Pensionar gradul ii de invaliditate. Realizarea de venituri din activităţi independente.

Sentinţă civilă 794/F/2011 din 13.04.2011


Întrucât conform art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000 gradul II de invaliditate se caracterizează prin pierderea totală a capacităţii de muncă, iar pensia de invaliditate de gradul II constituie un venit de înlocuire pentru pierderea totală a capacităţii de muncă, prin art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 s-a instituit imperativ sancţiunea suspendării plăţii pensiei atunci când beneficiarul acesteia realizează şi venituri din activităţi independente, indiferent de cuantumul acestora.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. civ., sent. nr. 794/F/13 aprilie 2011

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr. de mai sus reclamantul MI a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud anularea deciziei de debit nr. 76380 din 23.11.2010 emisă de pârâtă.

În motivare s-a arătat că în perioada 1.07.2009 – 31.12.2009 reclamantul nu a fost apt de muncă, venitul realizat fiind obţinut de soţia reclamantului pentru supravieţuirea familiei.

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine faptul că la data de 23 noiembrie 2010 pârâta a emis decizia de debit nr. 76380/2010 prin care a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia de restituire a sumei de 3.573 lei, sumă încasată necuvenit pe perioada 1 iulie 2009 – 31 decembrie 2009, decizie care a fost contestată în prezentul cadru procesual.

Reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul II începând din data de 1 iunie 2000, conform deciziei nr. 76380/2000 privind acordarea pensiei de invaliditate.

Conform evidenţelor Administraţiei Finanţelor Publice Bistriţa, în anul 2009 reclamantul a realizat venituri din profesii libere, acesta fiind autorizat ca persoană fizică autorizată înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. F6/432/2004 cod unic de înregistrare 21444219 până la data de 03 septembrie 2010, când s-a operat cererea de radiere în baza rezoluţiei nr. 4991/03.09.2010.

Ca atare, în intervalul de timp cuprins între data de 1 iulie 2009 şi 31 decembrie 2009 reclamantul a realizat venituri din profesii libere şi, în acelaşi timp, a fost şi beneficiarul pensiei de invaliditate de gradul II.

Faptul că reclamantul a realizat venituri din profesii independente rezultă din decizia de impunere anuală nr. 6301101885928/12.05.2010 emisă în baza declaraţiei depusă personal de reclamant – formularul 200, în care reclamantul personal a indicat veniturile realizate în anul 2009.

Veniturile realizate de soţia acestuia, indicate în adeverinţa de venit depusă la dosar de reclamant nu derivă din prestarea de activităţi independente, ci din înstrăinarea unor bunuri imobile moştenite, aşa cum rezultă din cuprinsul adeverinţei de venit pe anul 2009 şi din decizia de impunere anuală.

Actele medicale depuse de reclamant la dosar nu atestă faptul că reclamantul nu a desfăşurat efectiv activitate şi că obiectiv nu putea desfăşura activitate, atâta timp cât din cuprinsul lor rezultă că reclamantul a fost externat în data de 7 iulie 2009, astfel că din acest moment s-a aflat la domiciliu, lunar mergând doar la controale periodice.

În baza dispoziţiilor art. 5 alin. 1 pct. IV lit. d din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei de debit, în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente.

Prin Legea nr. 209/2009, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 9 iunie 2009, în vigoare din data de 12 iunie 2009, s-a introdus în Legea nr. 19/2000 textul art. 92 alin. 1 lit. g, text potrivit căruia plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul II se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 5 alin. 1 pct. IV lit. b-f.

Aşadar, întrucât conform art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000 gradul II de invaliditate se caracterizează prin pierderea totală a capacităţii de muncă, iar pensia de invaliditate de gradul II constituie un venit de înlocuire pentru pierderea totală a capacităţii de muncă, prin art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 s-a instituit imperativ sancţiunea suspendării plăţii pensiei atunci când beneficiarul acesteia realizează şi venituri din activităţi independente, indiferent de cuantumul acestora.

Dat fiind faptul că la data intrării în vigoare a Legii nr. 209/2009, 12 iunie 2009, reclamantul era atât beneficiar al pensiei de invaliditate de gradul II, cât şi al unor venituri din activitate independentă, realizate în calitate de persoană fizică autorizată, în mod corect, în baza prevederilor art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 s-a reţinut că operează sancţiunea suspendării plăţii pensiei de invaliditate începând cu data de 1 iulie 2009.

Chiar dacă reclamantul beneficiază de pensie de invaliditate din 1 iunie 2000 şi a realizat venituri din activităţi independente pe întreg anul 2009, precum şi anterior, în anul 2008, în mod corect s-a stabilit că dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 sunt incidente numai cu începere din 1 iulie 2009, avându-se în vedere faptul că Legea nr. 209/2009, care a introdus textul menţionat, a intrat în vigoare doar la data de 12 iunie 2009, astfel că dispoziţiile sale nu pot fi aplicate decât pe viitor şi nu retroactiv.

În intervalul 1 iulie 2009 – 31 decembrie 2009 reclamantul a beneficiat de o pensie de invaliditate în cuantum total de 3.573 lei (590 lei în fiecare din lunile iulie, august, septembrie 2009 şi câte 601 lei în fiecare din lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2009).

Întrucât textul art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 prevede imperativ suspendarea plăţii pensiei de invaliditate de gradul II atunci când beneficiarul prestează activitate independentă în calitate de persoană fizică autorizată, suma de 3.573 lei a fost încasată de reclamant în mod eronat.

Ca atare, pârâta este îndreptăţită în baza art. 187 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data constatării efectuării plăţii nedatorate şi emiterii deciziei de debit, la recuperarea sumelor plătite cu titlu de pensie de invaliditate.

Restituirea sumelor încasate de reclamant cu titlu de pensie în perioada 1 iulie 2009 – 31 decembrie 2009 trebuie făcută cu respectarea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 187 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, aşa cum corect a procedat pârâta.

Mijlocul legal de recuperare a sumelor nelegal plătite, în cazul reclamantului în cuantum total de 3.573 lei pe perioada 1.07.2009 – 31.12.2009, îl constituie, conform art. 187 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, decizia ce constituie titlu executoriu, contestată în prezentul cadru procesual.

Deşi la data de 28 august 2010 pârâta a emis decizia de debit nr. 76380/2010 în cuprinsul căreia stabilea un debit de 13.048 lei aferent perioadei 2008 – 2009, reprezentând suma totală a pensiei de invaliditate încasată lunar în intervalul de timp menţionat, decizie anulată prin decizia contestată în prezentul dosar, această împrejurare nu influenţează legalitatea deciziei de debit contestate de reclamant.

Decizia de debit emisă la data de 27 august 2010 a fost greşit emisă, dat fiind faptul că s-a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia de restituire a pensiei încasate şi în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2008 şi data de 1 iulie 2009, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 209/2009, care a introdus textul art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000.

Întrucât pârâta a constatat că nelegal a procedat la aplicarea retroactivă a dispoziţiilor Legii nr. 209/2009, în mod corect a revenit asupra deciziei sale şi a emis noua decizie de debit, în concordanţă cu prevederile art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000, suma de restituit fiind mult mai mică decât cea indicată în decizia anterioară de debit emisă de pârâtă.

În baza considerentelor exprimate şi a textelor legale invocate, reţinând că art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 prevede imperativ, cu titlu de sancţiune, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate de gradul II atunci când beneficiarul acesteia realizează venituri din activităţi independente, indiferent de cuantumul acestora, tribunalul văzând că reclamantul s-a aflat în această situaţie, va respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată.

Domenii speta