Fara titlu

Sentinţa civilă nr. 555/ 28 August 2007 , pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă, în dosar nr. 118/181/2006

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la 10.07.2006, sub nr.845/2006 (nr.nou 118/181/2006), reclamantul  SN, în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar, Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar

şi Prefectura a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră la care este îndreptăţit.

În motivarea cererii a arătat că este moştenitorul  lui S.G şi că doreşte reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră, situat în locul cunoscut sub denumirea de „Polomu Mic-Hodăieşti” în extravilanul satului Balta. A precizat că atât Comisia Locală de Fond Funciar cât şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, au respins cererea de retrocedare, astfel încât s-a adresat instanţei de judecată.

Pentru dovedirea acţiunii a solicitat administrarea probei cu martori, expertiză şi înscrisuri, depunând următoarele acte: certificatul de naştere seria N.c, nr.305719, certificatul de naştere seria N.c., nr.308482, deciziunea penală nr.341/22.03.1939 a Curţii de Apel Craiova secţia II-a, adresa nr.79/16.06.2006 emisă de Primăria, extras de pe tabloul colectiv de impunere a gospodăriilor agricole pe anul 1949 la  comuna Prejna-G S, adeverinţa nr.1575/27.12.2006 eliberată de Primărie, titlul de proprietate nr.73702/02.05.1994, certificatul de deces seria D6, nr.251044, extras de pe tabloul colectiv de impunerea gospodăriilor agricole în anul 1949 la comuna Prejna- G N.S, adeverinţele nr.1407/02.07.2007, 1406/02.07.2007 şi 1408/02.07.2007 eliberate de Primărie.

În cauză au fost ascultaţi martorii S I, S  I şi C I, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Instanţa a dispus efectuarea unor adrese către Comisia Locală de Fond Funciar şi Comisia Judeţeană  pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar răspunsurile fiind înaintate sub nr.2398/27.11.2006 (f.29) şi 13486/28.11.2006 (f.35)

În vederea identificării terenului pentru care se solicită retrocedarea a fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie de către inginer I M, faţă de conţinutul raportului părţile neformulând obiecţiuni.

Analizând actele aflate la dosar, instanţa reţine următoarele:

După  apariţia Legii nr.247/2005, reclamantul S. N a formulat cerere la Comisia Locală de Fond Funciar solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră ce au aparţinut tatălui său S.G. Hotărârea  Comisiei Locale de Fond Funciar a fost menţinută de Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, prin hotărârea nr.281 din 18.05.2006 acest organ cu atribuţii jurisdicţionale respingând contestaţia formulată.

Prin cererea de chemare în judecată S. N a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 3,5 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în extravilanul satului Prejna, în punctul cunoscut sub denumirea de „Polomul mic-Hodăieşti”.

În vederea identificării terenurilor pentru care s-a dorit retrocedarea, în cauză a fost efectuată o expertiză de inginer I M, faţă de conţinutul raportului părţile neformulând obiecţiuni. În urma măsurătorilor efectuate au fost găsite 4,16 ha teren cu vegetaţie forestieră. Din această suprafaţă, 3,68 ha reprezintă pădure neatribuită altor persoane şi aflată în administrarea Romsilva, în timp ce 0,48 ha a fost atribuită lui C I, cu titlul de proprietate nr.2256/2002.

Din actele de stare civilă aflate la dosar, instanţa reţine că reclamantul S N  s-a născut în anul 1928 fiind băiatul lui S G. Conform certificatului de naştere de la fila 3 tatăl reclamantului s-a născut în 1893, fiind la rândul său copilul lui S N şi al E S .  Pentru a face dovada dreptului de proprietate ce a aparţinut tatălui său, la dosar s-a depus decizia penală nr.341/1939 a Curţii de Apel Craiova şi un extras de pe tabloul colectiv de impunere a gospodăriilor agricole din comuna Prejna, acolo unde G.S figurează cu 3 ha pădure.

Acest înscris de la fila 16 face însă referire la o altă persoană decât tatăl reclamantului, din moment ce iniţiala persoanei ce se regăseşte în acest document este litera „M”, iar pe bunicul patern al reclamantului l-a chemat Nicolae. În aceste condiţii, reclamantul a procurat un alt înscris de la Arhivele Naţionale. Actul de la fila 99 face acum referire la gospodăria lui S G şi acesta figurează în tabloul colectiv de impunere din 1949 cu 2 ha pădure. Potrivit certificatului de deces de la fila 98, S G, fiul lui N s-a născut în 1893 şi a decedat în 1980, astfel încât documentul de la fila 99 este acela care reflectă situaţia patrimoniului lui S. G aşa cum exista el cu puţin timp înainte de naţionalizarea pădurilor.

Copia extrasului din 1949 face dovada faptului că la acea dată tatăl reclamantului era proprietarul unei suprafeţe de 2 ha pădure. Acest act generează în favoarea lui S. N o prezumţie relativă de proprietate care în măsura ce nu este răsturnată prin alte mijloace de probă, face dovada deplină a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective.

De altfel, această prezumţie este întărită de declaraţiile martorilor S I, S R I şi C S I, care au relatat că în momentul în care pădurile au trecut în mod forţat în proprietatea statului, a fost preluată şi această pădure pentru care petentul doreşte retrocedarea. Sarcina probei revine aceluia care doreşte să răstoarne prezumţia şi având în vedere că o astfel de probă nu a fost făcută, instanţa va reţine că la momentul naţionalizării în patrimoniul tatălui reclamantului s-a aflat o suprafaţă de pădure, situată în extravilanul satului Prejna, comuna Balta

Extrasul privind impunerea gospodăriilor din 1949 face dovada dreptului de proprietate doar pentru suprafaţa de 2 ha pădure, în timp ce expertul a măsurat 4,16 ha în extravilanul satului Prejna. Rezultă că pentru diferenţa de 2,16 ha reclamantul nu a putut să înfăţişeze un titlu de proprietate, aflându-se în ipoteza în care urmăreşte ca reconstituirea să fie făcută pe baza declaraţiilor martorilor ce deţineau proprietăţi ce se învecinau cu cele ale părintelui său.

Potrivit articolului 6 aliniatul 3 indice 1 din Legea nr.1/2000 modificată prin Legea 247/2005 „ În situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate, când acesta se face pe vechile amplasamente şi când autorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea”.

S-a creat astfel posibilitatea ca prin hotărârea instanţei să se reconstituie dreptul de proprietate şi pentru acele terenuri, pentru care fostul proprietar nu mai păstrează înscrisul constatator al dreptului său. Legea stabileşte anumite condiţii, impunând ca martorii să fie proprietarii vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenurilor pentru care s-a cerut reconstituirea. Doar declaraţiile unor astfel de martori au forţă probatorie egală cu aceea a unui înscris şi sunt suficiente pentru reconstituirea dreptului.

În expertiza efectuată, suprafaţa de 4,16 ha se învecinează la est cu păşunea proprietatea petentului, iar la vest are un hotar natural, pârâul Polomul. Ceilalţi doi vecini S  I şi S I sunt persoane trecute de 60 de ani şi sub prestare de jurământ au declarat că părinţii lor au deţinut în această zonă terenuri cu vegetaţie forestieră ce se învecinau cu acelea care au fost proprietatea lui  S G. Dovada dreptului de proprietate a fost făcută de aceşti martori cu adeverinţele nr. 1408, 1406 (f.119,120), astfel încât, instanţa va reţine că reclamantul a reuşit să facă dovada dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de 2,16 ha pădure.

Din cele 4,16 ha măsurate, pentru 0,48 ha s-a eliberat titlu de proprietate în favoarea lui C  I, această împrejurare determinând ca pădurea de 3,68 ha care este în prezent liberă să nu se mai învecineze cu păşunea petentului, ci cu pădurea menţionată în titlul de proprietate întocmit în 2002.

Acest lucru se datorează faptului că de cele mai multe ori până la apariţia Legii 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut chiar pe vechiul amplasament, aspect ce a făcut posibil ca pădurea ce a aparţinut tatălui reclamantului să fie atribuită în mod legal unui alt consătean al său. De altfel, în aceeaşi situaţie se află şi reclamantul, el primind în calitate de moştenitor al lui S. N, o suprafaţă de 1 ha pădure pe un alt amplasament decât acela ce a fost proprietatea părintelui său.

Adeverinţa nr.2398/2006 eliberată de Comisia Locală de Fond Funciar face proba faptului că reclamantul în calitate de moştenitor al lui S G, a beneficiat deja de reconstituire pentru 1 ha pădure, retrocedarea fiind făcută pe baza menţiunilor din registrul agricol. Este cunoscut faptul că de cele mai multe ori, din dorinţa de a se plăti impozite mai mici, foştii proprietari menţionau în registrul agricol o suprafaţă mai mică decât aceea pe care o stăpâneau în fapt.

Aşa a fost cazul şi pentru S  G, care avea trecut la poziţia de rol 2 ha pădure, în condiţiile în care el era titularul unei suprafeţe de 4,16 a pădure. În aceste condiţii, este firesc ca din cele 4,16 ha pădure identificată de expert, să fie scăzută 1 ha pădure, suprafaţă pentru care reclamantul beneficiază deja de un titlu de proprietate.

Pentru aceste considerente se va admite acţiunea în parte, se va omologa raportul de expertiză întocmit de inginer I M şi vor fi obligate Comisia Locală de Fond Funciar şi Comisia judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3,16 ha pădure pe vechiul amplasament, în extravilanul comunei Balta, satul Prejna.

Domenii speta

Spete similare