Anulare convenţie matrimonială încheiată între soţi, urmare a violenţei exercitate de una dintre părţile contractante asupra celeilalte

Anulare convenţie matrimonială încheiată între soţi, urmare a violenţei exercitate de una dintre părţile contractante asupra celeilalte

- art. 1216 Cod civil

S-a dovedit cu probaţiunea administrată faptul că, violenţele fizice şi verbale la care a fost supusă intimata, ameninţările exercitate asupra ei şi a familiei acesteia, au fost de natură a-i provoca o teamă ce a fost determinantă în luarea deciziei de a semna actul contestat. Violenţa exercitată nu a fost una justă, a avut un caracter nelegitim şi a fost de natură a genera un viciu de consimţământ, temerea insuflată a determinat-o să creadă că în lipsa exprimării consimţământului, viaţa sa, familia, ar avea de suferit.

Decizia civilă nr. 416/15.06.2017

Prin sentinţa civilă nr. 352/D din data de 18.11.2016, pronunţată de Tribunalul ..., în dosar nr. .../296/2015, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta ..., CNP ..., domiciliată în ...... în contradictoriu cu pârâtul ..., CNP ..., cu domiciliul procedural ales în ..., .......

S-a anulat convenţia matrimonială, încheiată între reclamantă şi pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013la BNP ... ... precum respectiv actul de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ...  precum  şi  actul de partaj voluntar autentificat  sub nr. .../16.12.2013 la BNP ....

A fost obligat pârâtul să plătească statului suma de 13549,9 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantei sub formă de scutire.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Cu prioritate în baza art. 248 alin. 1 şi 4 Cod procedură civilă instanţa a analizat excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii, invocată de către pârât.

În susţinerea excepţiei pârâtul a arătat că reclamanta a invocat împrejurări pe de o parte generale pe de altă parte propunându-se probe fie mult anterioare datei încheierii actelor contestate fără a se indica interesul în revenirea la situaţia anterioară  de carte funciară.

În combaterea susţinerii excepţiei, reclamanta a considerat că are un interes juridic luând în considerare obiectul cererii de chemare în judecată, se discută bunuri dobândite în timpul căsătoriei care au fost transferate în patrimoniul pârâtului prin acte de violenţe exercitate de către pârât.

Instanţa a considerat că excepţia e nefondată, pârâtul a afirmat lipsa interesului reclamantei prin prisma probatoriului propus şi prin netemeinicia  motivelor nulităţii invocate ori interesul în promovarea unei cereri se analizează prin prisma folosului efectiv urmărit.

Prin promovarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a considerat că consimţământul său a fost viciat prin violenţă la încheierea actelor notariale în baza cărora s-a  modificat regimul matrimonial al soţilor şi s-a realizat partajarea bunurilor comune, se urmăreşte readucerea bunurilor în patrimoniul comun al părţilor cu posibilitatea rediscutării cotelor de contribuţie, în consecinţă excepţia a fost respinsă.

Cu privire la nulitatea cererii de chemare  în judecată pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 194 lit. d) Cod procedură civilă, instanţa a respins excepţia prin încheierea şedinţei publice din 22.04.2016.

Pe fondul  cererii tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat nulitatea unor convenţii notariale încheiate de părţi în timpul căsătoriei cu privire la modificarea  regimului  matrimonial şi partajarea  bunurile dobândite în timpul căsătoriei respectiv  anularea actului de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ...; anularea actului de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ... cu privire la următoarele imobile anularea convenţiei matrimoniale intervenită între reclamantă şi soţul pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013 la Biroul Notarial "..." - ...;

Din succesiunea actelor notariale încheiate, tribunalul a reţinut că soţii în timpul căsătoriei şi-au modificat convenţional regimul matrimonial, adoptând în locul regimului comunităţii de bunuri regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în condiţiile art. 360-365 Cod civil din 2009,  făcând lichidarea regimului matrimonial avut anterior în baza actului de lichidare autentificat sub nr. .../16.12.2013, stabilind cota de contribuţie la dobândirea bunurilor comune de 9/10 parte pentru pârât şi de 1/10 parte pentru reclamantă.

În urma modificării regimului matrimonial, părţile au încheiat un act de partaj voluntar  autentificat sub nr. .../16.12.2013 ţinând cont de cota de contribuţie stabilită în actul de lichidare a regimului comunităţii de bunuri. Toate aceste acte notariale au fost încheiate la Biroul Notarial "..." - ..., la data de 16.12.2013.

Regimul convenţiei matrimoniale şi actul de partaj voluntar al soţiilor presupune respectarea anumitor condiţii de fond şi de formă specifice acestui domeniu, însă în acelaşi timp trebuie să respecte şi  condiţiile de valabilitate din dreptul comun referitoare la convenţii, respectiv cele prevăzute de art.1179 Cod civil din 2009: capacitatea de a contracta, consimţământul părţilor, un obiect determinat şi licit şi o cauză licită şi morală.

În speţă s-a invocat de către reclamantă nulitatea acestor convenţii prin  neîndeplinirea uneia din condiţiile de valabilitate ale actului juridic din dreptul comun respectiv vicierea consimţământului prin violenţă la încheierea acestor acte notariale în baza art. 1216 Cod civil din 2009.

Fiind vorba de acte notariale, pârâtul în apărare, în cadrul întâmpinării formulate, a invocat aplicabilitatea dispoziţiilor art.270 alin.1 Cod de procedură civilă respectiv art.269 alin.1 teza finală Cod procedură civilă, invocând prezumţia de autenticitate  şi de validitate, susţinând că fiind vorba de constatările personale ale notarului inclusiv şi sub aspectul exprimării consimţământului, înscrisurile autentice fac dovadă până la stabilirea falsului.

Cu privire la această susţinere a pârâtului, instanţa a reţinut că ceea ce se discută în  cauză, excede  autenticităţii şi prezumţiei de validitate a  înscrisurilor autentice notariale, se are în vedere acele împrejurări concrete în baza cărora reclamanta şi-a exprimat consimţământul, împrejurări care nu reprezintă constatări personale ale notarului public şi pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

Plecând de la starea de fapt şi de drept stabilită,  instanţa a analizat în continuare prin prisma probelor administrate în cauză luând în considerare şi apărările formulate în cauză de pârât, întrunirea cumulativă a condiţiilor necesare pentru ca violenţa invocată să constituie viciu de consimţământ.

Conform dispoziţiilor art. 1216 alin.1 Cod civil 2009 „poate cere anularea  contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.”

Instanţa a reţinut că violenţa invocată de reclamantă a fost săvârşită de partea cocontractantă, adică de soţul pârât, pentru argumentele ce urmează a fi expuse în cele ce succed, ţinând cont de elementele şi cerinţele  violenţei ca viciu de consimţământ şi de probatoriul administrat în cauză (înscrisuri, interogatorii, probe testimoniale, planşe foto, înregistrări audio-video, dosare ataşate pe cale scurtă dosarul nr. .../296/2015 al Judecătoriei ... respectiv  nr. .../296/2015 .

Din probatoriul administrat în cauză s-a reţinut că ameninţarea exercitată asupra reclamantei a constat  atât în violenţe fizice cât şi în violenţe  morale.

La interogatoriul luat reclamantei, aceasta a arătat că nu îşi aduce aminte de perioada exactă în care au fost realizate planşele foto, abia în septembrie 2015 a reuşit să  obţină şi acte medico-legale, în cadrul violenţelor suferite invocă şi o afecţiune a auzului apărută în urma unei agresiuni fizice a pârâtului, cu privire la acest aspect în cadrul interogatoriului reclamanta arată că în dosarul penal nr. .../P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ... se cercetează şi acest aspect printr-o contraexpertiză ce urmează a se efectua la Laboratorul de Medicină Legală din ... .

La pct. 9 din interogatoriu, reclamanta a susţinut că a fost lipsită de libertate în mai multe rânduri, a fost şi bătută însă nu a reuşit să strângă probe decât din 24.11.2014 când a fost bătută pe scara blocului. În cadrul răspunsului de la întrebarea 21, reclamanta a arătat că ameninţări au existat tot timpul începând din 2011 care s-au intensificat cel mai grav în anul 2013 mai ales după semnarea convenţiei matrimoniale când pârâtul a montat o bară de fier în casă spunându-i că poate să se spânzure întrucât nu mai are nimic în proprietate, după 6 luni pe această bară a montat un leagăn. Pârâtul i-a interzis să folosească telefon mobil ameninţând-o că dacă va cere ajutor o va face invalidă.

La interogatoriul luat pârâtului (filele 109-114), acesta nu a recunoscut violenţele şi ameninţările  exercitate asupra reclamantei, la pct. 13 şi 15 din interogatoriu, pârâtul a arătat că nu e de acord ca bunurile ce fac obiectul prezentei acţiuni să revină în patrimoniul comun, arată că de comun acord s-au prezentat la notar ca împărţirea bunurilor să se facă conform contribuţiei fiecărui soţ la achiziţionarea bunurilor obiect al partajului.

Martora ..., fila 127 din dosar, a relatat exercitarea din partea pârâtului a unor violenţe constând în bătăi, ameninţări cu cuţitul, ameninţări cu moartea, martora a relatat că personal a văzut urme de violenţe pe diferite regiuni ale corpului reclamantei, arsuri pe mână reclamantei din cauza acetonei turnate de pârât pe mână, montarea unei bare metalice între cele două camere, cu scopul ca reclamanta să se spânzure, asta a fost intenţia pârâtului să o oblige la acest gest disperat, martora a afirmat că reclamanta tot timpul a fost agresată de pârât având urme de violenţe, mascate prin vestimentaţie.

Martora ... a arătat că în august 2012 s-a întâlnit pe stradă cu reclamanta care avea urme de lovituri pe faţă, pârâtul a plasat camere de luat vederi pe balcon şi reclamanta nu a avut voie să iasă din raza de acţiune a aparatului în timp ce se plimba în faţa blocului, reclamanta i-a povestit martorei că pârâtul i-a pus cuţitul la gât ca să o oblige la încheierea convenţiei de partaj, în general violenţele s-au desfăşurat în locuinţa părţilor.

Martora a relatat împrejurarea când agresiunile fizice exercitate asupra reclamantei s-au desfăşurat în scara blocului, acest incident a avut loc în 2014, motiv pentru care relatările cu privire la acest incident nu au fost luate în considerare fiind evenimente desfăşurate după încheierea actelor notariale (2013).

În percepţia martorei relaţia soţilor este una rea, marcată de violenţe.

Amândoi martorii au confirmat faptul că ameninţările s-au extins şi asupra membrilor familiei reclamantei.

Atât martorul ... (fila 129) cât şi martora ... (fila 130) au relatat că soţii au o relaţie normală, martora ... a arătat că în 2013 când reclamanta s-a întors cu fetiţa din Italia nu a constatat că ar fi vreo problemă între soţi, pârâtul are un comportament respectuos faţă de toată lumea, într-o discuţie privată reclamanta i-a relatat martorei că „îl aranjează pe pârât şi va face un certificat medico-legal şi o să-l bage în puşcărie”.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei planşe foto 2010-2012 cu urme de violenţe grave privind diferitele regiuni ale copului reclamantei, planşe foto cu violenţe de aceeaşi gravitate din 2015 care nu au fost luate în considerare fiind ulterioare datei încheierii convenţiilor notariale (2013).

Cu ocazia formulării concluziilor scrise reclamanta a ataşat un CD cu conţinut diferit faţă de înregistrarea de la fila 104 din dosar, susţinând că s-a sustras de la dosar o înregistrare audio-video (format CD) care conţinea înregistrări importante privind comportamentul extrem de violent al pârâtului.

Cu privire la acest aspect instanţa a reţinut că, au fost încuviinţate şi depuse la dosar ca probe doar CD cu denumirea „înregistrări” şi înregistrarea pe suport DVD-R depus de pârât având denumirea „... – video 02.12.2103 „aşa cum rezultă din încheierea şedinţei publice din 16.09.2016 precum şi din procesul verbal din 01.11.2016 întocmit de instanţă.

Conţinutul înregistrării pe suport CD anexat la concluziile scrise de către reclamantă aflat în plic alb cu fereastră cu denumirea „...” a fost vizualizat de instanţă dar nu s-a analizat ca probă la dosar.

Suportul optic CD cu denumirea de „înregistrări” conţine înregistrări audio din perioada martie - aprilie 2012 din care rezultă ameninţări grave la adresa familiei reclamantei în contextul unor convorbiri telefonice în legătură cu divorţul, cu bani şi munca depusă de pârât, cu partajarea bunurilor, ameninţările exprimate au o gravitate deosebită care rezultă şi din tonalitatea folosită de pârât, familia reclamantei e ameninţată cu exterminarea, violarea nepoatei de 9 ani.

Din înregistrarea pe suport DVD-R depus de pârât având denumirea „... – video 02.12.2103 „sunt imagini privind comportamentul pârâtului faţă de copil din care rezultă o relaţie normală plină de afecţiune a pârâtului faţă de copilul său; această probă nu are relevanţă fiindcă vizează un alt tip de comportament al pârâtului faţă de copil şi nu în relaţia sa cu soţia.

Planşele foto depuse de pârât din decembrie 2013 relevă diferite momente din viaţa lor de familie în mijlocul anumitor persoane precum şi aspecte privind modul de relaţionare a fiecărui părinte cu copilul, în general din fotografii rezultă că fiecare părinte manifestă tandreţe şi afecţiune faţă de copil, în general părinţii sunt fotografiaţi separat cu copilul, într-o singură poză se regăsesc amândoi împreună cu copilul.

A fost ataşat dosarul nr. .../296/2015 al Judecătoriei ... având ca obiect ordonanţă preşedinţială privind predarea minorei la mamă, precum şi dosarul nr. .../296/2015 din cadrul aceleiaşi instanţe având ca obiect divorţ, soluţionat de Judecătoria ... prin sentinţa civilă nr. 1336/2016, aflat în cale de atac la Tribunalul ..., fiind pe rolul acestei instanţe, motiv pentru care s-a ataşat pe cale scurtă dosarul, având termen de judecată în apel, cerere de divorţ s-a referit la evenimentele din viaţa de familie a părţilor, cuprinse între 2012-2015, iar dosarul având ca obiect ordonanţă preşedinţială predare minor s-a referit la anumite fapte petrecute în 2015.

Din probele administrate în aceste dosare s-a apreciat că rezultă un profil moral deosebit de agresiv al pârâtului, care dovedeşte faptul că atât anterior anului 2013, cât şi după, pârâtul a dat dovadă de acelaşi comportament violent punând în pericol integritatea fizică a reclamantei.

În acest sens instanţa a reţinut că în dosarul nr. .../296/2015 al Tribunalului ... în cadrul raportului întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nr. .../22.09.2015 s-a arătat că pârâtul are un comportament agresiv imprevizibil şi datorită acestui comportament s-a propus ţinând cont şi de vârsta fragedă a copilului, stabilirea domiciliului la mamă.

În cadrul certificatului medical nr. .../1/a/473din 10.09.2015 emis de serviciul medico-legal ..., s-a reţinut că reclamanta prezenta la examenul obiectiv din 10.09.2015 leziuni traumatice produse prin loviri active repetate cu corpuri dure, unele de forma alungită şi comprimare cu mâna.

Din coroborarea probelor administrate în cauză s-a reţinut un comportament extrem de violent al pârâtului începând din 2011 inclusiv şi în 2015.

Acte de violenţe concrete săvârşite de pârât asupra reclamantei în cursul anului 2013 s-a apreciat că nu au fost probate, deşi în anii precedenţi dar şi ulterior anului 2013, probele administrate atât în dosarele ataşate cât şi în prezentul litigiu confirmă existenţa acestor violenţe în familie, motiv pentru care familia a rămas în atenţia Serviciului de intervenţie în situaţii de abuz, violenţă în familie, trafic şi alte situaţii de urgenţă în domeniul asistenţei sociale, mama şi copilul fiind considerate victime ale violenţei domestice (Raport de întrevedere nr. ... din 12.09.2015 întocmit de DGASPC ... nr .../22.09.2015).

Prin prisma temeiului de drept invocat respectiv vicierea consimţământului reclamantei la încheierea convenţiilor în faţa notarului public privind modificarea regimului matrimonial şi partajul bunurilor comune, instanţa a analizat dacă ameninţarea cu un rău a fost de natură să insufle temeri persoanei ameninţate, şi dacă temerea a fost determinantă pentru încheierea acelor acte juridice.

În baza probelor administrate în cauză, tribunalul a conchis că sunt întrunite condiţiile art. 1216 Cod civil privind violenţa ca viciu de consimţământ.

Perioada din viaţa de familie a reclamantei de dinaintea încheierii actelor notariale a căror anulare se solicită, s-a reţinut că este marcată de violenţe deosebite constând în agresiuni fizice grave exercitate asupra integrităţii corporale a reclamantei, sub acest aspect, planşele foto realizate în perioada 2011-2012 relevă existenţa unor urme de violenţă extinse pe diferite regiuni ale corpului reclamantei care presupune comiterea unor loviri asupra acesteia de o intensitate deosebită, ameninţările la adresa familiei şi a rudelor reclamantei rezultate din înregistrările audio, tonalitatea agresivă a pârâtului folosită cu ocazia convorbirilor telefonice, conţinutul ameninţărilor la adresa reclamantei şi a rudelor, caracterul de continuitate al acestor agresiuni sunt de natură să insufle o temere justificată determinantă, că în lipsa consimţământului reclamantei la încheierea actelor notariale integritatea sa fizică ar fi expusă unui pericol grav.

Faptul că nu au fost probate acte de violenţă concrete săvârşite la o dată foarte apropiată de momentul încheierii actelor notariale, dar ţinând cont că au fost probate violenţe extrem de grave săvârşite în anii precedenţi având caracter de continuitate, agresivitatea pârâtului faţă de familia sa fiind probată inclusiv şi în 2015, familia aflându-se în atenţia Serviciului de intervenţie în situaţii de abuz, violenţă în familie, trafic şi alte situaţii de urgenţă în domeniul asistenţei sociale, mama şi copilul fiind considerate victime ale violenţei domestice, efectele acestor violenţe de o gravitate deosebită s-a apreciat că au fost de natură să insufle temerea reclamantei că nesemnarea acelor acte ar putea să aibă consecinţe grave asupra vieţii şi persoanei sale.

Faţă de cele de mai sus, în baza textelor de lege mai sus invocate şi a probelor administrate în cauză, tribunalul a admis cererea reclamantei, a anulat convenţia matrimonială, încheiată între reclamantă şi pârât, autentificată sub nr. .../16.12.2013 la BNP ... ... precum respectiv actul de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ..., precum şi actul de partaj voluntar autentificat sub nr. .../16.12.2013 la BNP ....

Reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 13549,9 lei.

În baza art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 partea căzută în pretenţii a fost obligată la plata către stat a cheltuielilor pentru care reclamanta a beneficiat de scutiri, respectiv pârâtul a fost obligat la plata către stat a sumei de 13549,9 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantei sub formă de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru potrivit încheierii date în camera de consiliu din data de 06.04.2017, a declarat apel pârâtul ..., solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinţei şi a încheierii din data de 22.04.2016, respingerea acţiunii ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de apel s-a invocat că soluţia este contrară dispoziţiilor legale incidente în cauză cât şi cu probaţiunea administrată. Nelegalitatea reiese din chiar propria afirmaţie a instanţei regăsită în considerente în sensul că acte violente concrete săvârşite de pârât asupra reclamantei în cursul anului 2013, nu au fost probate. Soluţia nu are fundament legal câtă vreme atât dispoziţiile ce reglementează violenţa ca viciu de consimţământ cât şi cele privind nulitatea ca sancţiune juridică, fac trimitere expresă la motive de nulitate existente la momentul încheierii contractului a cărui anulare se cere – art. 1216 alin. 1 Cod civil, art. 1246 alin. 1 Cod civil. În literatura de specialitate se apreciază în sensul că nulitatea este sancţiunea încălcării prin act juridic la data când acesta a fost făcut, a unei dispoziţii legale - Traian Ionaşcu, E. Basarab, Tratat de Drept Civil, Volumul 1, Ed. Academiei Bucureşti 1967; Gh. Beleiu - Drept Civil 2000, I. Dogaru - Drept civil … care s-au exprimat în sensul că nulitatea este sancţiunea de drept civil care lipseşte actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.

S-au analizat superficial mijloacele de probă, instanţa analizând excepţia lipsei de interes a reclamantei, s-a erijat într-un apărător al acesteia, respingând-o potrivit motivării proprii nu a acesteia. A arătat instanţa că s-ar fi urmărit readucerea bunurilor în patrimoniul comun al soţilor cu posibilitatea rediscutării cotelor de contribuţie, ori nu a fost sesizată instanţa cu o astfel de solicitare, nici măcar tangenţial, fiind încălcate prevederile art. 22 alin. 6 Cod de procedură civilă.

Este nelegală şi soluţia pronunţată prin încheierea de şedinţă din data de 22.04.2016, asupra nulităţii cererii de chemare în judecată, s-a dat o interpretare particulară art. 137 Cod de procedură civilă fără raportarea la art. 176, art. 129 alin. 2 punctul 2 Cod de procedură civilă care fac trimitere la nulitatea absolută şi necondiţionată a actelor de procedură întocmite de o instanţă necompetentă material, astfel că susţine în continuare nulitatea cererii raportat la art. 194, art. 197 Cod de procedură civilă, art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 129 alin. 2, punctul 2, art. 176 Cod procedură civilă.

Motivarea adusă fondului cauzei este străină de dispoziţiile legale incidente, de materialul probator - în interogatoriul luat reclamantei s-a arătat că nu îşi aduce aminte de perioada exactă în care s-au realizat planşele foto, că doar în septembrie 2015 a reuşit să obţină acte medico-legale, referitor la violenţele suferite a invocat şi o problemă a auzului apărută în urma unei agresări din partea sa, ori s-a reţinut această probă fără nici o trimitere la apărările sale. Deşi reclamanta a arătat că sora sa este autorul fotografiilor, planşa foto este datată diferit în alte litigii - dosar nr. .../296/2015 al Judecătoriei ..., dosar nr. .../296/2015, dosar penal nr. .../P/2014 aflat în cercetare - . În acest dosar penal s-a finalizat raportul de expertiză medico-legal, prin acesta s-a concluzionat că nu a fost vorba de o agresiune fizică care să fi condus la acea afecţiune a auzului ce are o cauză fiziologică nu externă, contraexpertiza menţinând această concluzie.

Deşi a sesizat instanţei atitudinea oscilantă a reclamantei, ce a afirmat că în anul 2012 ar fi fost ameninţată şi bătută crunt, că în ianuarie 2013 el ar fi devenit o fiară şi brutal peste măsură, că la începutul lunii octombrie 2013 a fost bătută crunt, că anterior semnării convenţiei ar fi fost supusă unor violenţe fizice şi morale, la interogatoriu a dezminţit aceste aspecte afirmând că în anul 2014 ar fi avut loc o a doua agresiune. S-a reţinut că reclamanta a fost lipsită de libertate în mai multe rânduri, fără a reieşi din probe acest aspect. A fost trecut uşor cu vederea interogatoriul luat lui şi s-a reţinut doar că nu a recunoscut violenţele, ameninţările exercitate asupra reclamantei. Dacă se luau în considerare toate probele se putea constata că el a avut o contribuţie net superioară la dobândirea bunurilor sub durata căsătoriei, a avut venituri de aproximativ 5 ori mai mari, a lăsat prin testamentul din data de 16.12.2013 întreaga sa avere fiicei ....

S-a reţinut declaraţia martorei ..., fără localizare în timp, cu privire la pretinse violenţe, martora a făcut afirmaţii contradictorii, că a văzut urma de violenţe dar în urmă cu 8-9 ani, fostul soţ al acesteia a infirmat cele relatate. S-au reţinut împrejurări relatate de martora ..., s-a trecut la analiza declaraţiilor martorilor propuşi de el, însă doar sumar şi s-a reţinut că soţii au avut o relaţie normală, martora ... a relatat că a vizitat părţile în anul 2013 fără a remarca să fi fost vreo problemă între aceştia. Instanţa nu a mai considerat relevante declaraţiile celor doi martori sub aspectul descrierii profilului său moral şi social, a comportamentului în familie deşi martorul ... a arătat că îl cunoaşte din copilărie, că nu a constatat niciodată să fi avut un comportament nepotrivit faţă de reclamantă, că a vizitat părţile în decembrie 2013 şi nu a constatat vreo problemă, că aceasta nu s-a plâns niciodată de soţul ei.

Referitor la planşele foto, s-a reţinut că sunt datate 2010 - 2012, 2015, deci fără legătură cu obiectul cauzei. Cu privire la înregistrările audio - video s-a reţinut că sunt din perioada martie – aprilie 2012, ori, raportat la obiectul cauzei nu interesează evenimente pretins a se fi petrecut mult anterior sau ulterior actelor juridice a căror anulare se solicită. S-a reţinut raportat la probaţiunea sa – înregistrare DVD din 02.12.2013 comportamentul faţă de copil, că ar rezulta o relaţie normală însă apoi s-a apreciat că nu este relevantă fiindcă vizează relaţia cu fetiţa nu cu soţia.

Au fost analizate planşele foto cu superficialitate deşi s-au realizat în decembrie 2013, una din 16.12.2013, fiind singurele probe administrate din perioada încheierii actelor contestate, din acestea rezultă că la data de 16.12.2013, anterior sau imediat ulterior intimata nu a prezentat urme de violenţă ci dimpotrivă era veselă, caldă, liniştită. Nici în dosarele ataşate nu se regăsesc probe contemporane cu momentul semnării actelor contestate.

Deşi instanţa a reţinut lipsa dovezilor cu privire la pretinsele acte de violenţă fizică, morală exercitate asupra reclamantei în perioada semnării actelor a căror anulare se solicită, totuşi a apreciat că pretinsele violenţe din perioada 2011-2012, chiar 2015, au fost de natură a insufla temerea că nesemnarea ar putea avea consecinţe grave asupra vieţii, persoanei sale.

S-a invocat în drept art. 453, art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, art. 1246 Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. S-a arătat că în mod corect s-a respins excepţia lipsei de interes câtă vreme este vorba de bunuri dobândite sub durata căsătoriei ce au fost transferate în patrimoniul acestuia prin folosirea de acte de violenţă. Nu putea fi primită nici excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată deoarece aceasta priveşte 3 acte juridice încheiate concomitent în aceiaşi zi şi cu privire la bunuri comune ale soţilor dobândite cu efort comun şi bani comuni, fiind motivată în fapt şi drept pe temeiul agresiunii fizice şi abuzului psihic.

Toate susţinerile din apel se bazează pe aserţiunea de la pagina 14 alin 6 ce vine în contradicţie cu susţinerile martorilor privind actele de violenţă anterioare semnării actelor –martora ... a arătat că i-a pus la gât cuţitul, martora ... că a fost ameninţată cu cuţitul, sechestrată, existând probe câştigate cauzei care să impună respingerea apelului. A dovedit constrângerea fizică, psihică exercitată asupra sa ce a avut ca efect paralizarea voinţei, inducerea temerii ce a determinat-o să încheie actele. A fost bătută, situaţia s-a acutizat din decembrie 2013, a fost ameninţată cu moartea, spărgea obiecte, o obliga noaptea să cureţe.

Înregistrările audio video fac dovada caracterului violent, modul în care acesta descria cum va acţiona el şi oamenii lui, că o să le înşire cadavrele unul câte unul. Au fost situaţii în care vecinii au sunat la 112, martorii au confirmat starea de teroare în care a fost ţinută ani de zile, brutalităţile, agresiunile fizice, planşele foto fac dovada urmelor grave de violenţă.

Ceea ce nu recunoaşte pârâtul este faptul că în scurte pauze dintre rundele de bătăi sălbatice, venea cu oferte de partaj, îi oferea cei 100.000 de euro pe care îi avea în administrare şi după care încasa dobândă, ea nu s-a atins de aceea sumă. Nu a crezut că va putea demonstra ce i-a fost dat a auzi din convorbiri, nimic nu poate justifica atrocităţile verbale, ameninţările cu moartea, insultele, agresiunile fizice la care a fost supusă. Încercările recurentului de-a demonstra contribuţia lui mai mare la dobândirea bunurilor vor putea fi aduse în faţa instanţei cu ocazia împărţirii bunurilor din patrimoniul codevălmaş.

Examinând sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu, instanţa de apel a constatat următoarele:

Actele a căror anulare s-a solicitat prin acţiunea formulată de către intimata reclamantă, au fost încheiate sub durata căsătoriei părţilor litigante, prin acestea s-a convenit asupra regimului matrimonial, s-a procedat inclusiv la lichidarea acestuia după stabilirea prealabilă a cotelor ce revine fiecăruia, ori, raportat la petitul acţiunii, chiar dacă nu s-a menţionat expres în motivare, interesul procesual există, poate fi dedus fără precizări suplimentare şi constă în readucerea bunurilor ce au făcut obiectul convenţiei în patrimoniul comun al soţilor, după care evident se va putea şi rediscuta, cum corect a reţinut instanţa de fond, cotele contributive la dobândirea acestora.

Modul în care a conchis instanţa de fond nu poate fi calificat ca fiind o exprimare a unei poziţii părtinitoare ci dimpotrivă, aceste aspecte rezultă fără a fi necesară o precizare expresă, din analiza solicitărilor şi a motivării acestora, prevederile cuprinse în art. 22 alin. 6 din noul Cod de procedură civilă nefiind astfel încălcate în speţă, criticile fiind neavenite. Prin cele dispuse, instanţa de fond nu s-a pronunţat decât asupra a ceea ce s-a cerut, nefiind astfel încălcate limitele investirii sale de către intimata reclamantă.

Referitor la dispoziţia prin care instanţa de fond în şedinţa publică din data de 22.04.2016 a respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, invocată de apelantul pârât, Curtea a reţinut următoarele:

Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., care, urmare a precizării de către părţi a valorii litigiului ce depăşeşte suma de 200.000 lei, prin Sentinţa civilă nr. 203/12.02.2016 a admis excepţia de necompetenţă materială a acesteia în soluţionarea cauzei şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului ....

Ca urmare, întrucât art. 137 din noul Cod de procedură civilă prevede faptul că, în cazul declarării necompetenţei, dovezile administrate în faţa instanţei necompetente rămân câştigate judecăţii şi instanţa competentă investită cu soluţionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice, în mod corect instanţa de fond a respins excepţia de nulitate invocată. S-a invocat de altfel această nulitate prin raportare la faptul că s-a soluţionat cererea de acordare a ajutorului public judiciar constând în scutirea de la plata taxelor de timbru, ori, pentru a pronunţa o soluţie în acest sens, s-au administrat probele impuse de O.G. nr. 51/2008, criticile aduse în sensul că s-ar fi dat o interpretare particulară acestui aspect, că nu s-ar fi avut în vedere prevederile art. 179, art. 129 alin. 2 punctul 2, art. 197 din noul Cod de procedură civilă, a art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013, apar ca nefondate.

Referitor la fondul cauzei, Curtea a reţinut următoarele:

Potrivit înscrisului aflat în copie la dosar de fond filele 23-25, denumit convenţie matrimonială între soţi - regimul separaţiei de bunuri - autentificat sub nr. .../16.12.2013 de notar public ..., părţile, căsătorite din data de 06.05.2000 la Primăria ..., au convenit adoptarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri, reglementat de art. 360 - 365 Cod civil, au declarat că au lichidat regimul matrimonial avut anterior, al comunităţii de bunuri, potrivit actului de lichidare autentificat de acelaşi notar public sub nr. .../16.12.2013 - filele 26-28 dosar de fond. Potrivit acestuia, părţile au convenit stabilirea unei cote contributive la dobândirea bunurilor, a datoriilor comune, de 9/10 părţi apelantul şi de 1/10 părţi intimata. La aceiaşi dată, părţile au încheiat actul de partaj voluntar - filele 20-22 dosar de fond - autentificat sub nr. .../16.12.2013, de acelaşi notar, toate aceste acte notariale făcând obiectul litigiului dedus judecăţii, soluţionat prin sentinţa apelată.

Astfel cum corect a reţinut instanţa de fond, potrivit art. 1216 alin. 1 din noul Cod civil, poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse fără drept de cealaltă parte sau de un terţ, iar, conform alin. 2, există violenţă când temerea insuflată este de aşa natură încât partea ameninţată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent. Potrivit alin. 4 din acelaşi articol evocat, în toate cazurile, existenţa violenţei se apreciază ţinând seama de vârsta, starea socială, sănătatea şi caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violenţa, precum şi de orice altă împrejurare ce a putut influenţa starea acestuia la momentul încheierii contractului.

Violenţa este un viciu de consimţământ ce se exprimă în convingerea sau ameninţarea unei persoane cu un rău injust, de natură a-i insufla o temere care o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Acest viciu de consimţământ se deosebeşte de celelalte două vicii - eroarea şi dolul - violenţa afectând libertatea consimţământului, victima acesteia fiind conştientă de faptul că aceasta încheie actul, contractul care o dezavantajează, dar, cu toate acestea, consimte la perfectare sub îndemnul sentimentului de teamă ce i-a fost insuflat, indus. Prin această violenţă practic partea contractantă este împiedicată a-şi manifesta în mod liber voinţa de a contracta.

Cu ocazia soluţionării cauzei în fond, prima instanţă a administrat o serie de probe printre care cea cu interogatoriul părţilor, înscrisuri, fotografii, suport CD, transcrieri convorbiri telefonice şi audierea unor martori pentru fiecare dintre acestea, pentru a avea posibilitatea de-a verifica dacă dispoziţiile legale susmenţionate sunt sau nu incidente în cauză. Câtă vreme prin calea de atac declarată s-a criticat modul în care aceste probe au fost interpretate, Curtea a procedat la analiza criticilor prin prisma acestor probe din perioada anterioară sau concomitentă încheierii actelor contestate şi implicit prin raportarea la prevederile legale enunţate mai sus.

Din cuprinsul copiei anchetei sociale, efectuate de Autoritatea Tutelară ... - fila 64 dosar de fond -, Curtea a reţinut faptul că neînţelegerile dintre părţi erau cunoscute, că se afla intimata reclamantă în evidenţa D.G.A.S.P.C. ..., ca victimă a violenţei domestice, singurul copil al acestora s-a născut la data de 10.10.2013 în Italia, ....

Potrivit răspunsurilor date de către intimata reclamantă la interogatoriu - filele 105-108 dosar de fond -, aceasta a plecat în Italia în luna septembrie 2013 pentru a naşte, urmare a unor agresiuni fizice exercitate de către apelant asupra sa, că acesta nu-i permitea să-şi sune mama ce era bolnavă, că ameninţa viaţa membrilor familiei sale.

Faptul că a formulat apelantul ameninţări la adresa intimatei reiese din chiar recunoaşterile sale la interogatoriu – întrebarea 5 fila 110 dosar fond - cu precizarea că acestea au avut loc în anul 2012, deci anterior semnării actelor ce fac obiectul litigiului şi care s-au perfectat în luna decembrie 2013. Expresiile folosite şi recunoscute de acesta - vă omor, o să ardă mă-ta cu casă cu tot, pentru banii mei vă omor, cu banii mei vă omor, te omor pe tine şi pe neamul tău pentru munca mea, ultimul moment va fi când vei număra cadavrele,…o să-ţi omor toată familia, meritaţi să muriţi cu toţii, în ziua de azi banul comandă nu creierul tău prost de ..., îţi iau nepoţelele, plătesc criminali şi le omor.., chiar dacă ar data din anul 2012 cum susţine, au fost de natură a genera o temere intimatei iar consimţământul astfel exprimat a fost implicit unul viciat.

Potrivit declaraţiei martorei ... - fila 117 dosar de fond -, aceasta este prietenă cu intimata, a aflat de la fostul ei soţ că a fost obligată prin ameninţări să încheie acte cu privire la averea familiei, prin care s-au împărţit apartamentele. Ameninţările au constat în bătăi, ameninţări cu cuţitul, cu moartea, sechestrări săptămâni întregi, interzicerea luării legăturii telefonice cu cineva. Ameninţările s-au extins şi asupra familiei intimatei reclamante, a afirmat că toată familia îi va fi executată de .... A văzut martora urme de violenţă pe diferite regiuni ale corpului – braţe, picioare, gât, arsuri pe mâini -, au fost perioade în care era bătută săptămânal, violenţele i-au fost relatate de intimată, de fostul ei soţ ce a fost prezent de câte ori s-au întâmplat. A constatat martora personal că în locuinţa părţilor a fost montată o bară metalică între camere, cu scopul ca intimata să se spânzure, aceasta fiind intenţia apelantului de-a o obliga să recurgă la acest gest disperat. Bara există şi în prezent şi s-a montat pe aceasta leagănul copilului. În anul 2012 intimata în urma bătăilor a pierdut o sarcină, i-au fost aplicate bătăi şi în perioada în care era însărcinată, în general aceasta a fost agresată tot timpul, a fost nevoită să fugă de acasă, o apostrofa, chiar soţul ei a fost sfătuit de acesta să încheie un act similar de partaj. Faţă de comportamentul apelantului a sfătuit-o pe intimată să divorţeze, se frecventau des, a fost la rândul său jignită de acesta.

Martora ... - fila 118 dosar de fond - locuieşte în acelaşi imobil cu părţile, în august 2012 a văzut urme de lovituri pe faţa intimatei care i-a relatat că a fost lovită de soţ, obligată să încheie actul de partaj, ca toţi banii să fie transferaţi pe numele lui. Fiind gravidă a plecat în Italia şi s-a întors la presiunile soţului apelant, în general comportamentul acestuia a fost agresiv, aproape periodic o lovea, a constatat personal urmele agresiunilor. I-a povestit aceasta de faţă cu administratoarea blocului că a fost ameninţată, că i s-a pus cuţitul la gât pentru a o obliga să încheie actul de partaj iar averea să fie transferată pe numele lui, a fost închisă în cameră şi doar loviturile aplicate, ameninţările au fost cele care au făcut-o să încheie actele. Violenţele se exercitau de regulă în apartament, o dată în afara lui când a fost nevoită să fugă pe scări iar ea a văzut-o speriată, a cerut ajutor, cu toate intervenţiile vecinilor bătăile au continuat, aspecte ce au avut loc în anul 2014.

Potrivit depoziţiei martorului ... - fila 119 dosar de fond - acesta este prieten cu apelantul şi nu a constatat niciodată ca acesta să manifeste vreun comportament faţă de intimată, relaţiile dintre aceştia erau normale. A primit martorul mesaje de la soţia sa ce conţineau jigniri la adresa apelantului, l-a făcut terorist fără suport real. El nu a constatat ca apelantul să aibă un comportament agresiv, nu s-a plâns intimata în acest sens, aspect confirmat şi de martorul ... ..., fila 130 dosar de fond, însă, câtă vreme aceste depoziţii nu se coroborează cu celelalte probe administrate, fiind contrazise chiar de apelant prin răspunsurile date la interogatoriu, arătate mai sus, în mod corect nu au fost avute în vedere de instanţa de fond.

Din coroborarea depoziţiilor martorilor ... şi ... cu propriile recunoaşteri ale apelantului, Curtea a reţinut faptul că acesta avea un comportament agresiv, a lovit-o, a ameninţat-o pe intimată, i-a insuflat frică, agresiunile au avut loc în mod constant, deci implicit şi în perioada încheierii actelor contestate. Câtă vreme aceşti doi martori au declarat că au văzut personal urme de lovituri pe corpul intimatei, acestea se apreciază a fi probe directe ce confirmă cele corect reţinute de către instanţa de fond, că apelantul are şi a avut un comportament agresiv atât în perioada anterioară încheierii actelor de partaj, în cea concomitentă cât şi ulterior acestui moment. Deoarece martora ... a declarat că lovirile erau frecvente, aspect confirmat şi de martora ..., aceste aspecte se coroborează şi cu cele reţinute în ancheta socială potrivit căreia intimata se afla în evidenţa D.G.A.S.P.C. ..., considerată victimă a violenţei domestice.

Instanţa de fond nu a avut în vedere probele cu privire la perioada ulterioară încheierii actelor contestate, iar planşele foto la care s-a făcut referire, nu sunt de natură a înlătura cele expuse, acestea chiar dacă nu sunt din perioada contemporană încheierii actelor, confirmă susţinerile intimatei cu privire la comportamentul apelantului sub toată durata convieţuirii.

Martorul ..., este fostul soţ al martorei ..., dar câtă vreme chiar răspunsul dat de apelant la interogatoriu confirmă un comportament ce nu poate fi încadrat în categoria unuia adecvat, nu se impunea a fi avut în vedere.

Faţă de toate considerentele expuse, Curtea a apreciat că violenţele fizice şi verbale la care a fost supusă intimata în perioada anterioară încheierii actelor care fac obiectul prezentului litigiu, au fost de natură a-i insufla temerea că ei sau membrilor familiei sale, li se va întâmpla ceva rău, injust, consimţământul fiindu-i astfel efectiv viciat, aspect corect reţinut de prima instanţă, dispoziţiile art. 1216 din Noul Cod civil fiind corespunzător aplicate şi interpretate. Câtă vreme martorele ... şi ... au declarat că agresiunile erau constante: aproape periodic o lovea, era bătută săptămânal, în general a fost agresată tot timpul, se poate concluziona că au avut loc chiar şi în perioada în care s-au încheiat actele ce fac obiectul litigiului şi nu doar anterior sau ulterior cum a reţinut instanţa de fond, criticile nefiind întemeiate.

Violenţele fizice şi verbale la care a fost supusă intimata au fost de natură a-i provoca acesteia o teamă ce a determinat-o a perfecta actele contestate, libertatea de voinţă i-a fost astfel limitată. Nu doar intimata a fost ameninţată cu violenţe, inclusiv cu moartea, ci şi alţi membri ai familiei sale, ceea ce i-a generat temerea că în cazul în care nu ar fi semnat acele acte acestora li se putea întâmpla un rău injust. Legiuitorul a extins câmpul de aplicare al ameninţării cu un rău şi la familie sau la persoanele apropiate. Ameninţarea şi exercitarea forţei fizice de către apelant au fost mijloacele prin care acesta a urmărit atingerea scopului dorit prin exteriorizarea din partea victimei intimate, a consimţământului, acestea fiind de o asemenea intensitate încât i-au insuflat temerea producerii unui rău în cazul în care nu ar fi procedat astfel.

Ameninţările la care a fost supusă atât intimata cât şi familia acesteia au fost potrivit celor expuse mai sus, grave, generatoare de teamă. Violenţa exercitată nu a fost una justă, a avut un caracter nelegitim şi a fost de natură a genera un viciu de consimţământ, temerea ce a fost insuflată de conduita apelantului a fost de aşa natură încât intimata a putut crede că în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana sa, chiar a familiei sale, ar avea de suferit. Actele depuse la dosarul de apel de către apelant, CD-urile, nu sunt de natură a schimba cele expuse.

Ca urmare, în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa de apel a respins ca nefondat apelul şi a păstrat în întregime sentinţa apelată ca fiind legală şi temeinică.

Cât priveşte faptul că apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar, constând în scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, raportat la cele dispuse, faţă de prevederile cuprinse în art. 19 alin. 1 din O.U.G. nr. 51/2008 potrivit cărora, dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia, s-a făcut aplicarea acestora.

Domenii speta

Spete similare