Omor deosebit de grav. Individualizare pedeapsă

Omor deosebit de grav. Individualizare pedeapsă.

 Faptul că SRV consumase alcool nu este o acţiune ilicită gravă de natură să conducă la o puternică stare de tulburare sau emoţie, în sensul art. 73 lit. b Cod penal, infracţiunea fiind comisă în fapt pe fondul nativ impulsiv şi agresiv al inculpatului, obişnuit să exercite violenţe asupra soţiei sale, astfel că s-a apreciat că nu se impune reţinerea vreunei circumstanţe atenuante raportat la împrejurările reţinute.

Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 11/F/26 ianuarie 2012

 Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr. 221/P/2011, a fost trimis în judecată inculpatul SI pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 176 alin. 1 lit. c şi art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

 Inculpatul SI a fost căsătorit cu SRV începând din anul 1988, având împreună trei copii, respectiv: SGI, majoră, SIV, în prezent în vârstă de 11 ani şi SRG, în prezent în vârstă de 9 ani.

În seara zilei de 23.02.2011 în jurul orelor 21,30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice din partea ambilor soţi (inculpatul consumase în ziua respectivă alcool împreună cu un bărbat care-l vizitase la domiciliu, numitul M din localitatea Piatra), şi pe fondul geloziei excesive a inculpatului, care o acuza pe soţia sa, de infidelitate, între soţi (aflaţi la domiciliu) a izbucnit o altercaţie, în cadrul căreia şi-au adresat reciproc cuvinte jignitoare, iar inculpatul i-a aplicat soţiei mai multe lovituri peste faţă şi corp cu pumnii, chiar şi în prezenţa fiicei lor, SGI, elevă în clasa a XII-a, doar la intervenţia acesteia din urmă inculpatul încetând să o mai lovească pe soţia sa.

În cursul nopţii, în timp ce inculpatul dormea, soţia, pentru a se răzbuna, l-a lovit pe acesta peste mână cu un fragment din lemn luat de sub soba de încălzit. Atunci inculpatul s-a sculat şi a început să-i aplice victimei lovituri cu diferite obiecte de mobilier din încăpere, respectiv scaun de lemn cu spătar, o funie groasă, o găleată metalică, dar şi cu pumnii şi picioarele, lovituri aplicate peste cap, membre şi corp. A continuat aceste lovituri până în momentul când a realizat că victima a început să aibă convulsii. Speriat de ceea ce făcuse, a dezbrăcat-o pe victimă, a schimbat-o cu alte obiecte vestimentare, a curăţat încăperea, după care i-a cerut fiicei sale să telefoneze după Salvare, spunându-i acesteia că mama sa, victima, s-a lovit singură cu un lemn din sobă.

Până la sosirea organelor de poliţie fiica majoră a victimei a făcut curăţenie în imobil şi a spălat mai multe suprafeţe pe care se aflau urme de substanţă brun-roşcată, identificate totuşi în exterior, pe trotuar, pe terasa casei, iar în casă pe un bidon cu ulei, pe suprafaţa exterioară a unui bidon de plastic, pe pragul şi pe tocul uşii de acces în camera soţilor, pe un prosop verde şi pe canapeaua din camera respectivă, pe o pernă, pe un lemn, pe mocheta din încăperea respectivă, pe uşa de acces în bucătăria de vară, pe o funie de culoare gri, pe o găleată de metal cu marginea torsionată, ridicându-se totodată şi fire de păr de pe unele din obiectele enumerate 

În urma loviturilor aplicate SRV a decedat, din Raportul de constatare medico-legală nr.430/III/73/2011, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, rezultând că moartea victimei a fost violentă; ea s-a datorat insuficienţei respiratorii acute, consecinţă a asfixiei mecanice produsă prin volet costal şi a aspiratului sanguin traheo-bronşic; leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp dur, cu corp dur cu muchii, prin compresiune cu mâna şi posibil şi prin călcare cu picioarele; s-a concluzionat că moartea poate data din noaptea de 23 spre 24.02.2011.

De asemenea, raportul de constatare medico-legală nr.429/II/a/23/24.02.2011, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud a concluzionat că inculpatul prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure, leziunile constatate (pe faţa posterioară a mâinii drepte-echimoză violacee cu ţesuturile subjacente moderat tumefiate şi indurate; pe faţa posterioară a articulaţiei metacarpofalangiene proximale II mana stângă, excoriaţie sângerândă, pe faţa posterioară a articulaţiei interfalangiene proximale II mana stângă,  excoriaţie acoperită de cruste hematice, patelar stg, două excoriaţii acoperite de cruste hematice) necesitând 2-3 zile de îngrijiri medicale, putând fi produse în noaptea de  23/24.02.2011.

Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a I.N.M.L. „Mina Minovici” avizat de către Comisia de Avizare şi Control a rezultat că inculpatul prezintă diagnosticul: Tulburare de personalitate de tip anti-social, concluzionându-se că acesta păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţele faptelor sale, şi are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Apărările inculpatului, în sensul că se impune reţinerea stării de provocare, datorită faptului că fapta a fost comisă pe fondul consumului de alcool de către ambii soţi şi a infidelităţii victimei, factori ce au determinat existenţa unei stări de tulburare a inculpatului, nu sunt întemeiate.

Potrivit dispoziţiilor art.73 lit.b Cod penal, există stare de provocare în situaţia săvârşirii infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Probele administrate în cauză nu dovedesc existenţa stării de tulburare sau emoţie a inculpatului - care de altminteri se afla sub influenţa alcoolului - iar neînţelegerile legate de presupusa infidelitate a victimei, care ar fi întreţinut o relaţie extraconjugală cu martorul FLG - nedovedită însă (declaraţia părţii vătămate SGI, potrivit căreia aceasta bănuia o legătură extraconjugală a mamei sale cu un bărbat, dat fiind faptul că în urmă cu 3 ani acesta o vizitase pe victimă, care, pentru a rămâne singură cu bărbatul respectiv, o trimisese pe martoră să cumpere ceva de la un magazin nefiind considerată suficientă pentru a se concluziona infidelitatea) – durau de cca. 3 ani.

Pe de altă parte, este de observat că victima îl lovise pe inculpat cu un lemn în urma altercaţiei avută cu acesta anterior, în cadrul căreia fusese agresată fizic şi verbal de soţul său, iar faptul că SRV consumase alcool nu este o acţiune ilicită gravă de natură să conducă la o puternică stare de tulburare sau emoţie, în sensul art.73 lit. b Cod penal, infracţiunea fiind comisă în fapt pe fondul nativ impulsiv şi agresiv al inculpatului, obişnuit să exercite violenţe asupra soţiei sale, astfel că s-a apreciat că nu se impune reţinerea vreunei circumstanţe atenuante raportat la împrejurările reţinute.

Având în vedere starea de fapt reţinută, precum şi aspectul că inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de omor, la o pedeapsă de 15 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 8/08.04.1981 a Judecătoriei Ialomiţa, definitivă prin Decizia penală nr. 2516/05.11.1981 a Tribunalului Suprem (din executarea căreia s-a eliberat la data de 14.02.1988, în baza Decretului nr.11/1988), iar ulterior, prin Sentinţa penală nr.29/07.02.2003 a Judecătoriei Beclean (definitivă prin Decizia penală nr. 304/06.05.2004 a Curţii de Apel Cluj), a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat şi infracţiuni la legea circulaţiei (din executarea căreia s-a eliberat la data de 22.06.2007, rămânând un rest neexecutat de 734 zile închisoare), instanţa a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 176 alin. 1 lit. c şi art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 25 de ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-b Cod penal pe timp de 10 ani (la interzicerea acestor drepturi avându-se în vedere natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi persoana inculpatului). 

S-a apreciat că aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă, solicitată de procuror, ar fi ineficientă în condiţiile în care art. 55 al.2 Cod penal prevede că „în cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani”, iar inculpatul va împlini la data de 28.05.1955 vârsta de 57 de ani.

La individualizarea acestei pedepse s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, şi anume: gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, persoana inculpatului, care a mai fost condamnat pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă (deşi amnistiată ulterior), a mai comis un omor, iar apoi a fost condamnat pentru infracţiuni de furt calificat şi rutiere, victima din prezentul dosar fiind cea de-a treia persoană decedată datorită conduitei ilicite adoptată de inculpat, care a dobândit, raportat la perseverenţa sa infracţională, statutul de recidivist postexecutoriu, timpul petrecut anterior în detenţie nedeterminând resocializarea inculpatului.

Nu este de neglijat - raportat la criteriul reprezentând persoana inculpatului -  nici atitudinea insensibilă şi violentă a inculpatului de-a lungul evenimentului ce constituie obiectul prezentului dosar, acesta agresându-şi soţia în faţa fiicei lor majore, care a relatat în faza de urmărire penală că a auzit cum altercaţia verbală dintre soţi s-a transformat într-una fizică (a auzit lovituri înfundate, bănuind că tatăl său o loveşte pe soţia sa, ceea ce nu se întâmpla pentru prima dată), însă nu s-a dus să vadă ce se întâmplă, părţii vătămate fiindu-i teamă să nu fie la rândul său lovită (raportat la acest din urmă aspect fiind discutabilă susţinerea inculpatului că copiii ar fi fost mai ataşaţi de tată decât de mamă în condiţiile în care SI a lipsit diverse perioade de timp de la domiciliu, fie pentru executarea unei pedepse privative de libertate, fie pentru a munci în străinătate, şi întreţinea o atmosferă familială traumatizantă).

Chemată fiind de tatăl său pe hol, martora a văzut că inculpatul o ţinea de mână pe victimă, care avea faţa umflată era lovită şi îi curgea sânge în zona feţei (ca urmare a agresiunii exercitate de inculpat asupra sa), inculpatul continuând să o lovească -  fără ca victima să spună vreun cuvânt - oprindu-se doar la intervenţia fiicei, care a observat ulterior că covorul din camera părinţilor era plin cu sânge, martora declarând că şi-a dat seama singură că mama sa a decedat datorită agresiunilor inculpatului.

De asemenea, este condamnabil faptul că inculpatul a încercat să o determine pe fiica sa, partea vătămată SGI, să declare în mod mincinos în faţa organelor judiciare că victima s-ar fi autoagresat - fapt pe care şi inculpatul l-a afirmat cu prilejul cercetării la faţa locului (declaraţia martorului AV), cu motivaţia obţinerii unei pedepse mai mici, actele medico-legale (coroborate cu declaraţiile finale ale inculpatului) relevând faptul că leziunile produse nu s-ar fi putut produce prin autoagresiune, acestea fiind rezultatul exclusiv al conduitei violente a inculpatului Sima Ioan, manifestată asupra soţiei sale.

Referitor la susţinerile inculpatului că soţia sa consuma alcool, acest aspect determinând altercaţii familiale şi stând la baza comiterii infracţiunii - aşa cum s-a menţionat, ambii soţi consumau băuturi alcoolice, iar referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud reţine însăşi declaraţia inculpatului că în perioada 2004-2007, cât timp acesta a fost închis pentru executarea unei pedepse, soţia sa a stopat consumul de alcool şi şi-a asumat responsabilităţile de mamă, ceea ce relevă o legătură între consumul de alcool practicat de aceasta şi prezenţa inculpatului în familie, caracterizată prin violenţă domestică. În acest sens, partea vătămată CR, mama victimei, a declarat că inculpatul o bătea pe aceasta din urmă când „era băut”, că relaţiile dintre soţi nu erau bune, şi că victima începuse să consume alcool fiindcă soţul ei era violent cu ea.

Comportamentul impulsiv, imprevizibil şi agresiv al inculpatului, reflectat în principal în violenţele serioase la care o supunea pe soţia sa, dar şi de conduita sa incontrolabilă în societate, mai ales pe fondul consumului de alcool (chiar dacă redus în urma problemelor de sănătate pe care inculpatul le avea de o perioadă de timp) erau cunoscute de martori - martorul FLG, declară că, dată fiind firea violentă a inculpatului, nu se miră că acesta şi-a ucis soţia,”te puteai aştepta la orice din partea lui SI”.

Martorul mai afirmă :”ştiu că soţia lui începuse să bea, nu ştiu de ce, probabil din cauza comportamentului violent al soţului ei”, iar BG afirmă: „inculpatul îşi bătea deseori soţia, pe numita SRV, nu ştiu de ce făcea asta, cred că „se descărca pe ea”. Din această cauză, nu am fost mirat când am auzit săptămâna trecută că SI şi-a ucis soţia, de altfel tot timpul afirma că o omoară”. Acelaşi martor declară în faza de urmărire penală că ”lumea se teme de inculpat, el deseori afirmă că are o listă cu oameni pe care îi va omorî, printre ei fiind dl. RV, şeful postului de poliţie Chiuza, un martor ce a asistat la o reconstituire efectuată în alt dosar al lui SI, ŞV şi alţii”.

De asemenea, şi datele furnizate de referatul de evaluare relevă faptul că inculpatul îşi agresa soţia (acesta menţionează că o singură dată „a bătut-o mai rău”), că a fost sancţionat contravenţional în mai multe rânduri de către Poliţia comunală, pentru conflicte avute cu mai  multe persoane din localitatea de domiciliu, că s-a implicat în scandaluri, în special pe fondul consumului de băuturi alcoolice, datorită acestei conduite inculpatul „dobândind o puternică imagine negativă în comunitatea în care trăia din cauza trecutului infracţional, a manifestărilor de agresivitate şi a consumului excesiv de alcool, motiv pentru care era privit cu rezervă şi evitat de majoritatea consătenilor.

Contrar celor susţinute de inculpat, se mai reţine că soţia inculpatului s-a străduit în permanenţă să asigure confortul efectiv şi material al familiei, s-a ocupat de asigurarea mijloacelor de trai şi întreţinerea gospodăriei, chiar şi în perioada de detenţie a soţului său, implicându-se îndeaproape în creşterea, supravegherea şi educarea celor trei copii.

Referenţii contactaţi de consilierul de probaţiune au arătat că victima nu a dat niciodată dovadă de neglijenţă sau iresponsabilitate în familie, ci dimpotrivă, SI a fost cel care a cauzat în permanenţă certuri şi conflicte, pe fondul consumului de alcool şi a violenţei domestice manifestate în acest context.

Mai mult, lucrătorii de poliţie spun că inculpatul a reprezentat o problemă pentru întreaga comunitate, din cauza manifestărilor de agresivitate fizică şi verbală de care dădea dovadă în relaţiile de convieţuire socială, motiv pentru care l-au avut în permanenţă sub observaţie.

Ei spun că, deşi au fost nevoiţi în repetate rânduri să intervină în incidentele create de inculpat, mai ales în cadrul spaţiului domestic, soţia acestuia a fost mult prea timorată de agresiunile suferite pentru a părăsi domiciliul conjugal, ceea ce ar fi putut  duce la evitarea faptelor ce constituie obiectul prezentului dosar penal.”

De altminteri, comportamentul inculpatului a fost sancţionat şi în data de 20.09.2011, în mediul penitenciar, pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară, referatul de evaluare întocmit reţinând şi abilitatea deficitară a inculpatului de evitare şi gestionare a conflictelor, dublată de autocontrolul scăzut şi impulsivitatea acestuia.

Pentru toate aceste considerente s-a apreciat că nu este oportună reţinerea de circumstanţe atenuante şi că se impune, raportat la conduita antisocială perpetuă şi extrem de violentă a inculpatului - ce a determinat pierderi de vieţi omeneşti, crearea unui mediu familial traumatizant şi a unei stări de temere în colectivitate - aplicarea pedepsei de 25 de ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-b Cod penal pe timp de 10 ani.

 Conform art.350 Cod pr.pen. va fi menţinută starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal va fi dedusă din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestul preventiv începând cu data de 24.02.2011 la zi.

 În baza art.14,346 Cod procedură penală se va constata că partea vătămată SGI nu s-a constituit parte civilă în cauză.

 În baza art.14,346 Cod procedură penală, rap. la art.1357 Cod civil, inculpatul va fi obligat să plătească părţii civile CR suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, şi părţilor civile SIV şi SRG suma de câte 40.000 lei cu acelaşi titlu, sume justificate de suferinţa certă resimţită de rudele victimei ca urmare a decesului acesteia şi pe care inculpatul a fost de acord să le plătească.

 Cu toate că martorul AI a declarat că starea psihică a copiilor minori era bună, aceştia comportându-se firesc, nu poate fi luată în considerare această ipoteză, în contextul în care, datorită faptei inculpatului, minorii sunt lipsiţi de dragostea şi ocrotirea maternă, iar ca urmare a evenimentului violent, au fost rupţi de mediul familial, fiind instituţionalizaţi.

 În baza art.7 rap. la anexa 1 pct.2,3 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.

Domenii speta

Spete similare