Fond funciar

Obiect: fond funciar

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin precizările cererii de chemare în judecată ce face obiect al dosarului ….., disjunse prin încheierea de şedinţă de la data de …. dată în acest dosar şi înregistrate pe rolul acestei instanţe sub nr. …, reclamanţii BM şi IS în contradictoriu cu pârâţii MM, COMISIA LOCALĂ S. şi COMISIA JUDEŢEANĂ B. au solicitat obligarea pârâtelor la modificarea TP nr….., în sensul de a înscrie la rubrica defunct BN în loc de MI, iar la rubrica moştenitori MM în loc de MM cum din eroare s-a înscris, şi la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 8050 mp.

La data de …., reclamanţii şi-au precizat cererea, respectiv au solicitat să se judece în contradictoriu şi cu COMISIA LOCALĂ O. şi obligarea pârâtelor şi la modificarea denumirii comunei pe care sunt situate terenurile cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr. …

În motivare a arătat că BN a decedat în …, fiind tatăl reclamanţilor şi primul soţ al mamei lor, că la data colectivizării mama lor era căsătorită cu MI acesta din urmă fiind înscris la rol, că la data apariţiei Legii nr. 18/1991 reclamanţii şi mama lor au făcut cerere de reconstituire pentru terenurile care au aparţinut lui BN.

În drept au invocat Art. 58 şi Art. 8 din Legea nr. 18/1991.

În susţinerea cererii, reclamanţii au depus la dosar înscrisuri.

În drept, cererea a fost întemeiată pe Art. 60-63 C.proc.civ.

Deşi legal citate, pârâtele nu au depus întâmpinare.

Pârâtele au depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii TP nr. …..

Analizând şi coroborând susţinerile părţilor şi înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la capetele de cerere privind modificarea TP nr…., în sensul de a înscrie la rubrica defunct BN în loc de MI, iar la rubrica moştenitori MM în loc de MM:

Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, Comisia Judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa, iar potrivit Art. 27 alin.2 indice 2 din aceeaşi lege, dacă respectivele titluri au fost emise abuziv şi au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod şi nu mai pot fi revocate de comisiile care le-au emis, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute.

În fine, potrivit Art. 351 din Legea nr. 7/1996, în cazul în care situaţia juridică reală nu corespunde înscrierii din cartea funciară, se poate cere rectificarea  acesteia numai de către titularul dreptului de proprietate, rectificare care se va face pe baza actului care a transmis dreptul de proprietate(Art. 22 din aceeaşi lege).

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă următoarele:

-dreptul de proprietate dobândit valabil dă dreptul titularului acestuia să-l înscrie în cartea funciară;

-deşi nu se prevede expres, legile funciare permit îndreptarea erorilor strecurate cu prilejul întocmirii titlului, deoarece pe de o parte, dacă titularul poate cere anularea (cea mai gravă sancţiune civilă), cu atât mai mult poate cere îndreptarea unei erori care nu afectează existenţa şi nici întinderea dreptului - ad majori, ad minus, fiind vorba despre o punere în concordanţă între înscrisul doveditor şi situaţia reală a imobilului, iar pe de altă parte orice proprietar trebuie să se poată bucura de toate drepturile secundare şi accesorii dreptului de proprietate, deci şi de dreptul la o intabulare care să corespundă situaţiei reale a imobilului.

Din documentaţia depusă la dosar de către pârâte, rezultă că doar reclamanţii BNM, I.(fostă B.) S. şi mama acestora, M. (fostă B.) M. au formulat cerere de reconstituirea (filele 68-70 şi 72 dosar) au formulat cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile înscrise în TP nr…., iar nu şi o persoană numită MM, prin urmare acest nume a fost înscris eronat pe titlu, în loc de MM, care a formulat cerere.

Potrivit Art. 13 din Legea nr. 18/1991, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor tuturor moştenitorilor cu vocaţie succesorală acceptanţi ai succesiunii autorului, cu condiţia ca aceştia să fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Legislaţia în domeniu, inclusiv regulamentul privind modul de atribuire a titlurilor de proprietate şi de punere în posesie a proprietarilor, reglementează  procedura de eliberare a titlurilor, care este precedată de o serie de acte premergătoare acestui act final reconstitutiv.

Conform Art. 13 alin.3 din Legea 18/1991 „în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor urmând ca ei să procedeze potrivit dispoziţiilor dreptului comun”.

Instanţa reţine că reclamanţii MNM, I. (fostă B.) S., mama acestora, M(fostă B.) M.şi CF (fiică recunoscută şi rezultată dintr-o relaţie extraconjugală a lui BN) au deţinut proprietatea terenurilor înscrise în TP nr. … şi în TP emis pe numele acesteia din urmă în temeiul SC nr … pronunţată de către Tribunalul Popular al raionului B. în dosarul nr. …, ce a avut ca obiect partajul bunurilor succesorale rămase după defunctul lor tată, respectiv soţ, BN. Faptul că la data colectivizării mama reclamanţilor era căsătorită cu numitul MI (căsătorie care s-a încheiat la …) nu justifică înscrierea acestuia la rubrica defunct pe titlul de proprietate nr. …, chiar dacă acesta este înscris în calitate de titular pe rolul agricol, întrucât, pe de o parte, titlu de proprietate produs de către reclamanţi, respectiv hotărârea judecătorească de partaj din anul …, anterioară apariţiei legilor fondului funciar şi potrivit căruia autorul părţilor este defunctul BN, are o valoare probatorie superioară rolului agricol în care este înscris numitul MI, iar pe de altă parte, regimul juridic matrimonial aplicabil soţilor MI cu numita BM era cel al separaţiei de bunuri, care constituia regula potrivit prevederilor legale în vigoare la data căsătoriei lor, regimul dotal nefiind adoptat de către aceştia, astfel cum rezultă şi din copia extrasului de căsătorie depus la fila 103 dosar de către UAT O. (în care s-a înscris că nu s-a convenţie matrimonială) - prin urmare, nu se justifică, nici măcar în parte, pentru numita MM emiterea unui titlu în care la rubrica defunct să se înscrie MI.

Pentru aceste considerente, instanţa va dispune ca în TP nr. … să se înscrie la rubrica defunct BN, iar nu MI.

Cu privire la capătul de cerere privind modificarea denumirii comunei pe care sunt situate terenurile cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr. ….

Instanţa reţine că prin Legea nr. 67/2005 s-a înfiinţat comuna O., ca urmare a reorganizării comunei S. Prin urmare, la data emiterii titlului de proprietate al reclamanţilor terenurile pentru care s-a emis TP nr. …. erau situate pe raza comunei S. Prin urmare, instanţa constată că în mod corect a fost indicat locul situării acestora la data emiterii TP, urmând a respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere. Amplasamentul actual al acestor terenuri urmează a fi stabilit în funcţie de titlul iniţial al reclamanţilor şi planurile ce au stat la baza reorganizării comunei S.

Cu privire la capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 8050 mp:

Conform Art. 10 alin. 1 şi 3 din varianta iniţială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamanţilor:

„Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din: evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

……….

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativă la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.”

Conform Art. 11 alin. 3-5 din varianta iniţială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamanţilor:

„Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.

Împotriva hotărârii comisiei judeţene, cel nemulţumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă de soluţia dată de comisia judeţeană.”

Potrivit Art. 29 alin. 2 şi 5-6 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamanţilor:

„Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judeţene, în termen de 3 zile.

………..

După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile şi va valida sau invalida propunerile şi le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestaţii, hotărârea comisiei judeţene.

De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.”

Potrivit Art. 36 alin 1 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamanţilor:

„În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opţiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condiţiile art. 26 din lege, comisia comunală, orăşenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puşi în posesie titularii, ţinând seama de condiţiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosinţă, distanţa faţă de localitate şi căile publice de comunicaţie, amenajările pentru îmbunătăţiri funciare). Această delimitare, precum şi parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situaţie al fiecărei localităţi, în cadrul actualei organizări teritoriale.”

Potrivit Art. 78 din Constituţia României, legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moştenitorii acestora.

Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998.

Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

În fine, potrivit Art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

În fine, potrivit Art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă că:

-de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază şi moştenitorii celor care au predat terenuri la C.A.P., dacă fac cerere în acest sens în termenele arătate de lege, sancţiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privinţa unor astfel de termene fiind incidente dispoziţiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei);

-reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole în temeiul Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi numai în ceea ce priveşte diferenţa dintre suprafaţa avută în proprietate şi cea reconstituită potrivit Legii 18/1991;

-legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindcă legile ulterioare prevăd expres acest lucru, iar pe de altă parte, pentru că problema respectării condiţiilor la emiterea titlului trebuie să fie cele din legea în vigoare la momentul întocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea condiţiilor sancţionate cu nulitatea să fie cele care erau în vigoare şi obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputând opera retroactiv;

-în aplicarea legilor civile succesive şi pe cale de consecinţă, la întocmirea actelor civile (cum sunt şi hotărârile comisiilor judeţene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere în posesie) se ţine cont numai de legea în vigoare la data întocmirii acestora, conform principiului constituţional al aplicării imediate a legii noi; acest principiu se întregeşte în aplicare cu principiul neretroactivităţii legii civile, ceea ce înseamnă că actele cu executare uno ictu, care au fost emise în temeiul legii vechi, se consideră guvernate exclusiv de legea în vigoare la data emiterii (consumării lor), fiind pentru legea nouă facta praeterita, cu consecinţa că aceste drepturi rămân definitiv câştigate; pe baza acestor două principii ale aplicării în timp legilor civile, titlul reclamanţilor rămâne guvernat de legea în vigoare la data emiterii sale (adică dreptul la reconstituire a reclamanţilor rămâne câştigat, dovada acestuia fiind făcută exclusiv în conformitate cu Legea 18/1991), râmând ca actele ulterioare (modificarea titlului) să fie guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor (adică de Legea 1/2000);

-dovedirea suprafeţelor avute şi a amplasamentului terenului se face în prezent în condiţiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunţării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăţi şi a amplasamentului să se facă, în lipsa înscrisurilor, numai prin martori foşti proprietari (posedând deci înscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictivă decât Legea 18/1991 care făcea referire numai la martori, fără alte condiţii în plus.

Instanţa reţine că titlul de proprietate al reclamanţilor a fost emis la data de 31.03.1998, că ulterior acestei date, cu privire la suprafeţele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, niciuna dintre persoanele înscrise pe titlu nu a formulat căi de atac împotriva hotărârilor comisiei judeţene ce au stat la baza emiterii acestui titlu, conform textelor de lege sus-citate, şi nici nu au formulat noi cereri de suplimentare a terenurilor reconstituite iniţial în baza legilor ulterioare privind fondul funciar (respectiv Legea nr. 167/1998, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005), termenele stabilite de aceste legi pentru formularea unor astfel de cereri fiind împlinite la data formulării cererii de chemare în judecată de către reclamanţi, iar nerespectarea acestora fiind sancţionată cu decăderea din drept, în cauză reclamanţii nesolicitând repunerea în termen prin invocarea unei cauze mai presus de voinţa lor.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că reclamanţii sunt decăzuţi din dreptul de a solicita diferenţele de suprafaţă la care ar fi îndreptăţiţi conform legilor fondului funciar, motiv pentru care instanţa va respinge acest capăt de cerere ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare