Anulare act

Obiect: anulare act

1.Obiectul acţiunii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr …. la data de … , reclamanta CE a chemat în judecată pe pârâtul NI pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută contractul de vânzare cumpărare autentificate sub nr …. la BNP IMF, cu cheltuieli de judecată .

În motivarea acţiunii , reclamantul a arătat că la data de … a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu pârâtul care este nepotul său , respectiv fiul numitului NI, având ca obiect vânzarea garsonierei pentru preţul 8000 euro ; conform clauzelor contractuale , vânzarea s-a făcut sub rezerva dreptului de abitaţie viageră , deşi înţelegerea dintre ei a fost ca pârâtul să-i asigure întreţinerea ; a avut convingerea că prin încheierea acestui contract pârâtul îi va asigura tot ce este necesar pentru îngrijirea şi întreţinerea a cu cele necesare traiului pe tot restul vieţii sale ; pârâtul i-a dat o declaraţiei prin care se angaja în acest sens ; consimţământul subsemnatei nu a fost valabil exprimat , fiind vorba de o eroare obstacol eroare ce cade asupra substanţei contractului ; nu a primit nicio sumă de bani ca preţ .

În drept , au fost invocate dispoziţiile art 948, 953, 954 c civ .

În dovedirea acţiunii , reclamanta a ataşat înscrisuri .

2.Apărările formulate

La data de ….  ,pârâtul NI a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei BACĂU şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune , iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii întrucât actul de vânzare cumpărare s-a încheiat în faţa notarului public fără nici un fel de obiecţiuni din partea reclamantei , căreia i s-a citit conţinutul contractului şi a fost de acord cu cele consemnate ; că reclamanta a declarat că a primit întreaga sumă de bani mai înainte de data încheierii şi autentificării contractului ; între părţi nu a fost nici un fel înţelegere cu privire la întreţinerea reclamantei ; că singura clauză cu care a fost de acord a fost aceea de a asigura un drept de abitaţie viageră .

În drept , întâmpinarea nu a fost motivată . 

3.Soluţionarea excepţiilor

Prin încheierea din data de …  , instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale pentru considerentele arătate , iar prin încheierea din data de …..  , instanţa a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

4.Probatoriul administrat

În şedinţa publică din data de ….  instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu interogatoriul şi proba testimonială . În şedinţa publică din data de … s-a încuviinţat proba cu expertiza grafoscopică, raportul de expertiză fiind efectuat de Laboratorul Interjudeţean de expertize Criminalistice I. .În şedinţa din data de … s-a procedat la audierea martorilor TF , MM , MS, OE .

5.Reglemetări legislative

ART. 948 cciv prevede că

Condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt:

1. capacitatea de a contracta;

2. consimţământul valabil al părţii ce se obligă;

3. un obiect determinat;

4. o cauză licită.

ART. 953 cciv prevede că

Consimţământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violenţă, sau surprins prin dol.

ART. 954 cciv prevede că

Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei.

Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afară numai când consideraţia persoanei este cauza principală, pentru care s-a făcut convenţia.

6.Soluţionarea fondului

Potrivit art 948 c civ , condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt : capacitatea de a contracta , consimţământul valabil al părţilor ce se obligă , un obiect determinat şi o cauză  licită .Punctul de pornire în formarea voinţei juridice îl reprezintă nevoia simţită de om , nevoie pe care vrea să o satisfacă , iar pe măsura ce reprezentarea scopului devine tot mai puternică , se trece de la tendinţa la dorinţa de a satisface a nevoii .În acest context începe procesul psihologic al deliberării şi ca urmare a apariţiei unui motiv determinant se trece la hotărârea de a încheia actul juridic , act care apare ca un mijloc de realizare a scopului propus .Voinţa reprezintă un element fundamental al actului juridic , fiind guvernată de două principii şi anume cel al libertăţii actelor juridice şi cel al voinţei reale .

Codul civil sub incidenţa căruia s-a încheiat contractul ce face obiectul prezentei cauze a consacrat concepţia subiectivă privind raportul dintre voinţa internă reală , reală a părţilor şi voinţa declarată , exteriorizată , acordată , exteriorizată , acordând prioritate voinţei interne , putându-se pune în discuţie valabilitatea actului juridic prin care s-a transmis dreptul subiectiv civil pe motiv de neconcordanţă între voinţa internă şi cea exprimată .

Art 953 c civ stabileşte că manifestarea de voinţă a părţilor este producătoare de efecte juridice numai dacă a fost liberă şi conştientă . ART 954 c civ stabileşte eroarea ca viciu de consimţământ .Cea mai gravă formă a erorii este eroarea obstacol care apare atunci când falsa reprezentare cade asupra naturii actului juridic care se încheie , reprezentând mai mult decât un viciu de consimţământ deoarece practic partea nu şi-a dat consimţământul pentru încheierea actului în cauză . Eroarea obstacol antrenează nulitatea absolută a actului juridic întrucât consimţământul părţilor contractante la încheierea actului juridic a lipsit .

Pentru a deveni incidentă în cauză eroarea obstacol este nevoie să se probeze împrejurarea că voinţa reclamantei a fost alterată de o falsă reprezentare asupra naturii juridice a actului ce s-a încheiat în sensul că a crezut că încheie un anumit act juridic în vreme ce în realitate s-a încheiat un cu totul alt act juridic .

Aceasta este şi susţinerea reclamantei în prezenta cauză , aceasta afirmând că a crezut că încheie cu pârâtul un contract de întreţinere dar s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare .

Părţile din prezenta cauză au avut o poziţie contradictorie raportat la înscrisul intitulat „declaraţie ”aflat la fila 6 dosar prin care pârâtul „declară că va respecta clauza pusă de bunica sa CE în actul de vânzare cumpărare pentru garsoniera din …. , să o ajute la caz de boală şi neputinţă , cât va fi în viaţă să nu o supere nici să nu o deranjeze , să devină stăpân şi să intre în drepturi de moştenitor după decesul bunicii „ , pârâtul susţinând că scrisul şi semnătura care apar pe acest înscris sub semnătură privată  nu emană de la el .

Instanţa reţine că din raportul de expertiză efectuat de Laboratorul Interjudeţean de expertize Criminalistice I.  rezultă că scrisul şi data înscrisului contestat „… ”  nu a fost executat de pârât , dar semnătura îi aparţine acestuia . Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu mărturisirea extrajudiciară făcută de pârât în faţa organelor de urmărire penală în dosarul nr … , recunoaştere cuprinsă în referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală aflat la fila 85  . S-a consemnat că pârâtul a declarat că în momentul în care s-a deplasat la notar şi a fost întocmit contractul de vânzare cumpărare , reclamanta CE a fost însoţită  de un bătrân cu care locuia la data respectivă şi care a scris pe o coală de hârtie că va avea grijă de bunica sa în caz de boală şi neputinţă , iar el a semnat acea hârtie , dar care nu a fost prezentată la notar .

Reiese deci concomitenţa încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificate sub nr ….. la BNP IMF cu înscrisul sub semnătură privată intitulat „declaraţie”., la data de …. , dar acest aspect nu prezintă relevanţă pentru că instanţa este investită cu constatarea unei nulităţi absolute ,şi nu cu constatarea unei simulaţii a contractului de vânzare cumpărare . .

Instanţa este chemată să stabilească dacă voinţa reală a reclamantei la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare viza întocmirea unui contract de vânzare cumpărare sau a unui contract de întreţinere sau dacă s-au încheiat  două acte juridice  .

Din declaraţia martorei TF propusă de către reclamantă  reiese că s-a întâlnit cu reclamanta în anul … care se căina că nepotul său i-a dat un bileţel cum că o îngrijeşte , dar că nepotul a plecat în Italia şi a lăsat-o de izbelişte .  Din declaraţia martorei MM propusă de către reclamantă , instanţa reţine că „reclamanta spunea că nepotul  a dat declaraţie cum că are grijă de ea , dar acesta nu a venit la spital (…) , că declaraţia aflată la fila 6 dosar i-a fost prezentată de către reclamantă şi că în baza acestui înscris credea reclamanta că are să fie îngrijită de nepot ”. Deci credinţa reclamantei era că urma să primească întreţinere de la pârât nu în baza contractului de vânzare cumpărare , ci în baza înscrisului sub semnătură privată intitulat „declaraţie ”, voinţa reclamantei nefiind alterată de vreo falsă reprezentare asupra naturii juridice a actului semnat în faţa notarului.

Cu prilejul interogatoriului , reclamanta a specificat că pârâtul s-a obligat să o ajute cu bani , aspect care nu presupune o obligaţie de întreţinere , ci de rentă viageră .

Mai mult chiar conţinutul acestui înscris sub semnătură privată  prin care pârâtul „declară că va respecta clauza pusă de bunica sa CE în actul de vânzare cumpărare pentru garsoniera din ….. , să o ajute la caz de boală şi neputinţă , cât va fi în viaţă” nu semnifică un contract de întreţinere , întrucât de esenţa contractul de întreţinere este caracterul alimentar periodic al prestaţiei la care se obligă debitorul .

Pe cererea adresată notarului public pentru autentificare este înscrisă solicitarea redactării , autentificării şi transcrierii unui act de vânzare cumpărare , cerere semnate de ambele părţi .

Instanţa apreciază că voinţa reală internă a ambelor părţi a fost de a autentifica un contract de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager , şi nu un contract de vânzare cumpărare . Date fiind relaţiile de rudenie dintre părţi , instanţa consideră că trimiterea unor sume de bani din străinătate de nepot bunicii în câteva rânduri sau oferirea de cadouri în mod sporadic nu reprezintă executarea unui  contract de întreţinere , ci mai degrabă executarea unei obligaţii morale şi legale de întreţinere a bunicii de către nepot  .

Lipsa de pregătire şcolară invocată de către reclamantă nu constituie un caz de eroare viciu de consimţământ şi nu afectează valabilitatea actului juridic . Cu prudenţa şi diligenţa proprietarului responsabil , reclamantei îi incumba obligaţia şi a avut posibilitatea de a solicita informaţiile necesare notarului public cu privire la actul ce urma să-l semneze. Reclamanta nu a invocat şi nici nu a făcut de altfel dovada că ar fi fost indusă în eroare cu privire la scopul prezenţei sale în faţa notarului public .

 Deşi reclamanta nu a făcut în vreun fel dovada că preţul stabilit în contractul de vânzare cumpărare de 8000 de euro nu a fost plătit , instanţa constată că sancţiunea neplăţii preţului nu este în niciun caz motiv de nulitate a contractului de vânzare cumpărare  .Vânzătorul poate cere fie obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligaţiei ,fie  să invoce excepţia de neexecutare sau să ceară rezoluţiunea contractului pentru neplata preţului .

Pentru toate considerentele expuse , instanţa urmează a respinge ca nefondată acţiunea .

7Alte aspecte

Cu privire la cheltuielile de judecată ,în baza art 274 c.pr.civ. va obliga reclamanta la plata către pârât  a sumei de 1100 lei (onorariu pentru expertiza grafoscopică efectuată în cauză  ) reprezentând cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare