Răspunderea civilă delictuală

Decizie 842 din 21.12.2012


Prin actiunea înregistrata la Judecatoria Videle la nr. 1882/335/2009, reclamanta SC C SRL i-a chemat în judecata pe pârâtii VG si VA pentru obligarea acestora la plata sumei de 10.000 lei contravaloare prejudiciu cauzat prin sustragerea unui numar de arbori si 5000 lei daune morale.

S-a aratat în motivarea actiunii ca pârâtii au fost cercetati pentru infractiunea de furt, fapta pe care au comis-o taind si însusindu-si un numar de 5 arbori de pe terenul reclamantei.

Pentru aceasta fapta, prin Ordonanta Parchetului nr. 1126/P/17.06.2008 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi administrative, fata de pericolul social redus al faptei.

Prin sentinta civila nr. 1248/17.10.2012, Judecatoria Videle a respins actiunea retinând ca în ceea ce priveste vinovatia pârâtilor, instanta civila nu este tinuta de rezolutia procurorului, în procesul civil analizându-se conditiile cerute de disp. art. 998-999 Cod civil, iar sub acest aspect, actiunea este neîntemeiata fata de probele administrate.

Împotriva sentintei a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru mai multe motive.

Unul dintre motive a fost acela ca instanta a gresit când a retinut ca instanta civila nu este tinuta de rezolutia procurorului în stabilirea vinovatiei pârâtilor.

Motivul a fost apreciat ca fiind întemeiat, prima instanta facând o apreciere eronata în ceea ce priveste forta probanta a ordonantei procurorului în dosarul penal nr. 1126/P/29.05.2008 sub aspectul vinovatiei intimatilor-pârâti.

Astfel, prin respectiva ordonanta s-a stabilit existenta  caracterului  ilicit  al  faptei de furt de  arbori cât si  calitatea  celor  2 intimati-pârâti de autori  ai  acestei fapte,  carora li  s-a aplicat  o  amenda cu  caracter administrativ (ce îsi  gaseste reglementarea  în Codul Penal) în  considerarea  pericolului  social redus al  faptelor.

Fiind astfel  stabilita existenta infractiunii prev. de art.  208/209 alin. 1 lit. a Cod Penal  si  în egala masura responsabilitatea pârâtilor pentru  savârsirea ei, chiar daca respectiva ordonanta nu  se bucura de autoritate de lucru judecat, ea trebuie  sa primeasca  în fata instantei civile un tratament  egal  cu  cel  acordat  unei  hotarâri  judecatoresti ce ar  fi  continut o masura  sanctionatorie  similara. Aceasta, în  considerarea faptului  ca potrivit  prevederilor  art. 11 pct. 1 lit. b si  pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1 Cod Procedura Penala, procurorul  exercita atributii  similare  celor ale  instantelor penale, atâta vreme cât legiuitorul  a acordat acestuia, în mod exceptional, dreptul  de a aprecia asupra  intensitatii pericolului  social al  faptei si  de a aplica  el însusi sanctionarea legala  fata de  autorul  faptei, daca se  constata ca acesta  are un grad redus de pericol social.

Astfel, îndeplinita  fiind  conditia vinovatiei spre a le fi antrenata raspunderea acestora, instanta de fond trebuie sa administreze  toate probele necesare pentru  stabilirea  consecintelor  civile  produse prin  fapta pârâtilor pentru care  au  fost  deja sanctionati în contextul  legislatiei  penale. Aceasta întrucât într-adevar, raportul de expertiza tehnica întocmit de DD – expert autorizat este o  proba extrajudiciara, fara  forta probanta în lipsa altor probatorii privind valoarea prejudiciului iar înscrisul  intitulat „raport de evaluare”, este întocmit  de administratorul societatii reclamante  PI, si  de asemenea,  nu  poate face dovada  pretentiilor emise  de aceasta.

Drept pentru care,  recursul a fost admis, sentinta recurata casata si  a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Domenii speta