CIVIL.Plângere contravenţională. Prestarea activităţii fără încheierea contractului individual de muncă

Deliberând asupra prezentului recurs, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la 08.07.2011, sub nr. unic de dosar....., reclamanta....., în calitate de administrator al SC ....SRL, a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie seria BZ nr. , încheiat de inspectori ai INSPECTORATULUI TERITORIAL  DE MUNCA BUZAU, prin care i s-a aplicat o amendă contravenţională în sumă de 3000 lei.

În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că amenda contravenţională i-a fost aplicată societăţii comerciale pentru că inspectorii au constatat că şoferului .....nu i s-a încheiat contract individual de muncă însă a susţinut că nu se face vinovată de săvârşirea faptei prevăzută în art. 276 alin. 1 din Codul muncii, în condiţiile în care ......a solicitat în luna decembrie 2010, să lucreze în societate şi să fie primit la lucru înainte de încheierea în scris a contractului individual de  muncă, motivând că din cauza greutăţilor financiare nu este în măsură să prezinte fişa medicală, avizul psihologic şi cazierul judiciar, că a acceptat justificările acestuia dându-i un ultim termen pentru aducerea fişei medicale la 10.04.2011, termen pe care acesta nu l-a respectat.

Pentru acest considerent, contestatoarea a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie iar în subsidiar, să fie exonerată de plata amenzii, întrucât situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de contravenţie nu este reală.

Prin sentinţa civilă nr. ...../12.12.2011, pronunţată de prima instanţă în dosarul nr......., s-a admis în parte plângerea contravenţională formulată de unitatea petentă SC ....SRL şi a dispus înlocuirea amenzii contravenţionale de 3000 lei cu sancţiunea avertisment, atrăngându-i-se atentia petentei să respecte legislaţia în vigoare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţa a reţinut că agentul constatator din cadrul ITM Buzău a constatat că SC .....SRL l-a primit la muncă pe ....fără ca în prealabil să îi încheie acestuia un contract individual de muncă în formă scrisă, acesta lucrând pentru  societatea intimată din luna decembrie 2010, până  în luna aprilie 2011, că această faptă a fost săvârşită cu vinovăţie, că este contravenţie prev. în art. 276 alin. 1 lit e din Codul muncii, şi că pentru fapta respectivă unităţii intimate i s-a aplicat prin procesul verbal de contravenţiei seria BZ nr. 7635/22.06.2011, încheiat de ITM Buzău, o amendă contravenţională în sumă de 3.000. lei.

Prima instanţă a constatat că procesul verbal de contravenţie a fost încheiat cu respectarea cerinţelor prevăzute în art. 16,17, din OUG nr. 2 cuprinzând menţiunile obligatorii.

Referitor la temeinicia sancţiunii aplicate, prima instanţă reţine că într-adevăr .....a fost primit la muncă fără să i se încheie contract de muncă, în formă scrisă, deoarece acesta nu a prezentat angajatorului actele necesare cerute la încheierea contractului şi că a fost plătit pentru munca prestată în perioada decembrie 2010- aprilie 2011.

Astfel, prima instanţă menţionează că dovada că ....a fost plătit pentru munca depusă în meseria de conducător auto o reprezintă atât ştatele de plată aferente perioadei decembrie 2010- aprilie 2011, cât şi declaraţia olografă prin  care şoferul confirmă că a primit banii pentru zilele lucrate.

Raportat la aceste probe, prima instanţă a constatat că procesul verbal de contravenţie este temeinic, că reprezintă corect situaţia de fapt, în sensul că  ......a fost primit la lucru fără a se i se încheia contract individual de muncă în formă scrisă.

În schimb, cu privire la sancţiunea aplicată de 3.000 lei amendă, prima instanţă făcând referire la disp. art. 21 alin. 3 din OUG nr. 2/2001, a ajuns la concluzia că această sancţiune este prea gravă în raport cu gradul de pericol social al contravenţiei comise, cu împrejurările în care fapta a fost săvârşită, că deci nu a fost respectat principiul proporţionalităţii, motiv pentru care în temeiul art. 5 alin. 5 din OUG nr. 2/2001 şi art. 7 alin. 3 din OUG nr. 2/2001, şi în consecinţă a înlocuit amenda contravenţională de 3.000 lei cu sancţiunea avertisment.

Împotriva aceste sentinţe a declarat recurs în termen legal la 17.01.2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, pe care a criticat-o pentru motivul că în mod nejustificat s-a înlocuit sancţiunea amenzii contravenţionale cu avertisment, susţinând că fapta unităţii intimate de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă nu este de o gravitate redusă, avându-se în vedere amploarea acestui fenomen şi consecinţele negative ale unei asemenea fapte.

Tribunalul, examinând sentinţa recurată, actele din dosar, cauza sub toate aspectele conform art. 304/1 Cpc constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Contestatoarea SC .....SRL nu a invocat motive de nelegalitate a procesului verbal de contravenţie  seria BZ nr. 6735 prin care organul constatator, respectiv ITM Buzău a constatat că aceasta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 276 alin. 1 lit e din Codul Muncii, care sancţionează fapta de primire la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui  contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din acelaşi cod.

Măsura luată de prima instanţă de înlocuire a amenzii contravenţionale în cuantum de 3000 lei cu sancţiunea avertisment, este, însă, neîntemeiată deoarece fapta de primire la muncă fără încheierea unui contract de muncă în formă scrisă, comisă de intimata SC .....SRL , prezintă un pericol social accentuat, avându-se în vedere că şoferul .....a fost primit la muncă fără să i se încheie contract de muncă o perioadă relativ lungă de timp din decembrie 2010 până în luna aprilie 2011, când această situaţie a fost descoperită de inspectorii ITM în exercitarea atribuţiilor de control, pe toată această perioadă plata muncii prestate de şofer nu a fost evidenţiată în ştate de plată, unitatea intimată nu a reţinut şi plătit pentru munca prestată de şofer contribuţiile de asigurări sociale, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, cota de contribuţie pentru şomaj.

În consecinţă, prin fapta de primire la lucru fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă au fost prejudiciate atât interesele statului  privind fondurile de contribuţii de asigurări sociale cât şi ale şoferului angajat în unitate fără forme legale care, muncind la „negru”, nu există garanţia că a primit un salariu corespunzător muncii prestate, şi nici nu a beneficiat de evidenţierea stagiului de cotizare pentru a beneficia de contribuţiile la asigurări sociale şi vechime la pensie.

Prima instanţă, în considerentele sentinţei, menţionează că şoferului .......i s-a plătit munca prestată prin întocmirea statelor de plată, însă plata s-a făcut de angajator numai după ce s-a descoperit comiterea contravenţiei după încheierea procesului verbal de control care, în anexa 2, fila 46, a dispus măsuri pentru remedierea situaţiei, respectiv, încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, întocmirea ştatelor de plată şi plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat aferente drepturilor salariale stabilite pentru reconstituirea perioadei lucrate de.........

În sensul celor reţinute mai sus s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 448/15.09.2005, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a disp art 16 alin. 1 şi ale art. 276 alin. 1 lit e din Codul muncii, în considerentele acestei decizii, reţinându-se că „ răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine în mod firesc angajatorului. Existenţa contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului dar şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă asigură şi cunoaşterea şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor care folosesc forţa de muncă salariată”.

Contestatoarea  intimată a încercat să motiveze primirea la muncă a numitului .......fără încheierea contractului de muncă din decembrie 2010 până în aprilie 2011, invocând un motiv umanitar, constând în lipsa de venituri ale acestuia pentru întocmirea formelor de angajare, însă, Tribunalul constatând că această apărare nu este susţinută cu probe, şi că respectivele cheltuieli pentru analiza medicale, obţinerea cazierului judiciar şi avizul psihologic nu sunt atât de mari încât să justifice neprezentarea acestor documente o perioadă atât de lungă, respectiv din decembrie 2010 până în aprilie 2011.

Prin urmare, Tribunalul constată că amenda contravenţională de 3.000. lei aplicată intimatei prin procesul verbal de contravenţie, este corect individualizată fiind proporţională cu pericolul social ridicat al contravenţiei săvârşite şi că în mod neîntemeiat prima instanţă a dispus înlocuirea acestei sancţiunii cu avertisment.

Avându-se în vedere toate aceste considerente, Tribunalul în baza art. 312 Cpc va admite recursul, va modifica sentinţa pronunţată de prima instanţă şi pe fond va respinge plângerea formulată de intimată împotriva procesului verbal de contravenţie seria BZ nr. 64735/22.06.2011, încheiat de ITM Buzău.

1

Domenii speta

Spete similare