. cadastral (...), teren din care (...) mp, curți construcții si (...) mp arabil, precum si din construcția C1, în suprafață construită de (...) mp, conform Încheierii de autentificare nr. (...), de (...)

Potrivit actului antementionat, imobilul este format din două corpuri de proprietate: suprafața de (...) mp, bun propriu al proprietarului  (...), dobândit de la mama sa, în baza sentinței civile nr. (...), (...), în dosar nr. (...), definitivă si irevocabilă și suprafața de (...) mp a intrat în prorpietatea reclamantilor prin cumpărare în timpul căsătoriei, conform contractului de vânzare autentificat sub nr. (...)

Conform actului de dezmembrare autentificat de acelasi birou notarial, reclamanții în calitate de proprietari au procedat la dezmembrarea corpului de teren după cum urmează: suprafața de (...) mp si suprafața de (...) mp

Prin contractul de vânzare autentificat de (...), prin încheierea nr. (...)(....) în calitate de vânzător a vândut reclamanților, în calitate de cumpărători, în vederea întregirii proprietății acestora, cota indiviză de (...) din drumul de acces în suprafață totală de (...) mp,  situat în (...)

În ce privește titlul de proprietate al pârâților, reclamanții (...), în calitate de vânzători, au vândut pârâților (...), în calitate de cumpărători, suprafața de (...) mp, situat în intravilanul (...),  conform Contractului de vânzare autentificat de (...)

Prin titlu în materia acțiunii în revendicare se înțelege actul juridic, actul jurisdicțional sau chiar actul administrativ translativ, constitutiv ori chiar declarativ de proprietate, care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă, mai exact, o prezumție de existență a unui mod de dobândire a dreptului de proprietate. În literatura de specialitate s-a arătat că noțiunea de titlu are, în primul rând, accepțiunea de mod de dobândire a proprietății, iar, în al doilea rând, accepțiunea de înscris care dovedește un anumit mod de dobândire a proprietății, fiind inclusă în noțiunea de titlu (în materia acțiunii în revendicare) contractul de vânzare, convenția sau hotărârea de partaj.

Efectul ce i se atribuie titlului, în accepțiunea arătată mai sus, este acela de a crea o prezumție simplă în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce, prezumție care poate fi răsturnată de partea adversă, inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumție mai puternică, dar tot susceptibil de a fi combătută.

Conform Raportului de expertiză tehnică topografică ”(...)”, suprafața de teren deținută de reclamanți este de (....) mp, care diferă de suprafața înscrisă în cartea funciară, respectiv (...) mp. S-a mai mentionat că terenul pârâților are suprafața de (...) mp, dar nu respectă, ca în cazul reclamantilor, amplasamentul dat de planul cadastral ((...) mp conform plan cadastral) iar hotarul între proprietățile părților, materializat provizoriu prin stâlpi metalici, respectă hotarul din planurile cadastrale, cu eroare de (...) cm în pct. (...) respectiv (...) cm în pct. (...) dar a învederat că sunt erori minime, neexistând acaparare de teren la acest hotar .

Pentru toate aceste considerente, instanța urmează a respinge capătul de cerere având ca obiect revendicare, ca neîntemeiat, nefiind făcută dovada că pârâtii au acaparat suprafața de (...) mp.

În ce privește capătul de cerere având ca obiect grănițuire:

Acțiunea în grănițuire este acțiunea prin care se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăți vecine; prin aceasta reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate.

Astfel, potrivit art. 560 C.civ., proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

În acord cu aspectele învederate de către expert instanţa constată că varianta de grăniţuire propusă de acest expert respectă titlurile de proprietate ale părţilor.

În atare condiţii, instanţa omologhează în integralitate raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, cadastru şi geodezie întocmit de expert (...). Având în vedere toate aspectele de fapt şi de drept reţinute, instanţa va admite aceste capăt de cerere sens în care va stabili linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților, situat în (...) notat cu simbolurile (...) număr cadastral (...), împrejmuit parțial cu gard de lemn, metal si sârmă, şi imobilul imobilul proprietatea pârâților, situat în or. (...) număr cadastral (...) notat cu simbolurile (...) imobil împrejmuit cu gard de lemn, metal si sârmă,  conform raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, cadastru şi geodezie întocmit de expert (...)  pe aliniamentul (...)

Asupra capătului de cerere privind obligarea pârâților să nu mai intre la imobilul casă de locuit pe terenul proprietatea lor, căreia i-au dat destinație de cale de acces numai  pentru imobilul construcție aferentă pensiunii administrate de reclamanți, instanța reține că prin Contractul de vânzare autentificat de (...) prin încheierea nr. (...) , (...), în calitate de vânzător a vândut reclamanților, în calitate de cumpărători, în vederea întregirii proprietății acestora, cota indiviză de (...) din drumul de acces în suprafață totală de (...) mp,  situat în (...), număr cadastral (...)

Pe de altă parte, pârâții au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Încheierea nr. (...) de (...) prin care vânzătorul (....) le-a vândut soților (...)dreptul de proprietate asupra cotei părți de (...) din terenul în suprafață de (...) mp, indiviz din terenul de (...) mp cu destinația drum de acces (respectiv suprafața indiviză de (..) mp), situat în intravilanul (...) tarlaua (...), parcela (...),cu nr. cadastral (...)

Astfel, instanța reține că părțile au un drept indiviz cu privire la drumul de acces, fiind coproprietari în devălmășie, caz în care art. 647 C.civ. prevede că (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.(2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.(3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar. Când bunul comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.

Deși reclamanții au justificat acest capăt de cerere si prin existenta unei alte căi de acces de care beneficiază pârâții pentru a accede la proprietatea acestora, respectiv intrarea dinspre strada (...) instanța reține următoarele:

Deși martorii reclamantilor au declarat că pârâții au posibilitatea să iasă înspre (...) fără să existe impediment în acest sens, instanța va reține concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară  în care se mentionează că garajul pârâților, mentionat în autorizația de construire nr. (...) are doar parte din fundație executat, dar aplasamentul acestuia implică acces din drumul de acces cu nr. cadastral (...), din strada (...) În completarea la raportul de expertiză se adaugă în sensul că imobilul proprietatea pârâților are acces din calea (...) există poartă pe aliniamentul notat pe planșa 1 (anexă la raport), cu simbolurile (...) dar pentru acces auto la garaj, acesta se poate realiza doar prin drumul de acces din strada (...) datorită amplasamentului garajului .

Mai mult, astfel cum s-a reținut în precedent, in motivarea celorlalte capete de cerere, drumul de acces dinspre strada (...) este coproprietatea devălmașă a reclamantilor si pârâților, astfel că nu se poate limita dreptul de proprietate al pârâților prin simpla manifestare de voință a reclamanților.

Eventualele neîntelegeri cu privire la modul de folosire a drumului de acces pot fi soluționate prin utilizarea altor mijloace legale.

Constatând că reclamanții nu sunt proprietari exclusivi asupra suprafeței de teren ce constituie drum de acces, situat în intravilanul (...) ci coproprietari în devălmășie inclusiv cu pârâții, instanța va respinge ca neîntemeiat si acest capăt de cerere, întrucât fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul si de a nu împiedica exerciţiul folosinţei celorlalţi copărtaşi.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtilor să își repoziționeze acoperisul astfel încât picătura streșinilor dar si apele pluviale si zăpezile să  nu mai cadă pe terenul proprietatea reclamantilor, instanța reține următoarele:

În drept, conform art. 611 C.civ., având denumirea marginală, ”Picătura streşinii”, ”Proprietarul este obligat să îşi facă streaşină casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”.

Deși din declarația martorului (...) rezultă că la casa pârâților nu sunt jgheaburi, susținere care se coroborează cu declarația martorei (...) care a învederat că în prezent casa pârâților nu are jgheaburi, declarațiile lor nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Mai mult, deși (...) a susținut că a văzut parazăpezi de curând puse, martora (...) a precizat că pârâții nu dețin parazăpezi .

În atare condiții, instanța va avea în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară și ale completării la raport, care sunt în sensul ”că jgheaburile existente  nu depășesc, în proiecție gardul metalic al proprietății la drumul de acces (cu număr cadastral (...) din strada (...), proiecția este la (...) m, respectiv (...) m în interiorul proprietății, față de gardul la drumul de acces (cu nr. cadastral (...) ) din strada (...)  În completarea la raport, doamna expert a explicat în mod expres că apa din ploi si zăpezi nu se scurge de pe acoperisul casei pârâților pe drumul de acces Pe planul de situație, plansa 1, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară, au fost evidențiate existența si amplasamentul în proiecție al jgheaburilor existente, burlane la casa pârâților”

Față de concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară si completarea la acest raport, instanța reține că s-a făcut dovada certă că apele pluviale, zapezile, picătura stresinilor curg pe terenul proprietatea pârâților fără a afecta fondul reclamanților.

Pe cale de consecință. instanța va respinge ca neîntemeiat si aceste capăt de cerere.

În ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților să își inchidă ferestrele de vedere directă, instanța are în vedere dispozițiile art. 615 C.proc.civ. care prevăd că ”Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. (2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.(3) Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie”.

Întrucât nu au fost administrate alte probe pe acest aspect, instanța va avea în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară (...), în acord cu care, locuința pârâților, în regim S+P+1, are ferestre la drumul de acces (cu număr cadastral (...) ), din strada (...), cu mentiunea că fereastra dinspre garaj este de lumină iar cea de a doua fereastră din cărămidă de sticlă. Conform aceluiași raport, distanța dintre fereastră si gardul metalic al proprietății la drumul de acces (cu număr cadastral (...) ) din strada (...) este de (...) mp .  Aceleași concluzii apar si în completarea la raportul de expertiză.

Instanța reține pe de o parte că ferestrele evidențiate în raportul de expertiză sunt înspre drumul de acces (care conform considerentelor reținute în precedent) se află în coproprietatea părților și nu înspre fondul reclamantilor,  iar pe de altă parte, că una dintre ferestre (dinspre garaj) este de lumină iar cea de a doua fereastră, din cărămidă de sticlă.

Or, în atare situație, cu privire la fereastra de lumină, instanța reține si art.  616 C.civ., care prevede că ”dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat”.

Constantând că nu sunt îndeplinite cerințele cumulative prevăzute de art. 615 C.civ., privind orientarea ferestrei către fondul proprietatea reclamanților, ci înspre calea de acces, precum si mentiunea că nu este o fereastră de vedere ci de lumină, instanța va respinge si acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

În ce privește cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat, taxă timbru onorariu expert si cheltuieli de deplasare, instanța reține că potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putându-se dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Pârâii au solicitat la rândul lor obligarea reclamantilor la plata a jumătate din cheltuielile de judecată.

În cauză, față de solutia cu privire la cererile formulate, fiind admisă numai cererea privind grănițuirea, instanța va avea în vedere prevederile art. 560 C.civ., în sensul că grăniţuirea profită tuturor părţilor, iar costurile acesteia se cuvin a fi împărţite.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 453 alin. 2 teza finală C.proc.civ., va compensa cheltuielile de judecată.

Domenii speta