Pretenţii

Sentinţă civilă 1498 din 14.02.2012


Obiect: pretenţii

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …. la data de …., reclamantul SMN a chemat în judecată pe pârâţii IM şi ID, pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâţii la plata sumei de 5000 lei reprezentând împrumut nerestituit,  precum şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de …. a încheiat cu pârâtul o înţelegere scrisă având ca obiect împrumutul unei sume de 5000 lei, părţile convenind şi termenele de plată, dar deşi pârâtul a fost somat să-şi execute obligatiile scadente.

În dovedirea acţiunii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1469-1470 C.civ., reclamantul a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtului.

Acţiunea a fost legal timbrată.

La dosar au fost depus în  copie înscrisul sub semnătură privată din data de ….(f.8).

Pârâţii, legal citati cu menţiunea personal la interogatoriu, nu au depus întâmpinare şi nu s-au prezentat în faţa instanţei.

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamant probele cu înscrisuri, şi interogatoriul pârâtului, considerând aceste probe pertinente, concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei.

Pârâţii, legal citaţi cu menţiunea de a se prezenta la interogatoriu, nu s-a prezentat şi nu a motivat absenţa sa.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de ….., pârâta IM a semnat un înscris sub semnătură privată, scris în întregime de aceasta, prin care arăta că ID şi IM au împrumutat suma de 5000 lei de la reclamant şi se obligau să restituie această sumă până la data de ….(f.8).

Instanţa reţine că înscrisul redactat la data de ….. a fost scris în întregime, semnat şi datat de pârâtă, fiind îndeplinite cerinţele art. 1180 C.civ. cu privire la înscrisurile ce constată contractele unilaterale, şi că acest înscris, nefiind contestat de pârâtă, are între părţi acelaşi efect cu un act autentic (art. 1176 C.civ.).

De asemenea, în condiţiile art. 225 C.pr.civ., instanţa consideră atitudinea pârâtului, care nu s-a prezentat în mod nejustificat la interogatoriu, ca un început de dovadă, care se coroborează cu actul sub semnătură privată depus la dosar.

Întrucât împrumutătorul a făcut dovada existenţei creanţei sale, revine împrumutatului sarcina dovedirii stingerii creanţei prin vreunul din modurile de stingere prevăzute de lege, dovadă pe care pârâta nu a făcut-o în prezenta cauză.

Fata de considerentele mai sus aratate si avand in vedere intregul material probator administrat in cauza, precum si atitudinea paratului de refuz de prezentare in fata instantei in vederea raspunsului la interogatoriu, instanta apreciaza ca sunt pe deplin incidente dispozitiile art. 1584 Cod civil, care stabilesc ca principala obligatie a imprumutatului este de a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate, ca o consecinta fireasca a predarii bunurilor cu titlu de imprumut.

Instanţa constată că înscrisul sub semnătură privată este scris şi semnat doar de pârâta IM, astfel că face dovada existenţei convenţiei de împrumut doar cu privire la aceasta.

În ceea ce-l priveşte pe pârâtul ID, având în vedere că acesta nu s-a obligat în scris şi nu s-a dovedit prin alte mijloace de probă că acesta ar fi împrumutat suma de bani de la reclamant, prin prisma dispoziţiilor art.1169 Cod civil, care instituie sarcina probei pentru reclamant, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea, constatând că nu s-a făcut în nici un mod dovada existenţei raporturilor contractuale între părţi.

Pe cale de consecinta, instanta retine ca, prin probele administrate in cauza, in temeiul art. 1169 Cod civil, reclamantul a reusit sa faca dovada pozitiva, verosimila si demna de crezare a faptului alegat, in sensul existentei unei obligatii de plata a paratei IM in suma de 5000 lei, urmare acordarii unui imprumut in cursul anului 2008.

În raport de considerentele ce preced, acţiunea este în parte fondată, urmând ca în temeiul art. 1076, art. 1077, art. 1576, art. 1584 C.civ., pârâta să fie obligată la plata către reclamant a contravalorii sumei împrumutate, respectiv 5000 lei.

În temeiul art.274  C.pr.civ., instanţa va obliga pârâta IM la plata cheltuielilor de judecată, respectiv a taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar în cuantum total de 411 lei, către reclamant.