Lipsa calităţii de moştenitor al proprietarului terenului. Nulitate titlu de proprietate emis.

Civil

Decizie

Fond funciar

Lipsa calităţii de moştenitor al proprietarului terenului. Nulitate titlu de proprietate emis.

 Reclamanţii nefiind moştenitorii numitului HA, ei nu pot fi înscrişi în titlul de proprietate eliberat moştenitorilor acestui defunct, astfel că dispoziţia instanţei de fond prin care s-a dispus înscrierea reclamanţilor în titlurile de proprietate ale recurenţilor este nelegală.

Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. I civ., dec. nr. 279/R/7 septembrie 2011

 Prin sentinţa civilă nr. 5010/2010 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. 851/190/2010 au fost  respinse ca neîntemeiate excepţiile invocate de pârâţii HR şi HC prin întâmpinare, şi anume excepţia lipsei calităţii procesual active şi excepţia inadmisibilităţii; a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamanţii HCI şi GV în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Tiha-Bârgăului, Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Bistriţa-Năsăud, HR, HC şi pe cale de consecinţă: s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlurilor de proprietate atacate, în sensul că sunt nule actele de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele pârâţilor HR şi HC pentru suprafaţa de teren forestier corespunzătoare cotei de ? ce a aparţinut defunctului HI; s-a dispus modificarea titlurilor de proprietate  nr. 45/31.01.2002 şi, respectiv, nr. 46/31.01.2002, în sensul că se vor înscrie pe aceste titluri de proprietate şi reclamanţii în calitate de moştenitori pentru cota de ? a autorului lor, defunctul HI, suprafaţa de teren corespunzătoare acestei cote la care au dreptul reclamanţii urmând a fi stabilită prin hotărârea ce va soluţiona în mod irevocabil plângerea formulată de reclamanţi împotriva Hotărârii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud nr. 14 din 31.03.2009; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de emitere a unui nou titlu de proprietate.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele în ceea ce priveşte excepţiile lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor şi, respectiv, a inadmisibilităţii invocate de pârâţii HR şi HC prin întâmpinare, instanţa apreciază că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce se succed.

Astfel, potrivit prevederilor art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, orice persoană interesată poate solicita constatarea nulităţii absolute a unor acte de reconstituire. Prin urmare, atâta vreme cât reclamanţii pretind că au dreptul la o cotă din dreptul de proprietatea asupra terenurilor ce fac obiect al Titlurilor de proprietate nr. 45 şi 46 din 31.01.2002, arătând că reconstituirea dreptului doar pe numele pârâţilor este nelegală, ei justifică un interes în cauză, având astfel calitate procesuală activă.

Pe de altă parte, solicitarea adresată instanţei de a se constata nulitatea absolută, indiferent că este totală sau parţială, nulitate care să aibă ca obiect acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate nu este condiţionată de parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 arătând în mod expres că cererile pentru constatarea nulităţii este de competenţa instanţelor fără a trimite la o procedura administrativă, aceasta din urmă fiind aplicabilă doar în cazul în care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate nu şi atunci când se solicită nulitatea absolută a unor astfel de reconstituiri.

Mai mult, a accepta o asemenea ipoteză, ar însemna să se admită posibilitatea ca propria hotărâre să fie modificată sau anulată de comisia judeţeană, încălcându-se astfel prevederile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, care stabilesc că modificarea sau anularea propriei hotărâri face obiect al plângerii adresate instanţei de judecată, fiind astfel inadmisibil ca hotărârea comisiei judeţene care este act administrativ-jurisdicţional să fie modificată tot de aceeaşi autoritate care a emis-o.

Pe fondul cauzei, instanţa a apreciat că cererea reclamanţilor este în parte întemeiată pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

 Astfel, din înscrisurile administrate ca mijloc de probă în cauză, instanţa constată că terenurile ce fac obiect al titlurilor atacate nu au aparţinut în exclusivitate autorului HA, aceasta având dreptul doar la o cotă parte de ? din dreptul de proprietate ce a aparţinut autorului său. Însă, din întâmpinarea Comisiei judeţene Bistriţa-Năsăud rezultă faptul că întreaga suprafaţă de teren forestier din acest CF a făcut obiectul  reconstituirii dreptului de proprietate pentru pârâţii HR şi HC, aceştia din urmă neaducând la cunoştinţa comisiilor existenţa altor moştenitori. Prin urmare, reconstituirea dreptului s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale. Astfel, potrivit art. 13 alin. (3) din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce statuează că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor, fără să distingă după cum aceştia au făcut sau nu cerere, ori ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Prin urmare, cu atât mai mult, întrucât în speţă reclamanţii au făcut cerere se impune emiterea titlului pe numele tuturor moştenitorilor.

De altfel, emiterea titlului având ca autor pe HA pentru întreaga suprafaţă nesocoteşte şi prevederile art. 13 alin. (2) ce stabilesc că repunerea în termen pentru moştenitori operează doar pentru cota ce li se cuvine şi nu pentru toată suprafaţa ce a aparţinut autorului. Prin urmare, dreptul ce putea fi valorificat de la defunctul HA era corespunzător unei cote de ? din suprafeţele de teren menţionate în CF 38, situaţie în care reconstituirea dreptului pentru întreaga suprafaţă pentru pârâţii HR şi HC apare ca nelegală, impunându-se constatarea nulităţii absolute parţiale a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele pârâţilor HR şi HC pentru suprafaţa de teren forestier corespunzătoare cotei de ? ce a aparţinut defunctului HI. În mod corelativ, va trebui modificat titlul de proprietate în sensul introducerii în calitate de titulari ai dreptului de proprietate şi pentru reclamanţi, dar suprafaţa exactă va depinde de soluţia ce o va primi plângerea formulată de reclamanţi împotriva Hotărârii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud nr. 14 din 31.03.2009, întrucât reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamanţi şi întinderea acestui drept face obiect al cauzei respective.

Instanţa a respins cererea de emitere a unui nou titlu de proprietate, întrucât la acest moment nu este încă certă suprafaţa de teren pentru care se va reconstitui dreptul de proprietate, fiind necesară soluţionarea dos. nr. 4564/190/2009), dar nici nu se impune emiterea altui titlu de proprietate câtă vreme pentru suprafeţele de teren forestier ce au aparţinut defuncţilor HI şi HA s-au emis deja alte titluri de proprietate, astfel că prin modificarea acestora se poate da forţă probantă şi eventualului drept de proprietate ce va fi reconstituit reclamanţilor, titlurile de proprietate nefiind până la urmă decât nişte instrumentum probationis (înscrisuri cu forţă probantă), actele negotium juris fiind hotărârile comisiei judeţene şi celelalte acte ce stau la baza emiterii acestora.

Împotriva sentinţei expuse, în termen, au declarat recurs pârâţii HR şi HC.

Recursul declarat este fondat doar în parte în limita şi pentru motivele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit înscrierilor din c.f. nr.38 Mureşenii Bârgăului,  depusă în copie la filele 38, dosar recurs şi respectiv 18 din dosarul de fond, în această carte funciară sunt înscrise 4 corpuri de proprietate distincte, respectiv: cel de sub A+3, format din nr. top.1716, 1717, 1718, 1718a; cel de sub A+4, format din nr. top.1781, 1782, 1782a; cel de sub A+6, format din nr. top. 1774, 1775, 1776, 1777, 1777a, 1778, 1779, 1780;  şi cel de sub A+7, format din nr. top.1783, suprafaţa totală a celor  4 corpuri de avere fiind 43,19 ha.

Proprietari înscrişi în cartea funciară sunt numita HF, asupra cotei de 2/4 părţi, numitul HA, antecesorul  recurenţilor, asupra cotei de ? părţi şi numitul HI, antecesorul reclamanţilor, asupra cotei de ? părţi, înscrierile din cartea funciară datând din anii 1919 şi respectiv 1921, astfel că şi în privinţa categoriei de folosinţă a terenurilor, aceasta este cea corespunzătoare anilor 1919 şi 1921, în cf. nefiind operate eventuale modificări intervenite în timp cu privire la categoria de folosinţă.

În temeiul Legii nr. 1/2000, reclamanţii au formulat cerere de reconstituire a terenului cu vegetaţie forestieră ce  a aparţinut antecesorului lor, numitul Hangan Ioan şi pentru dovedirea dreptului său de proprietate au depus copia c.f. nr. 38 Mureşenii Bârgăului în care acesta este coproprietar asupra cotei de ? părţi, cererea lor de reconstituire fiind respinsă de Comisia Judeţeană BN, motivat de faptul că terenul a fost reconstituit recurenţilor, fiind formulată plângere împotriva  Hotărârii Comisiei Judeţene, ce formează  obiectul dosarului nr.4564/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa, dosar care, în prezent, este suspendat până la soluţionarea prezentei cauze.

Recurenţii au formulat cerere de reconstituire a terenului cu vegetaţie forestieră după antecesorul lor, HA şi, pentru dovedirea dreptului de proprietate, au depus aceeaşi carte funciară, nr. 38 Mureşenii Bârgăului, în care acesta este coproprietar asupra cotei de ? părţi, aşa cum anterior s-a reţinut.

Cum  reclamanţii şi recurenţii nu au formulat cerere de reconstituire după un antecesor comun,  reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să se realizez distinct pentru moştenitorii lui HI, pe de o parte şi pentru moştenitorii lui HA, pe de altă parte, fiecărei categorii de moştenitori, pentru suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră corespunzătoare cotei de ? părţi din terenul înscris în c.f. nr.38 Mureşenii Bârgăului, dispoziţiile art.13 din Legea nr.18/1991 fiind incidente doar în privinţa  moştenitorilor aceluiaşi autor şi nu în privinţa moştenitorilor  cu autori diferiţi, astfel că moştenitorii lui HA vor figura  într-o hotărâre de validare şi  în acelaşi titlu de proprietate iar moştenitorii lui HI în altă hotărâre de validare şi în alt titlu de proprietate.

În ce priveşte întinderea suprafeţei terenului cu vegetaţie forestieră la care sunt îndreptăţiţi cele două categorii de moştenitori tribunalul reţine că, în speţă, terenurile aflându-se în coproprietate, potrivit regulilor coproprietăţii,  starea de coproprietate  se referă la fiecare corp de proprietate şi în interiorul corpului de proprietate, la  terenul înscris în fiecare număr topografic astfel că şi îndreptăţirea la reconstituire se referă la terenul din fiecare număr topografic şi drept urmare fiecare  grupă de moştenitori este îndreptăţită să beneficieze de reconstituirea terenului cu vegetaţie forestieră din fiecare nr. top, respectiv din fiecare corp de proprietate, doar pentru o suprafaţă corespunzătoare cotei de 1/4 părţi .

În speţă, reconstituirea dreptului de proprietate  vizează doar terenurile cu vegetaţie forestieră şi, chiar dacă, în cartea funciară, suprafaţa totală a terenurilor este de 43, 19 ha şi  corespunzător cotei de ? părţi a autorului recurenţilor, suprafaţa  ar fi de 10,79 ha, tribunalul reţine că nu întreaga suprafaţă înscrisă în c.f. nr.38, are categoria de folosinţă pădure ci,  în c.f. nr.38 sunt înscrise şi terenuri  arabile, păşune şi fânaţ şi, pe de altă parte,  recurenţii nu sunt îndreptăţiţi să li se atribuie  întreaga suprafaţă  într-un  singur corp compact, cât timp în c.f. terenul este format din 4 corpuri de proprietate distincte.

Într-adevăr că, faţă de data la care au fost efectuate înscrierile în c.f. (1918, 1921), au survenit modificări în privinţa destinaţiei terenurilor, ceea ce determină doar ca  recurenţii să fie îndreptăţiţi să li se reconstituie o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră corespunzătoare cotei de ? părţi, din suprafaţa totală a  terenului din c.f. care, în prezent, are categoria de folosinţă pădure, dar aceştia nu sunt îndreptăţiţi să li se atribuie teren cu vegetaţie forestieră corespunzătoare cotei de 1/4 părţi din întregul teren înscris în c.f , în condiţiile în care acesta este arabil sau fânaţ şi nici să li se atribuie întreaga suprafaţă corespunzătoare cotei de ? părţi, din toate cele 4 corpuri de avere, într-un singur corp de avere, cât timp nu au invocat şi nici nu au probat existenţa unui partaj între coproprietari, anterior  preluării la stat, în urma căruia autorului lor le-ar fi revenit în proprietate întregi imobilele înscrise în cf. într-un anume corp de proprietate.

Că în prezent, categoria de folosinţă a terenurilor aşa cum este menţionată în c.f. este alta, rezultă din cuprinsul hotărârii de validare a reconstituirii în favoarea recurenţilor, în care se  menţionează că suprafaţa de 10 ha teren cu vegetaţie forestieră, este înscrisă în c.f. nr. 38 Mureşenii Bârgăului, sub nr. top.1716 177, 1718 şi 1718a, precum şi din  schiţa anexă la aceasta, aflată la fila 43 dosar fond şi la filele 41, 42 dosar recurs şi cele anexă la cele două titluri de proprietate (f.34 , 35 dosar fond), potrivit cărora terenul din toate cele 4 nr. top 1716, 1717, 1718 şi 1718a, este, în prezent,  pădure, în timp ce, în cartea funciară, doar terenul de sub nr. top. 1718a, cu suprafaţa de 2,47 ha, are această destinaţie.

Recurenţilor li s-a atribuit în proprietate, suprafaţa de 10 ha pădure, suprafaţă care a fost calculată ca reprezentând cota de 1/4 părţi din toată suprafaţa terenurilor din cele 4 corpuri de proprietate, înscrise în c.f. nr.38 Mureşenii Bârgăului deşi, pe de o parte, nu  toată suprafaţa înscrisă în această c.f., are  destinaţia de pădure şi, pe de altă parte, ei au fost puşi în posesie cu întreaga suprafaţă într-un singur corp de proprietate, în timp ce reconstituirea trebuie făcută pentru fiecare  corp de proprietate în mod distinct, corespunzător cotei de 1/4 părţi, pentru că numai în acest mod  sunt respectate şi drepturile celorlalţi coproprietari.

Aşa cum anterior s-a arătat, recurenţii sunt îndreptăţiţi să primească în proprietate, din fiecare corp de avere înscris în c.f., suprafaţa de teren corespunzătoare  cotei de ? părţi din terenul care, în prezent, are destinaţie de pădure.

Din terenul cu vegetaţie forestieră înscris în c.f. sub nr. top. 1716, 1717, 1718 şi 1718a, recurenţilor le-a fost atribuită o suprafaţă de teren mai mare decât cea corespunzătoare cotei de ? părţi la care sunt îndreptăţiţi (care este de 2,5 ha, împreună), fiind puşi în posesie şi cu terenul corespunzător cotei de ? , de 2,5 ha, ce constituie proprietatea antecesorului reclamanţilor, numitul HI, în privinţa căruia reclamanţii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate, precum şi cu suprafaţa  corespunzătoare cotei de 1/2 părţi a numitei HF.

Aşa fiind, criticile recurenţilor în sensul că sunt îndreptăţiţi la întreaga suprafaţă de teren pe amplasamentul indicat în cele două titluri de proprietate, nu sunt întemeiate. În consecinţă, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să solicite  constatarea nulităţii absolute parţiale a celor două titluri de proprietate, pentru suprafaţa corespunzătoare cotei de ? părţi ce a aparţinut autorului lor, HI (nu şi în privinţa cotei de 1/2 părţi, ce a aparţinut numitei HF), astfel că acţiunea acestora este întemeiată în privinţa suprafeţei corespunzătoare cotei de 1/4 părţi din fiecare titlu de proprietate, respectiv, 1,25 ha şi se impune modificarea fiecărui titlu de proprietate atacat în sensul reducerii suprafeţei înscrise în fiecare titlu de proprietate de la 50.000 mp, la 37.500 m.p.(3,75 ha).

Întrucât instanţa nu a fost investită cu constatarea nulităţii tuturor actelor de reconstituire (acte în care se include şi hotărârea de validare a reconstituirii, prin care s-a stabilit întinderea dreptului recurenţilor, ca fiind de 10 ha, împreună), tribunalul va menţine ca fiind legală şi temeinică doar dispoziţia de  constatare a nulităţii absolute parţiale a fiecărui titlu de proprietate cu privire la cota de ? părţi şi se va dispune reducerea suprafeţei corespunzătoare cotei de 1/4 părţi din fiecare titlu de proprietate, de la 50.000 mp, la 37.500 m.p. (3,75 ha) şi nu va constata nulitatea absolută parţială şi tuturor actelor de reconstituire, aşa cum a dispus instanţa de fond. Amplasamentul suprafeţei reduse din fiecare titlu, va fi stabilit de comisia locală.

În aceste condiţii, cât timp hotărârea de validare este în fiinţă, nimic nu împiedică recurenţii să solicite comisiei locale punerea în posesie cu suprafaţa echivalentă suprafeţei reduse din titlurile emise, punere în posesie care însă se va efectua pe amplasamentele corespunzătoare terenurile din celelalte corpuri de proprietate din c.f. nr.38,  în c.f.  figurând ca fiind pădure şi nr. top. 1782a (de sub A+4)  şi nr.top. 1777a (de sub  A+6), fiind posibil ca şi alte terenuri, care în c.f. , figurează ca fiind păşune sau fânaţ, să fie, în prezent, împădurite, aşa cum reiese din schiţele de la dosar recurs sau pe un alt amplasament întrucât, prin  Hotărârea Comisiei judeţene BN nr. 317/2001, lor le-a fost reconstituită suprafaţa de 10 ha teren cu vegetaţie forestieră, iar reducerea suprafeţei cu 1,25 ha, din fiecare titlu, se referă doar la suprafaţa din amplasamentul menţionat în fiecare titlu de proprietate şi  nu la suprafaţa  totală  validată, cu privire la care instanţa nu a fost investită.

Apare ca neîntemeiată susţinerea Comisiei Judeţene BN, formulată prin întâmpinarea de la fondul cauzei, în care arată că întregul teren cu vegetaţie forestieră înscris în c.f. nr.38 Mureşenii Bârgăului a fost reconstituit recurenţilor, deoarece a fost reconstituit doar terenul  de sub A+3 nr. top. 1716, 1717, 1718 şi 1718a.

Reclamanţii nefiind moştenitorii numitului HA, ei nu pot fi înscrişi în titlul de proprietate eliberat moştenitorilor acestui defunct, astfel că dispoziţia instanţei de fond prin care s-a dispus înscrierea reclamanţilor în titlurile de proprietate ale recurenţilor este nelegală, sub acest aspect criticile recurenţilor fiind întemeiate.

În limita îndreptăţirii la reconstituire ce va fi stabilită  în urma soluţionării plângerii  formulate de reclamanţi, ce face obiectul dosarului nr. 4564/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa reclamanţii vor fi puşi în posesie şi li se va elibera un titlu de proprietate, în calitate de moştenitori ai defunctului HI, distinct de titlurile recurenţilor eliberate în calitate de moştenitori ai defunctului HA.

Domenii speta

Spete similare