Partaj bunuri comune

Obiect: partaj bunuri comune 

Asupra cauzei civile de faţă  constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr…. din data de …., reclamanta RR a chemat în judecată pe pârâtul RAC solicitând ca, prin hotărâre  judecătorească, să fie partajate bunurile dobândite în timpul căsătoriei în cote egale, să fie obligat pârâtul de a consimţi la ridicarea ipotecii de pe apartamentul proprietatea numitei GC şi la mutarea ipotecii pe imobilul casă şi teren situate în com.  H., sat. A. sau să fie suplinit consimţământul acestuia.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că sunt separaţi în fapt de mai bine de 6 luni, iar Judecătoria B. s-a pronunţat asupra divorţului la data de … în dosarul nr. …; că în timpul căsătoriei au dobândit în regim de bun comun mai multe bunuri, respectiv, suprafaţa de 500 m.p. teren arabil sola …, parcela …, situată în extravilanul com. H.; suprafaţa de 237,57 m.p. teren arabil intravilan, sola …, parcelele …., un  imobil construcţie cu destinaţia de locuinţă unifamilială, cu regim de înălţime P+DM în suprafaţă de 490 m.p. situate în com. H., sat. A. şi materiale de construcţie cumpărate în  vederea terminării imobilului casă şi aflate în prezent în posesia pârâtului; că în timpul căsătoriei au acumulat o datorie de 42.294 euro, credit acordat de R. Bank pentru nevoi personale, banii regăsindu-se în imobile, astfel încât se impune ca ambele părţi să plătească băncii câte jumătate din sumă, fiecare câte 21.462 euro; că solicită ca acest credit să fie împărţit în  două, iar obligaţia de plată să nu mai fie indivizibilă şi solidară, aşa cum se menţionează în alineatul al lll-lea al contractului de credit nr. …. din data de ….; că până în prezent ea a fost cea care a achitat ratele la bancă, astfel încât se impune ca acestea să fie scăzute din jumătatea ei  în momentul în care se va pronunţa o hotărâre pe fondul cauzei; că solicitarea este pertinentă atâta vreme cât în urma căsătoriei au acumulat activ şi pasiv, iar pârâtul refuză să plătească rata la bancă, astfel încât fiecare parte urmează să răspundă pentru jumătate de credit, aşa cum fiecare va  avea jumătate din valoarea imobilului casă, terenuri, materiale de construcţie ; că se impune ca imobilele casă şi terenuri să fie atribuite pârâtului, iar ea să primească sultă; că în prezent  locuieşte alături de mama ei şi de fetiţă în apartamentul din strada B., neputând ocupa imobilul din comuna H. din cauza divergenţelor pe care le are cu pârâtul şi cu părinţii acestuia; că în ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere se impune a fi admis deoarece pârâtul refuză să transfere ipoteca de pe apartamentul mamei ei pe imobilul şi terenul proprietate comună; că la data de …. au contractat creditul în comun de 42.924 euro, iar ulterior, în datele  de …. au cumpărat două suprafeţe de teren în vederea edificării imobilului construcţie şi că, dacă numita GC nu ar fi ipotecat apartamentul proprietate personală, nu le-ar fi fost acordat creditul.

În drept, acţiunea nu a fost motivată.

În dovedire, reclamanta a solicitat admiterea şi administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, a probei testimoniale- declaraţiile martorilor audiaţi fiind ataşate la prezentul dosar, şi efectuarea de expertize tehnice.

A depus, în copie, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..la BNP GF, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. la acelaşi birou notarial, autorizaţia de  construire nr. …. eliberată de Primarul com. H. un certificat de  naştere, o adresă înaintate de R. Bank, o filă din buletinul numitei GC, contractul  de vânzare cumpărare nr. …., schiţa imobilului înstrăinat, contractul de ipotecă autentificat sub nr. …. la BNP EC contractul de credit nr. …. încheiat între R. Bank SA şi numiţii RR (împrumutat) şi RAC (codebitor), chitanţe, facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii, foi de confirmare, sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei B., cartea de identitate seria  ….nr. …., procesul verbal de predare-primire a locuinţei nr. …., contracte de service, contractele de vânzare pentru un  vehicul folosit încheiate la data ….., decizia civilă nr. …. a Tribunalului B. şi dovada comunicării acesteia, foi de vărsământ.

Acţiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru- 19 lei şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâtul, prezent în instanţă, a formulat cerere reconvenţională timbrată cu 19 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, prin care a solicitat ca, prin hotărâre judecătorească, să fie partajate şi bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei, precum şi cele două autoturisme, să se constate că are un drept de creanţă,  constând în c/v îmbunătăţirilor realizate la apartamentul mamei reclamantei-GC, şi că, după separarea în fapt, a realizat mai multe lucrări la imobilul situat în com. H., sat. A jud. B.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că au fost căsătoriţi până în luna …., când prin sentinţa civilă nr. …. a Judecătoriei B. căsătoria a fost desfăcută din culpa comună a soţilor; că pe perioada căsătoriei au realizat mai multe bunuri mobile care se află în apartamentul mamei reclamantei, respectiv, un frigider, un congelator, o combină muzicală, două televizoare, o maşină de spălat rufe, un pat, două şifoniere, două noptiere, un birou, două covoare, un DVD-player, două seturi veselă, 3 seturi pahare, două seturi lenjerie pat, o pilotă, o masă de călcat, un fier de călcat şi un  robot de bucătărie; că au achiziţionat şi două autoturisme, precum şi un imobil construcţie şi teren aferent situat în loc. A. com. H. că în  apartamentul numitei GC – mama reclamantei - au realizat mai multe îmbunătăţiri, respectiv, montat centrală termică, schimbat calorifere, montat termopane în două dormitoare şi în bucătărie, schimbat uşa de la intrare, montat draperii verticale la două dormitoare şi zugrăvit întreg apartamentul, sens în care au folosit veniturile din salarii şi au contractat un credit în valoare de 5.000 euro; că ulterior separării în fapt a efectuat mai multe lucrări la construcţia din loc. A. respectiv, gard împrejmuire casă, racordarea imobilului la reţeaua de energie electrică, montare instalaţie electrică într-un dormitor, placare cu rigips şi finisare cu glet pereţi şi tavan în acelaşi dormitor, lucrări ce  reprezintă contribuţia lui proprie la imobilul bun comun; că reclamanta a contractat un nou împrumut, din care o parte a fost folosită pentru achitarea creditului de 5.000 euro şi achiziţionarea  unor bunuri mobile în apartament, iar o parte pentru construcţia imobilului situat în loc. A. precum şi pentru achiziţionarea autoturismului  cu nr. de înmatriculare ….; că imobilul din com. H. este în faza de construcţie „la roşu”, pentru finisarea lui fiind necesară suma de 25.000 euro, şi că a realizat lucrările anterior enumerate pentru a-şi asigura măcar o cameră în care să poată locui, deoarece era tolerat la părinţii lui.

Referitor la acţiunea principală, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a  acesteia.

În motivare, a arătat că solicitarea reclamantei ca el să consimtă la ridicarea ipotecii de pe apartamentul proprietatea mamei sale, GC, şi mutarea ipotecii pe imobilul casă de locuit şi teren situate în com. H. sat. A. sau pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de consimţământ din partea lui este inadmisibilă în cadrul procesului stabilit, deoarece ipoteca în speţă este în strânsă legătură cu  creditul contractat de către reclamantă, iar constituirea ipotecii s-a făcut cu consimţământul băncii împrumutătoare, care nu este parte în prezenta cauză; că aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru GC care nu are calitate în dosarul de partaj dintre soţi; că solicitarea ca instanţa să modifice conţinutul alineatului 3 din contractul  de credit nr. ……, respectiv ca obligaţia de  plată, pentru creditul acordat de bancă, să nu mai fie indivizibilă şi solidară, este, de asemenea inadmisibilă, faţă de faptul că un contract de credit, încheiat de un terţ, nu poate fi modificat printr-o hotărâre judecătorească de partajare a bunurilor comune; că aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru solicitarea de a fi împărţit creditul între cele două părţi din dosar, astfel încât fiecare să plătească suma de 21.462 euro băncii, deoarece nu s-a arătat concret de către reclamantă în ce modalitate fiecare dintre ei, a folosit exact jumătate din creditul acordat personal acesteia; că, mai mult, prin solicitarea reclamantei de a împărţi obligaţia de plată către bancă, dar şi de a primi jumătate din contravaloarea imobilului din  com. H. ca sultă, el ar rămâne să plătească şi sulta şi împrumutul la bancă, în condiţiile în care fosta soţie ar beneficia de o sumă cu care să-şi acopere partea ei de obligaţie; că terenul dobândit de ei, prin act de vânzare cumpărare de la părinţii lui, este în realitate o donaţie deghizată, preţul nefiind plătit, iar a pretinde împărţirea  terenului la valoarea de piaţă reprezintă o îmbogăţire fără justă cauză a reclamantei; că s-a cerut cu rea credinţă partajarea  suprafeţei de 237 m.p. teren reprezentând cale de acces, deoarece acest teren este deţinut în cotă parte indiviză de către 6 persoane, şi că, în măsura în care reclamanta analizează situaţia reală dintre părţi, ar putea să procedeze la soluţionarea pe care amiabilă a litigiului.

În drept, cererea reconvenţională nu a fost motivată.

În dovedire, pârâtul-reclamant a solicitat admiterea şi administrarea  probei cu interogatoriul reclamantei-pârâte, a probei testimoniale-declaraţiile martorilor audiaţi fiind ataşate la prezentul dosar şi efectuarea de expertize tehnice.

Prin încheierea pronunţată de Judecătoria B. a data de …. s-a dispus introducerea în cauză , în calitate de pârâţi a R. Bank (pentru soluţionarea celui de-al doilea capăt de cerere al acţiunii principale) şi a numitei GC (pentru capătul din cererea reconvenţională având ca obiect  stabilirea unui drept de creanţă în favoarea pârâtului-reclamant).

Pârâta GC, prezentă în instanţă, a solicitat admiterea şi administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale- declaraţiile martorilor audiaşi fiind ataşate la prezentul dosar.

A depus, în copie, procesul verbal de predare-primire a locuinţei nr. …., o schiţă, contractul de vânzare cumpărare nr. …., facturi fiscale, chitanţe, contractul de service nr. …., certificate de garanţie, contractul de credit nr. …., poliţa de asigurare de deces nr. …, avize de însoţire a mărfii, chitanţe Western Union, contractul de prestări servicii nr. ….., carnetul de muncă seria  …..

La termenul din data de …., reclamanta-pârâtă a precizat că renunţă la judecata cererilor formulate în contradictoriu cu  pârâta R. Bank .

A menţionat, de asemenea,  că solicită partajarea cotei indivize din suprafeţe de 386,8 m.p. teren arabil (drum acces) intravilan, sola …, parcelele …. şi respectiv, 237,57 m.p. teren arabil (drum acces) intravilan, sola …, parcelele ….; că ea este cea care achită lunar creditul în valoare de 42.924 euro, celălalt credit fiind restituit integral, fiind făcută o refinanţare, şi că au rămas în imobilul de la ţară următoarele materiale de construcţie; var lavabil, polistiren, uşile pentru interior, instalaţii sanitare (WC, chiuvetă, bideu) şi instalaţia electrică (prize, întrerupătoare, cabluri).

Prin încheierea pronunţată de Judecătoria B. la data de  …..s-a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect „obligaţia de a face” şi s-a dispus scoaterea din cauză a pârâtei R.  Bank SA.

La data de …. a fost admisă cererea formulată de  pârâtul-reclamant RCA şi a fost scutit acesta de plata taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa , precum şi a onorariului pentru expertiza contabilă, în limita sumei prevăzute de art. 7 din OUG nr. 51/2008.

Pentru soluţionarea prezentei cauze au fost întocmite cinci expertize tehnice (construcţii, auto, bunuri mobile, contabilă şi topo), lucrări care se  află la filele 254-264, 284-288, 302-307, 357-358, 367-375, 380-382, 399, 403 şi, respectiv, 432-435 din dosar.

La data de …., reclamanta-pârâtă a precizat , în scris, că începând cu luna …. a achitat singură ratele aferente  contractului de credit, respectiv suma de 11.348 euro până în luna februarie inclusiv; că este obligată să restituie acest împrumut deoarece riscă să piardă apartamentul mamei ei; că separarea în fapt de pârât s-a produs în …., dar şi anterior acestui moment a suportat singură plata ratei, banii primindu-i constant de la sora ei din străinătate, şi că se impune ca imobilul casă şi teren să-i fie atribuite.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că părţile au avut calitatea de soţi şi că în timpul căsătoriei, care a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de  Judecătoria B. la data de …., au dobândit mai multe bunuri (mobile şi imobile) care beneficiază de  prezumţia de comunitate instituită de art. 30 alin. 1 C.familiei.

Rezultă astfel, din înscrisurile depuse la dosar, că foştii soţi, sunt proprietarii suprafeţei de 500 m.p. teren arabil situat în loc. A. com. H. sola …, parcela …. (contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. la BNP GF, fila 9) precum şi a unei cote indivize din suprafeţele de 380 m.p. şi, respectiv 237,57 m.p. teren arabil (drum  acces) intravilan, sola …, parcelele …. şi … şi respectiv, sola …, parcelele …., situate în aceeaşi localitate (contract de  vânzare cumpărare autentificat sub nr. … din data de … la BNP GF- fila 8).

Pe suprafaţa de 500 m.p. exista la data desfacerii căsătoriei o construcţie cu destinaţie de locuinţă unifamilială cu regim D+P+M, cu o suprafaţă utilă de 149,65 m,.p., compusă din garaj, pivniţă (demisol), living, bucătărie, casa scării, hol, baie, dormitor, terasă (parter), două dormitoare, dresing, living, două holuri şi baie (mansardă), edificată conform autorizaţiei de construire nr. ….eliberată de Primarul com. H.  (fila 10).

Au calitatea de bunuri comune autoturismul … cu nr. de identificare ….. nr. de înmatriculare …. şi autoturismul R. cu nr. de identificare …., nr. de înmatriculare …., astfel cum rezultă din contractele de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit existente la filele 135, 136 dosar.

Referitor la bunurile mobile, pârâtul-reclamant a făcut dovada calităţii de bun comun, doar cu privire la o parte din mobilele enumerate în cererea reconvenţională, respectiv, un frigider, un congelator Arctic, două televizoare, un pat, două şifoniere, două noptiere, o traversă persană, două seturi veselă, două seturi lenjerie,  o pilotă şi un fier de călcat;cu privire la majoritatea acestor bunuri reclamanta-pârâtă a recunoscut că au fost  dobândite în timpul căsătoriei.

Rezultă din  înscrisurile depuse că o combină muzicală şi o maşină de spălat aparţin numitei GC (filele 138-140), iar existenţa robotului de bucătărie, a biroului, covorului persan, a DVD player-ului şi a masei de călcat nu a fost dovedită.

Cu privire la materialele de construcţie enumerate în acţiunea principală, instanţa reţine că expertul tehnic a identificat doar 150 l var lavabil, 12 pachete polistiren şi 7 uşi pentru interior, restul bunurilor (polistiren, uşi, instalaţii sanitare şi electrice) fiind montate, încorporate în construcţie.

La dobândirea bunurilor comune, părţile au avut contribuţii egale.

Cererea pârâtului-reclamant de a se stabili în favoarea sa un drept de creanţă cu privire la c/v lucrărilor de construcţie realizate la imobilul din localitatea A. este nefondată, urmând a fi respinsă.

Rezultă din probatoriul administrat (martori, expertiză tehnică), faptul că aceste lucrări au fost realizate în timpul căsătoriei părţilor, chiar dacă parte din ele ulterior separării în fapt.

Chiar pârâtul-reclamant a recunoscut, prin răspunsurile date la interogatoriu (administrat din oficiu de instanţa de judecată- fila 203 dosar), că majoritatea acestor lucrări (gard împrejmuire casă, racordarea la reţeaua de energie electrică, placare cu rigips şi finisare cu glet pereţi şi tavan într-un dormitor) au fost realizate fie în perioada convieţuirii, fie ulterior separării în fapt, dar anterior desfacerii căsătoriei; doar în ceea ce priveşte montarea instalaţiei electrice  într-un dormitor, acesta a precizat că ar fi realizat  lucrarea în vara anului …. dar nu a administrat probe concludente în acest sens.

Oricum, împrejurarea că pârâtul-reclamant a realizat anumite lucrări de construcţie după separarea în fapt, dar anterior desfacerii căsătoriei (….) l-ar fi îndreptăţit, eventual, să solicite stabilirea unor contribuţii diferite la dobândirea bunurilor comune şi în nici un caz, un  drept de creanţă în favoarea sa.

Instanţa reţine că la data de …, părţile au contractat de la R . Bank SA un împrumut în cuantum de  42.924 euro, conform contractului de …, perioada de rambursare fiind de 300 luni.

Suma a fost folosită pentru restituirea unui alt împrumut, pentru achiziţionarea autoturismului OV şi a terenurilor situate în loc.  A, con. H , precum şi pentru edificarea construcţiei care face obiectul prezentului dosar.

Ulterior separării în fapt, luna …, reclamanta-pârâtă a achitat, în exclusivitate, ratele aferente contractului de credit.

Prin acţiunea principală, aceasta a solicitat împărţirea debitului restant, astfel încât fiecare parte să achite băncii câte 21.462 euro, precum şi obligarea pârâtului-reclamant să-i achite ½ din c/v ratelor achitate de ea.

La judecata primului capăt de cerere, ca şi a celorlalte cereri formulate în contradictoriu cu R. Bank, reclamanta a renunţat la data de ….

În ceea ce priveşte dreptul de creanţă solicitat de aceasta, cererea este întemeiată doar cu privire la ratele achitate ulterior desfacerii căsătoriei (februarie 2010); împrejurarea că în timpul căsătoriei, dar ulterior separării în fapt, unul dintre soţi achită, cu veniturile sale, datoriile comune poate produce efecte doar sub aspectul stabilirii cotelor de contribuţie la dobândirea bunurilor comune, dar nu-l îndreptăţeşte să solicite obligarea soţului la plata unei părţi din sumele restituite.

Din raportul de expertiză tehnică contabilă întocmit în cauză rezultă că în perioada …., reclamanta-pârâtă a achitat suma de 3260 euro; ulterior datei de … nu a depus înscrisuri (chitanţe, ordine de plată) pentru a dovedi achitarea, în continuare, a ratelor, astfel încât instanţa va reţine în favoarea sa un drept de creanţă doar pentru suma de  1630 euro (1/2 din ratele achitate).

Faţă de situaţia de fapt reţinută şi având în vedere dispoz. art. 36 alin. 1 C.familiei, instanţa constată că atât acţiunea principală, cât şi cererea reconvenţională sunt parţial întemeiate, astfel încât le va admite în principiu şi în fond şi va sista starea de  devălmăşie, cu respectarea prevederilor art. 6735 alin. 2 C.pr.civilă potrivit cărora împărţeala se face în natură, prin formare şi atribuire de loturi, iar „dacă loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc  printr-o sumă de bani”.

La atribuirea bunurilor, instanţa va ţine seama de criteriile enumerate de art. 6739 C.p.c.

Este de reţinut, astfel că, în timpul căsătoriei, părţile au dobândit bunuri în valoare de aproximativ 45.000 euro şi datorii în cuantum de  43.000 euro; expertul contabil conchide că dacă împrumutul contractat de la R. Bank SA ar fi rambursat integral la data  realizării expertizei, ar urma să fie achitată suma de 39.861,69 euro, iar în cazul rambursării la termen (….), suma de achitat ar fi de 106.926,17 euro.

Probatoriul administrat în cauză face dovada faptului că ulterior separării în fapt reclamanta-pârâtă a fost cea care a achitat ratele, creditul fiind garantat cu ipotecă de prim rang asupra apartamentului proprietatea mamei ei, pârâta GC, astfel încât în situaţia neîndeplinirii obligaţiei contractuale, imobilul (care constituie singurul spaţiu locativ al reclamantei-pârâte, al mamei acesteia şi al minorei RM- fiica părţilor care, prin sentinţa de divorţ a fost încredinţată, spre creştere şi educare mamei) ar putea fi vândut.

Raportat la această situaţie de fapt, instanţa apreciază ca echitabilă şi de natură a nu prejudicia pe nici unul dintre foştii soţi, varianta atribuirii imobilului construcţie şi teren aferent, situat în loc. A. com. H. în lotul reclamantei-pârâte; aceasta are posibilitatea de a opta între a locui în imobil, împreună cu fiica sa, în situaţia în care poate achita ratele aferente contractului de împrumut, şi a înstrăina bunul pentru a restitui împrumutul băncii, urmând a locui împreună cu mama sa în apartamentul acestora.

Oricum, faţă de posibilităţile materiale ale reclamantei-pârâte, astfel cum sunt prezentate chiar de către ea, şi de atitudinea manifestată de pârâtul-reclamant cu privire la datoriile comune, singura variantă o reprezintă înstrăinarea bunului, pentru a putea obţine banii necesari rambursării integrale a creditului, procedură care ar fi mult mai anevoioasă dacă imobilul ar fi atribuit pârâtului-reclamant.

Autoturismele urmează a fi atribuite conform opţiunii părţilor, în funcţie de posesie.

În ceea ce priveşte bunurile mobile, instanţa va ţine seama de cotele care le revin părţilor din comunitatea de bunuri, de  principiul împărţirii în natură, dar şi de împrejurarea că anumite mobile se află în apartamentul mamei reclamante-pârâte (fostul domiciliu comun al părţilor) fiind folosite, în ultimii ani, exclusiv  de către aceasta din urmă, precum şi de faptul că materialele de construcţie nu pot fi atribuite decât părţii care a primit în lot imobilul din localitatea A., fiind achiziţionate în vederea finalizării acestuia.

Loturile atribuite fiind inegale din punct de vedere al valorilor, urmează ca reclamanta-pârâtă să fie obligată la  plata unei sulte în cuantum de 95.764 lei.

Nu poate fi reţinută susţinerea (din concluziile scrise) în  sensul că se impune atribuirea construcţiei şi a terenului în lotul reclamantei fără plata nici unei sulte către pârât, având în  vedere că nu există nici un spor de valoare de care ar putea profita părţile.

Masa bunurilor comune este compusă din activ şi pasiv, respectiv, din bunuri (mobile şi imobile) şi din  creditul contractat; primind în lot numai elementele active ale patrimoniului comun , este firesc ca reclamanta-pârâtă să achite fostului soţ c/v  cotei care-i revine din masa bunurilor de împărţit (ţinând seama, evident, şi de valoarea mobilelor atribuite), iar în situaţia în care ea va restitui integral împrumutul contractat, are posibilitatea să solicite obligarea pârâtului-reclamant la plata  a ½ din suma achitată.

Pârâtul-reclamant va fi obligat să plătească reclamantei-pârâte suma de 1630 euro reprezentând ½ din c/v datoriei comune achitate exclusiv de către aceasta ulterior desfacerii căsătoriei.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin . 1 C.p.c. şi ale art. 276 C.p.c., vor fi compensate cheltuielile de judecată cu consecinţa obligării pârâtului-reclamant la plata sumei de 150 lei.

Potrivit art. 502 din OUG nr. 51/2008, pârâtul-reclamant va fi obligat să achite în contul MJ- Tribunalul Bacău (Biroul Local de Expertize), după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, suma de 250 lei cu titlu de onorariu de expert.

Va fi disjuns capătul de cerere din reconvenţională având ca obiect „pretenţii” formulat de RCA în contradictoriu cu pârâta GC (prin cererea reconvenţională pârâtul poate invoca pretenţii doar în legătură cu cererea sau mijloacele de apărare ale reclamantului, nu şi cu privire la terţe persoane).

Domenii speta

Spete similare