T.v.a. Aplicarea regimului de taxare. Lipsa notificării opţiunii pentru taxare

Decizie 1158 din 12.12.2007


T.V.A. Aplicarea regimului de taxare. Lipsa notificării opţiunii pentru taxare

C.fisc., art. 141 alin. 3

H.G. nr. 44/2004, art. 42 alin. 3

 

Potrivit legislaţiei fiscale, contribuabilul este obligat să opteze printr-o notificare, aplicarea regimului de taxare pentru T.V.A.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia contencios administrativ şi fiscal,

decizia civilă nr. 1158 din 12 decembrie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 2275 din 2 octombrie 2007, pronunţată în dosarul nr. 63/108/2007, Tribunalul Arad a respins ca nefondată acţiunea precizată formulată de reclamanta societate comercială având ca obiect cererile de a se anula Decizia de rambursare a T.V.A. din 19.05.2005 emisă de Activitatea de Control Fiscal Arad, Decizia nr. 285/11.07.2006 emisă de D.G.F.P. Arad şi obligarea pârâtei Activitatea de Control Fiscal la emiterea actului administrativ fiscal, prin  care se aprobă rambursarea către societate a sumei de 1.485.103.144 ROL reprezentând T.V.A.

În cauză a declarat recurs reclamanta şi prin decizia civilă nr. 1158 din 12 decembrie 2007 pronunţată în dosarul nr. 63/108/2007, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea, reţinându-se că potrivit art. 126 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, operaţiunile impozabile pot fi, operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. În prezentul titlu, aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141.

Alte operaţiunii scutite de T.V.A., sunt şi cele privind închirierea unor bunuri imobile, conform art. 141 alin. 2 lit. k) Cod fiscal, iar alin. 3 al art. 141 alin. 2 Cod fiscal prevede că orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. 2 lit. k), în condiţiile stabilite prin norme.

Articolul 145 din Codul fiscal prevede că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcţie de felul operaţiunii, cu unul din următoarele documente: a) pentru taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă, cu factura fiscală, care cuprinde informaţiile prevăzute la art. 155 alin. 8, şi este emisă pe numele persoanei de către o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. Beneficiarii serviciilor prevăzute la art. 150 alin. 1 lit. b) şi art. 151 alin. 1 lit. b), care sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, justifică taxa dedusă, cu factura fiscală, întocmită potrivit art. 155 alin. 4.

Prin normele de aplicare a Codului fiscal, reprezentate de H.G. nr. 44/2004, în vigoare pe perioada în litigiu, s-a prevăzut la pct. 42 alin. 3 că persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operaţiune prevăzută la art. 141 alin. 2 lit. k) din Codul fiscal. Opţiunea de aplicare a regimului de taxare se notifică organelor fiscale teritoriale pe formularul prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi se aplică de la data înscrisă în notificare.

Din raportul de inspecţie fiscală încheiat de pârâtă Activitatea de Control Fiscal Arad a rezultat că, pentru operaţiunile ce fac obiectul acţiunii reclamantei, aceasta a depus o notificare privind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. 2 lit. k) din Codul fiscal în data de 02.12.2004 în care din eroare s-a indicat ca dată de început a perioadei de taxare 01.10.2004, astfel că societatea petentă a depus ulterior încheierii controlului o adresă de îndreptare înregistrată la D.G.F.P. Arad sub nr. 3571/AD/10.02.2005, existentă la dosarul cauzei, în care a fost menţionată data corectă de începere a perioadei de taxare, adică 01.04.2004.

Prin acţiune şi prin motivele de recurs reclamanta a susţinut constant că, adresa de îndreptare a erorii privind data corectă de începere a perioadei de taxare, adică 01.04.2004, constituie un drept pe care l-a exercitat în condiţiile art. 48 sau 82 Cod procedură fiscală.

Articolul 48 din Codul de procedură fiscală dispune că organul fiscal poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu, sau la cererea contribuabilului. Actul administrativ corectat se va comunica contribuabilului, potrivit legii.

Articolul 82 din Codul de procedură fiscală prevede, referitor la corectarea declaraţiilor fiscale, că acestea pot fi corectate de către contribuabil, din proprie iniţiativă.

Potrivit conţinutului acestor dispoziţii legale, instanţa a constatat că nu-i sunt aplicabile reclamantei recurente pentru că, în primul rând art. 48 C.proc.fisc. se referă la dreptul organului fiscal de a-şi corecta propriile acte administrative emise, iar art. 82 C.proc.fisc. priveşte corectarea unei anumite categorii de acte fiscale şi anume declaraţiile fiscale care se completează de contribuabil, astfel că notificarea prevăzută de dispoziţiile legale fiscale anterior citate, privitoare la exercitarea unui drept de opţiune în materia taxării T.V.A., nu intră în cele două categorii de acte fiscale.

Aşa fiind, criticile din recurs referitoare la îndreptarea erorii materiale privind data opţiunii pentru taxarea T.V.A. sunt nesusţinute de dispoziţiile legale aplicabile, astfel că s-a constatat că sentinţa Tribunalului Arad s-a pronunţat conform legii şi recursul s-a respins ca neîntemeiat.

Este nefondată şi invocarea faptului că recurenta a optat încă de la începutul activităţii sale pentru operaţiuni care o obligă la plata T.V.A. şi care dau drept de deducere, în condiţiile art. 149 alin. 5 C.fisc., atâta timp cât dispoziţiile art. 42 alin. 3 din H.G. nr. 44/2004, coroborate cu art. 141 alin. 3 C.fisc., obligă la depunerea unei notificări, regimul de taxare al T.V.A., aplicându-se de la data înscrisă în notificare.