Fond funciar

Fond funciar

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante reclamantul  D G a chemat in judecata pe paratii Ţ G, Comisia Locala M si Comisia Judeteana B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea hotărârii Comisiei judeţene B şi anularea  absoluta partiala a titlului de proprietate nr., urmand sa se dispuna modificarea in sensul de a se exclude numita Ţ A de la rubrica „Mostenitori”.

In motivarea actiunii, reclamantul  a aratat in esenta urmatoarele:

În anul 1984 urmare a decesului mătuşii reclamantului , numita BM.E, , a fost redactat testamentul prin care aceasta îi lăsa întreaga avere reclamantului.

La data de 07.03.1991, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce i-au aparţinut numitei B M. E şi i-a fost emis titlul de proprietate nr. pe numele reclamantului în calitate de moştenitor al defunctei B M. E. Ulterior prin hotărârea Comisiei judeţene B nr. titlul de proprietate a fost anulat şi s-a emis un nou titlu de proprietate  cu nr. în care a fost înscrisă şi numita Ţ A în calitate de  moştenitoare a numitei B M E.

Deoarece de la data emiterii primului titlu de proprietate şi până în prezent reclamantul a avut posesia acestor terenuri şi dorind să intabuleze dreptul de proprietate a aflat de emiterea celui de-al doilea titlul de proprietate fiind nevoit să promoveze prezenta acţiune.

Reclamantul  si-a intemeiat actiunea pe prevederile art.53 din legea 18/1991 coroborat cu art 3 alin.2 din Legea nr.169/1997.

Legal citati, paratii Ţ G , Comisia Locala M si Comisia Judeteana B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, legal citati, nu au depus intampinare, iar cele doua Comisii nu au fost reprezentate in instanta.

La termenul din 04.07.2012 reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că înţelege să se judece în contradictoriu cu moştenitorii lui Ţ A numiţii :ŢA, M V, C M, S A, Ţ M.

Paratul Ţ G s-a prezentat la termenul de judecata de 04.07.2012 si a depus întâmpinare prin care a invocate excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a  arătat că titlul de proprietate a fost  eliberat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare.

Instanta a solicitat din oficiu paratei Comisia Locala M sa comunice documentatia tehnica ce a stat la baza eliberarii titlului de proprietate

Procedand in temeiul art. 137 C.pr.civ., instanta se va pronunta cu prioritate fata de exceptia invocată prin intampinare.

Prescripţia dreptului la acţiune reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege .Are natura juridica a unei sanctiuni civile, prin efectul careia titularul neglijent al dreptului subiectiv civil pierde o parte din mijloacele juridice, de ocrotire a dreptului sau, nevalorificat in termenul stabilit de lege. Trecerea timpului conduce la stingerea dreptului material la actiune.

Regula este că protectia drepturilor patrimoniale reale  prin actiuni in justitie nu este limitata in timp, de unde rezulta ca actiunile reale  sunt imprescriptibile.

Avănd  în vedere caracterul imperativ al dispoziţiilor art. III Legea nr. 169/1997, de modificare şi completare a Legii nr. 18/1991, care statuează că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri,reciază astfel că acţiunea promovată de reclamant  nu este supusă prescripţiei exctinctive.

Analizand litigiul dedus judecatii in raport de probele administrate si de dispozitiile legale incidente, instanta retine urmatoarele:

Prin cererea inregistrata sub nr.3292/20.03.1991 numitul D G s-a adresat Comisiei Locale M pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitand in calitate de mostenitor al defunctei BM. E reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4805mp teren.

A  fost emis  titlul de proprietate, conform caruia numitului DG  – în calitate de nepotul al  defunctei B M E - i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri in suprafata de 4805 mp situate pe raza comunei  M , judetul B.

Ulterior datorită formulării contestaţiei de către numnita Ţ A sora defunctei Comisia Judeţeană B prin HCJ nr. 1389 a admis contestaţia şi a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate în care a fost înscrisă şi numita Ţ A sora defunctei BM. E. 

Conform art. 888 Cod civil, legatul universal este dispoziţia prin care testatorul lasă la moartea sa, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.

Ceea ce caracterizează legatul universal, nu este cantitatea bunurilor culese (emolumentul) ci vocaţia la întreaga universalitate oferită legatarului, ca expresie a principiului potrivit cu care proprietarul poate dispune de bunurile sale în mod liber şi absolut (art. 480 Cod civil) atât prin acte între vii, cât şi prin acte pentru cauză de moarte.

Dacă o categorie de moştenitori (cea a moştenitorilor legali rezervatari) nu poate fi înlăturată de la moştenire în limita unei părţi (rezerve succesorale) care li se cuvine imperativ, moştenitorii legali nerezervatari (fraţii şi surorile defunctului) nu beneficiază de acest tratament juridic.

În prezenţa lor, cel care lasă moştenirea poate dispune de bunurile sale aşa cum doreşte, fie cu titlu gratuit (liberalitate) fie prin acte cu titlu oneros.

Calitatea de legatar universal înlătură astfel de la succesiune pe moştenitorii nerezervatari, iar caracterul indivizibil ai moştenirii face ca toate bunurile prezente şi viitoare să revină moştenitorului testamentar universal.

Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, şi ulterior Legea nr. 169/1997 au dispus că au calitatea de moştenitori şi persoanele care nu au acceptat succesiunea la moartea fostului proprietar.

Aceste persoane, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate adresată Comisiei de fond funciar, urmează să fie repuse în termenul de acceptare.

 Se observă că repunerea în termenul de acceptare este condiţionată de calitatea de moştenitor la deschiderea succesiunii, nerezervatarii fiind dezmoşteniţi prin testament şi nu mai pot cere repunerea în acest termen.

 Legea nr. 18/1991 modificată şi republicată nu vine în contradicţie cu dispoziţiile Codului civil privind moştenirea, ea referindu-se la persoanele care au calitatea de moştenitori şi nu la cele care au pierdut această calitate, devenind astfel terţi. Legea fondului funciar repune în termenul de acceptare a succesiunii, şi nu repune în calitatea de moştenitor  pe cei care au pierdut-o.

 Nici nu este posibilă o astfel de interpretare, repunerea în termenul de acceptare a moştenirii priveşte persoanele care au vocaţie succesorală concretă (calitatea de moştenitor) şi se referă la termenul prevăzut de art. 700 Cod civil care este de prescripţie, ori, potrivit Decretului nr. 167/1958, numai în legătură cu această instituţie civilă se pune problema repunerii în termen.

Moştenitorii nerezervatari sunt înlăturaţi de la succesiune în prezenţa legatului universal, fiind socotiţi exheredaţi, astfel că, la fel ca renunţătorii expres, au devenit străini de moştenire.

De observat că, în cazul moştenitorilor legali renunţători expres la succesiune, care au devenit străini de moştenire prin voinţa lor, în cazul nerezervatarilor, înlăturarea de la succesiune s-a făcut prin voinţa autorului lor.

Astfel instanţa constată că pe numele reclamantului autoarea B M. E a instituit prin testamentul autentificat sub nr. 1222 un legat universal care va înlătura de la moştenire pe moştenitorii nerezervatari.

În ceea ce priveşte modul prin care a fost respectată procedura reconstituirii dreptului de proprietate instanţa apreciază că aceasta este una nelegală datorită faptului că prin art.  11 alin.  5 din Legea nr. 18/1991, împotriva hotărârii comisiei judeţene cel nemulţumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă de soluţia dată de comisia judeţeană.

Comisia nu pate proceda la desfiinţarea propriei hotărâri, nici din oficiu şi nici la cererea vreunei persoane ce se consideră vătămată, căci ea constituie un act administrativ jurisdicţional.

Prin excepţie de la principiul revocabilităţii actelor administrative, cele cu caracter jurisdicţional sunt irevocabile, ca urmare a specificului lor, care constă în soluţionarea unui litigiu şi care le conferă în mod necesar o stabilitate diferită de a actelor administrative obişnuite.

Ignorând caracterul irevocabil al hotărârii sale prin care soluţionase cererea reclamantului, Comisia Judeţeană B , contrar legii şi principiilor de drept, a luat în examinare o nouă contestaţie formulată de Ţ A .  şi prin Hotărârea nr. 2265 a dat o altă rezolvare decât cea stabilită prin prima hotărâre.

Prin aceasta, comisia judeţeană a procedat implicit la o anulare asupra hotărârii sale anterioare, ceea ce nu era posibil, căci, după cum s-a arătat, actele administrative cu caracter jurisdicţional nu pot fi revocate, la desfiinţarea lor putându-se ajunge numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

In consecinta, actiunea se invedereaza ca fiind intemeiata, urmand a fi admisa.

Instanta va constata nulitatea absoluta a Hotărârii Comisiei Judeţene B nr. 2265 şi totodată va constata nulitatea partiala a titlului de proprietate nr. emis de Comisia Judeteana in ceea ce priveste radierea numitei Ţ A  printre mostenitorii defunctei  B M. E si va obliga paratele Comisia Locala M si Comisia Judeteana B sa modifice titlul de proprietate in sensul excluderii de la rubrica mostenitori a numitei  ŢA.

Domenii speta

Spete similare