CIVIL.Executare prin poprire. Calitatea de terţ poprit a primăriilor pentru unităţile şcolare.

Executare prin poprire. Calitatea de terţ poprit a primăriilor pentru unităţile şcolare.

Prin sentinţa civilă nr. ......din 09.10.2013 pronunţată de Judecătoria Pogoanele  s-a admis cererea formulată de creditoarea S.C. ........ SRL în contradictoriu cu debitoarea ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII .....şi terţul poprit COMUNA .............-prin primar.

S-a dispus validarea popririi înfiinţate prin adresa de înfiinţare a popririi din data de 07.01.2013 în dosarul execuţional nr. 606/2012 al executorului judecătoresc........, asupra veniturilor realizate de debitoarea Şcoala cu clasele I-VIII......., judeţul Buzău, în mâinile terţului poprit Comuna........, judeţul Buzău, până la concurenţa sumei de 501.267,65 lei, în limita bugetului alocat pentru executarea silită a sumelor datorate de debitoarea Şcoala cu clasele I-VIII........, judeţul Buzău, în baza titlurilor executorii.

A fost obligat terţul poprit Comuna .......judeţul Buzău să vireze sumele poprite în limita creanţei, în contul IBANRO41BREL0002000514060101 deschis la LIBRA BANK – Sucursala Buzău, la dispoziţia B.I. Executor Judecătoresc........

Instanţa de fond a reţinut următoartele :

Prin sentinţa civilă nr. ....../21.03.2012 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. ...../114/2012 (filele 7-8), irevocabilă, instanţa a admis în parte cererea formulată de creditoarea S.C. .......S.R.L. Buzău, în contradictoriu cu debitoarea Şcoala Generală cu clasele I-VIII......., şi a obligat debitoarea să achite creditoarei suma de 485.644,65 lei în 30 de zile de la comunicarea ordonanţei de plată şi suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată.

Creditoarea a formulat cerere de executare silită, înregistrată la B.I.E.J. ..........sub nr. 606/2012 (fila 6).

Prin încheierea nr. ...../21.05.2012 pronunţată în dosarul nr. ......./282/2012 Judecătoria Pogoanele a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei, pentru recuperarea creanţei de 485.644,65 lei şi a cheltuielilor de judecată de 3.000 lei, în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 501.267,65 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. 105/114/2012.

Din procesul-verbal întocmit de B.I.E.J. ......la data de 14.06.2012, în dosarul de executare nr. 606/2012 (fila 11), s-au stabilit cheltuieli totale de executare silită de 12.623 lei; procesul-verbal reprezintă şi el titlu executoriu conform art. 371/7 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Prin dispoziţia de poprire emisă de B.I.E.J. ........în dosarul nr. 606/2012, la data de 07.01.2013, comunicată terţului poprit Comuna ......la 11.01.2013, s-a dispus înfiinţarea popririi asupra veniturilor debitoarei Şcoala Generală cu clasele I-VIII......., judeţul Buzău, pentru acoperirea sumei de 501.267,65 lei.

Întrucât terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau, prin prezenta cerere creditoarea a solicitat validarea popririi pentru suma de 501.267,65 lei, potrivit art. 460 din Codul de procedură civilă.

Conform art. 452 din Codul de procedură civilă, sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

În cauză, ne aflăm într-o situaţie specială, în care terţul poprit nu apare ca un adevărat debitor al Şcolii Generale cu clasele I-VIII......., dar prin intermediul acestuia debitoarea este alimentată cu fonduri de la bugetul statului.

Existând aşadar cele trei părţi, creditorul, debitorul şi terţul poprit, respectiv raporturile juridice specifice popririi, raportul de creanţă dintre creditor şi debitor, constând în obligaţia acestuia din urmă de a plăti creditorului suma de 501.267,65 lei  (astfel cum rezultă din procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi sentinţa civilă nr. 770/21.03.2012), raportul special dintre debitorul poprit şi terţul poprit, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 460 din Codul de procedură civilă, instanţa a admis cererea aşa cum a fost formulată, cu respectarea prevederilor speciale ale O.G. nr. 22/2002.

Astfel, potrivit art. 1 din acest act normativ, creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă, iar conform art. 4, ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

Pentru aceste considerente şi în raport de textele legale invocate, instanţa a admis cererea creditoarei şi a dispus validarea popririi înfiinţate prin adresa de înfiinţare a popririi din data de 07.01.2013 în dosarul execuţional nr. 606/2012 al executorului judecătoresc......, asupra veniturilor realizate de debitoarea Şcoala cu clasele I-VIII........., judeţul Buzău, în mâinile terţului poprit Comuna ........judeţul Buzău, până la concurenţa sumei de 501.267,65 lei, în limita bugetului alocat pentru executarea silită a sumelor datorate de debitoarea Şcoala cu clasele I-VIII......., judeţul Buzău, în baza titlurilor executorii sentinţa civilă nr. ..........21.03.2012 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. ...../114/2012, irevocabilă, şi procesul-verbal întocmit de B.I.E.J. .........la data de 14.06.2012, în dosarul de executare nr. ....../2012.

A obligat terţul poprit Comuna......., judeţul Buzău, să vireze sumele poprite în limita creanţei, în contul IBANRO41BREL0002000514060101 deschis la Libra Bank – Sucursala Buzău, la dispoziţia B.I.E.J.......

Împotriva sentinţei au declarat apel Comuna ......în calitate de terţ poprit  şi SC ..........SRL  în calitate de creditor.

Apelanta Comuna ........a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie. A susţinut că sentinţa apelată nu cuprinde în considerentele sale probele care au condus la soluţia pronunţată, respectiv nu au fost analizate condiţiile legale care trebuiau îndeplinite.

De asemenea a arătat că hotărârea primei instanţe este insuficient motivată şi nu menţionează considerentele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de terţul poprit.

O altă critică se referă la faptul că nu au fost respectate disp. art. 452 alin.1 Cod procedură civilă, în sensul că nu există un raport juridic preexistent între apelanta terţ poprit şi debitoarea Şcoala generală cu clasele I-VIII ........

A patra critică reprezintă un punct de vedere cu privire la motivul refuzului de plată în sensul că au existat nereguli constatate în efectuarea lucrărilor aşa cum s-a constatat în urma unui control efectuat de către Curtea de Conturi, respectiv au fost facturate lucrări care nu au fost executate.

Apelanta SC ..........SRL a criticat sentinţa pentru nelegalitate în ceea ce priveşte faptul că instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiile OG nr. 22/2002 atunci când a validat poprirea asupra veniturilor debitoarei în limita bugetului alocat pentru executarea silită a sumelor datorate de aceasta , fără a pune în discuţie aplicabilitatea actului normativ mei susmenţionat.

A susţinut apelanta că prima instanţă a făcut aplicarea greşită a dispoziţiile ordonanţei menţionate , deoarece în faza de validare a popririi se procedează la indisponibilizarea unor sume de bani în mâinile unei a treia persoane , indisponibilizate datorată refuzului debitoarei de a vira sumele poprite . Prin urmare  ne aflăm într-o altă fază a executării silite deosebită de cea pe care o reglementează OG 22/2002. Această ordonanţă era aplicabilă la momentul in care executorul judecătoresc a pornit executarea silită faţă de debitoare, c are este o instituţie publică şi care ar fi trebuit să-şi aloce buget pentru creanţele stabilite prin titluri executorii.

A mai arătat apelanta că hotărârea apelată nu poate avea eficienţă juridică şi este imposibil de executat datorită condiţionării de existenţa in buget a sumelor de bani alocate plăţii titlurilor executorii.

Un alt motiv de apel se referă la faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la cheltuielile de judecată, referitor la plata onorariului de avocat şi a taxei de timbru.

Cu privire la apelul declarat de către terţul poprit Comuna........, tribunalul constată că acesta este nefondat.

Criticile referitoare la faptul că hotărârea de fond nu cuprinde în considerentele sale probele care au condus instanţa la soluţia pronunţată ori că hotărârea este insuficient motivată  nu sunt întemeiate.

 Prima instanţă a reţinut existenţa titlului executoriu, respectiv a sentinţei civile nr. 770/2012 pronunţată de Tribunalul Buzău prin  care debitoarea Şcoala generală cu clasele I- VIII ......a fost obligată să achite creditoarei SC ......truct SRL suma de 485644,65 lei în 30 de zile de la comunicarea ordonanţei de plată.

Creditoarea a formulat cerere de executare silită , care a fost încuviinţată de Judecătoria Pogoanele iar Biroul executorului judecătoresc a procedat la întocmirea formelor de executare silită.

Considerentele sentinţei apelate fac referire atât la titlul executoriu cât şi la formele de executare silită.

De asemenea nu este fondată critica potrivit căreia ar fi existat nereguli în executarea lucrărilor de către creditoare . Aceste nereguli constând în facturarea unor lucrări care nu au fost executare ar fi putut constitui un mijloc de apărare în litigiul declanşat la cererea creditoarei prin care a solicitat obligarea debitoarei la plata contravalorii lucrărilor, ori acel litigiu a fost finalizat prin pronunţarea sentinţei civile nr. 770/2012 a Tribunalului Buzău.

Este nefondată şi critica potrivit căreia nu sunt îndeplinite cerinţe art. 452 alin,1 Cod procedură civilă  în sensul că nu există niciun raport juridic între terţul poprit şi debitorul urmărit.

Într-adevăr , potrivit art. 452 alin.1 Cod procedură civilă , sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani , titlurile de valoare, sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice preexistente.

În consecinţă, pentru a se putea dispune înfiinţarea popririi este necesar ca terţul să datoreze debitorului urmărit anumite sume de bani ori bunuri incorporale sau pe care i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice  existente.

Debitoarea urmărită  face parte din categoria instituţiilor publice care sunt finanţate din fonduri publice .

Potrivit art. 101 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 , finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Statul  asigură finanţarea de bază care se face în limitele costului standard per elev, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei. Această finanţare , conform art. 194 alin.2, se asigură din bugetul de stat , din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, prin bugetele locale pentru cheltuieli salariale, cheltuieli cu pregătirea profesională, cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuieli cu bunuri şi servicii.

În conformitate cu art. 105 din aceeaşi lege, finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital , cheltuieli sociale si alte cheltuieli  asociate care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor şcolare. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin Legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli : investiţii, reparaţii capitale, consolidări, subvenţii pentru internate şi cantine, cheltuieli cu bursele elevilor, cheltuieli pentru transportul elevilor şi naveta cadrelor didactice, etc.

Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale mai sus menţionate, din bugetele locale se asigură fondurile băneşti pentru investiţii, reparaţii capitale şi consolidări la unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar.

În consecinţă unităţile administrativ teritoriale, fiind obligate să sigure fondurile băneşti necesare investiţiilor şi reparaţiilor capitale pot avea calitatea de terţ poprit pentru situaţiile în care instituţiile şcolare preuniversitare  nu plătesc costul acestor lucrări, situaţie care există în litigiul dedus judecăţii.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 770/21.03.2012 debitoarea Şcoala generală cu clasele I-VIII ........şi pârâtul Inspectoratul Şcolar Judetean Buzău au fost obligate să achite creditoarei SC .........SRL suma de 485 644,65 lei reprezentând diferenţă contravaloare lucrări de reabilitare.

Aşa fiind , în raport de situaţie de fapt şi dispoziţiile legale menţionate, Tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de către Comuna ......

Cu privire la apelul declarat de creditoarea SC ..........SRL  Tribunalul constată că este inadmisibil motivul de apel cât priveşte nesoluţionarea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată .

Potrivit art. 281 ind.2 Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale , se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri. Dispoziţiile menţionate se aplică şi în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor cu privire la drepturile lor.

În conformitate cu art. 281 ind.2/a din acelaşi cod, îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului , ci numai în condiţiile art. 281 – 281 ind.2 Cod procedură civilă.

Raportat la aceste dispoziţii legale , tribunalul constată că apelul creditoarei este inadmisibil în ceea ce priveşte nesoluţionarea capătului de cerere privitor la obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate la prima instanţă.

Apelul creditoarei este nefondat cu privire la celelalte critici.

Potrivit art. 460 alin.2 Cod procedură civilă, dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului, instanţa va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului , în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar în caz contrar , va hotărî desfiinţarea popririi. După validarea popririi terţul poprit va proceda la consemnarea sau plata sumei , iar în caz de bnerespectare executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărîrii de validare ce constitui titlu executoriu.

Din interpretarea judicioasă a acestor dispoziţii rezultă că în cazul validării popririi terţul poprit devine el însuşi debitor al creditorului, în locul debitorului urmărit şi în limita sumelor pe care le datorează acestuia din urmă.

În cauza de faţă, terţul poprit este o instituţie publică care intră sub incidenţa OG nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

Potrivit art. 1 alin.1 din această ordonanţă creanţele stabilite prin titlurile executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau , după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.

Dacă executarea creanţei stabilită prin titluri executorii nu incepe sau continuă din cauza lipsei de fonduri , instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată.

Conform art. 3 din aceeaşi ordonanţă, în cazul în care instituţiile publice nu-şi îndeplinesc obligaţia de plată în termen de 6 luni, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi / sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie .

Prin validarea popririi terţul poprit în cauză a devenit el însuşi debitor al creditorului urmăritor şi, întrucât are calitatea de instituţie publică, îi sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 22/2002, cu precizarea că în măsura în care nu respectă obligaţiile şi termenele de plată prevăzute de acest act normativ se poate expuse executării silite potrivit Codului de procedură civilă.

Raportat la considerentele expuse, apelul creditoarei apare ca fiind neîntemeiat şi sub aspectul criticii mai sus analizate, motiv pentru care Tribunalul îl va respinge ca atare.

Domenii speta

Spete similare