Potrivit disp. art.1 coroborat cu art. 2 şi 3 din oug 158/2005 persoana care achită contribuţia de asig. soc. de sănătate destinată suportării indemnizaţiilor prevăzute de acest act normativ are dreptul la plata concediului medical.

Sentinţă civilă 143 din 25.01.2013


Prin cererea formulată prin reprezentanţii săi legali, cerere adresată Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ a Tribunalului Bacău (în continuare SCCA) şi înregistrată sub nr.5175/14.10.2011, SC D.G. SRL Oneşti, judeţul Bacău a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu C.A.S. a judeţului Bacău să fie obligată pârâta să să-i plătească suma de 24.796 lei, pe care reclamanta o are de recuperat de la FNUASS pentru perioada 2008-2010.

În motivarea cererii s-a arătat că în calitatea sa de angajator, societatea reclamantă s-a înregistrat cu concedii medicale ale salariaţilor pentru care s-au depus documentaţiile necesare, conform legislaţiei anterioare O.U.G. 36/26.04.2010, art.40 alin.(1), astfel încât raporturilor juridice nu le este aplicabil termenul de 90 de zile calculabil de la data când beneficiarul trebuia să solicite restituirea.

Motivând în drept acţiunea, reclamanta a invocat dispoziţiile O.U.G. 158/2005, art.38 alin.(2) şi ale art.771 şi următoarele din normele de aplicare a acestui act normativ, dispoziţiile O.M.S. 60/32/2006, dispoziţiile OG 36/14.04.2010, art.38 alin.(2) şi art.40 iar în dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar, o dată cu cererea de chemare în judecată, înscrisuri (f.4-166).

Formulând întâmpinare prin reprezentantul său legal, doamna V.D., Preşedinte Director – General, CAS Bacău a solicitat respingerea acţiunii formulate de SC D.G. SRL Oneşti ca neîntemeiată arătând în motivare, în esenţă, că reclamanta a depus la sediul instituţiei pârâte declaraţiile lunare privind evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul FNUASS pentru perioada anilor 2006-2010 pe formularul stabilit în anexa 1 la Ordinul 60/2006 fără a formula solicitări scrise pe modelul de cerere prevăzut la anexa 12 a aceluiaşi ordin şi depunând cererile de rambursare la data de 01.03.2011, cu încălcarea termenului de 90 de zile stabilit de legiuitor prin art.40 alin.(1) din O.U.G. 158/2005, aceste cereri constituind singurul document care obligă CAS Bacău la verificarea cererii şi la rambursarea sumelor.

Arată, de asemenea, pârâta prin întâmpinare, că prin cererea înaintată cu adresa nr.27/01.03.2011 reclamanta solicită sume aferente perioadei de timp cuprinse între 2006 şi 2010, deci o perioadă mai mare chiar şi decât termenul de 3 ani stabilit de legiuitor în art.40 din O.U.G. 158/2005, până la modificarea acestei prevederi la data de 26.04.2010, termen pe care aceasta îl invocă fără a fi aplicabil în situaţia dată (f.170-172).

Prin încheierea din 12.01.2012 Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bacău a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea acesteia secţiei civile a aceleiaşi instanţe, pe rolul căreia a fost înregistrată la data de 20.03.2012 sub nr.5175/110/2011*.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unei expertize contabile, lucrare întocmită de domnul C.G. (f.30-38).

La dosarul cauzei, prin reprezentantul său convenţional, domnul S. D.S., avocat în Baroul Bacău, conform împuternicirii avocaţiale nr.8570 (f.6), a depus practică judiciară (f.42-68).

Acţiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.157 din L.263/2010.

Analizând actele dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Ordonanţa de urgenţă nr. 158 din 17 noiembrie 2005, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate stabileşte dreptul la concedii medicale şi la indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de aceste drepturi şi reglementează modalitatea de constituire a fondurilor necesare şi de plată a acestor drepturi.

Astfel, o primă categorie de persoane, denumite de O.U.G. 158/2005 „beneficiari” o constituie cele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum şi orice alte activităţi dependente (art.1 alin.1 lit. A) iar cota de contribuţie pentru concediile şi indemnizaţiile cuvenite acestor asiguraţi, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor enumerate de art.2, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii şi se achită de către angajator (persoane fizice sau persoane juridice) la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (art.4 alin.2 şi art.5), angajator care are obligaţia să calculeze şi să vireze la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii precum şi obligaţia de a depune lunar declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (art.6).

În ceea ce priveşte calculul şi plata indemnizaţiilor către asiguraţi, art.36 stabileşte că angajatorul efectuează atât calculul, pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată, cât şi plata care se face lunar, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă iar potrivit art.38 sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din ziua a 6-a de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia – art.12, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi indemnizaţia pentru carantină – art.18, indemnizaţia de maternitate – art.25, indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani – art.26, indemnizaţia de risc maternal – art.31), se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă (alin.1).

Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate (alin.2).

Art. 77 alin.(2) din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006,

 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (în continuare Norme), stabileşte că pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se ataşează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical prevăzut în anexa nr. 18, precum şi, după caz, dovada achitării contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea.

Cu adresa nr.27/01.03.2011 S.C. D.G. S.R.L. Oneşti a înaintat C.A.S. Bacău cererea nr.26/28.02.2011 pentru recuperarea creanţelor de la FNUASS, cerere însoţită de copii ale declaraţiilor privind evidenţa obligaţiilor de plată aferente perioadei ianuarie 2006 – decembrie 2010, copii ale certificatelor medicale în baza cărora s-au calculat şi plătit indemnizaţiile aferente aceleiaşi perioade şi copii ale ordinelor de plată privind plata contribuţiei pentru lunile în care s-au efectuat plăţi (f.12-166 dosar SCCA).

Cererea societăţii reclamante a fost înregistrată de instituţia pârâtă sub nr.4031/03.03.2011 (f.11 dosar SCCA).

Prin întâmpinarea formulată, pârâta CAS Bacău recunoaşte faptul că reclamanta a depus declaraţiile lunare, susţinând, totodată, că aceste declaraţii ar fi trebuit însoţite de cererile de rambursare, care constituie singurul document ce obligă instituţia la plată, cereri care au fost depuse cu încălcarea termenului de 90 de zile stabilit prin art.40 alin.(1) din OUG 158/2005.

Susţinerile pârâtei sunt, însă, nefondate întrucât, art.6 din OUG 158/2005 mai sus-citat nu impune angajatorului şi obligaţia de a depune lunar alte declaraţii/cereri cu excepţia declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate iar în ceea ce priveşte recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii textele legale incidente nu stabilesc un termen de prescripţie, termenul de 90 de zile prevăzut de 40 alin.(1) din O.U.G. 158/2005 fiind aplicabil cererilor formulate de beneficiari (noţiune echivalentă cu aceea de „asiguraţi”) de plată a indemnizaţiilor de asigurări sociale şi adresate, în cazul de faţă, angajatorului, potrivit art.36 alin.(3) lit. a din O.U.G. 158/2005.

Prin urmare, în lipsa unui termen de prescripţie stabilit de dispoziţiile legale speciale, dreptul angajatorului de a solicita restituirea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, sume plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, în sensul art.117 alin.(1) din O.G. 92/2003 este supus termenului de prescripţie general, de 5 ani, prevăzut de art.135 din acelaşi act normativ care constituie, fără doar şi poate, cadrul legal general, potrivit art.2 alin.(2) („prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat”, buget înţeles ca sistem unitar si corelat de bugete incluzând şi fondul special pentru asigurări sociale de sănătate).

În consecinţă, apreciind acţiunea reclamantei ca fiind fondată, cum în ceea ce priveşte modalitatea de calcul pârâta nu a formulat obiecţiuni, în temeiul art.38 din OUG 158/2005 coroborat cu dispoziţiile art.117 alin.(1) lit.b) şi 135 din O.G. 92/2003, tribunalul va admite acţiunea şi va obliga CAS Bacău să plătească societăţii reclamante S.C. D.G. S.R.L. Oneşti suma de 24.796 lei reprezentând indemnizaţii achitate de angajator care depăşesc obligaţia lunară a acestuia de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii în anii 2008 – 2010, stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză.

Dând eficienţă şi dispoziţiilor art.274 Cpc, instanţa va obliga pârâtă să plătească reclamantei suma de 702,10 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert).