Pretenţii

Prin cererea înreg. sub nr.7l3/207/2009,la Judecatoria Caracal, reclamantele C.M.R., C.M.Z.C. au chemat in judecata pe pârâtul F.O.N.,pentru restituirea sumei de 32.000 lei si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, se arata de catre reclamanta F.Z.,faptul ca ea s-a aflat în relatii de concubinaj cu pârâtul în perioada anilor 2004-2007, având chiar stabilita data nuntii. In aceste conditii, a stabilit cu pârâtul sa  achizitioneze un imobil proprietate , motiv pentru care a plecat din tara.

In luna sept.2006, se  motiveaza de catre reclamanta C.R.,ca ea a înstrainat o garsoniera proprietatea ei, iar pretul obtinut(32.000 lei) , l-a  dat fiicei sale si  pârâtului deoarece pârâtul identificase un apartament în Bucuresti.

Datorita relatiei care exista între ei, precum si datorita urgentei momentului, ea a înmânat suma respectiva de bani pârâtului,fara sa încheie vreun înscris în acest sens, si ulterior a aflat ca pârâtul a achizitionat imobilul respectiv, dar când a încercat sa afle date în acest sens,a constatat ca pârâtul nu mai doreste continuarea relatiei existente si urma sa le restituie suma de bani data.

Cu toate acestea pârâtul nu le-a restituit pâna în prezent nici o suma de bani, motiv pentru care solicita obligarea acestuia la restituirea sumei de bani precizata.

In drept cererea reclamantelor nu este motivata.

La termenul din data de l3.03.2009, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantelor ca neîntemeiata si nefondata.

In motivarea întâmpinarii, pârâtul arata ca a avut o relatie de prietenie cu numita C.M.Z. C., între anii 2004-2007, dar nu a întretinut nici un moment relatii de concubinaj cu aceasta,deoarece el în perioada anilor 2002-2004 a locuit si lucrat efectiv în Timisoara, dupa care a plecat în luna aprilie 2004 în mun.Bucuresti.

De asemenea, mai arata pârâtul ca neavând relatii de concubinaj cu reclamanta mai sus mentionata, nu a stabilit în nici un fel cu aceasta sau cu mama acesteia sa achizitioneze vreun imobil-apartament  în mun.Bucuresti, în vederea casatoriei lor si a locuirii lui cu numita Z. C. .

Prin întâmpinare pârâtul a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C.M.Z. C., motivat de faptul,ca aceasta nu i-a dat cu împrumut nici o suma de bani .

Instanta având în vedere faptul ca, în cauza este vorba despre o conventie cu privire la care partile au fost în imposibilitate morala de a preconstitui un act, a încuviintat reclamantului proba cu martori pentru dovedirea imposibilitatii morale si a conventiei.

Examinând actele si lucrarile dosarului instanta retine ca:

Reclamanta C. Z. C. a întretinut relatii de concubinaj cu pârâtul în perioada anilor 2004 – 2007, perioada în care au locuit cu chirie în mun. Bucuresti unde pârâtul era angajat în munca. În baza acestei relatii, în anul 2006 cei doi au hotarât sa se casatoreasca, motiv pentru care pârâtul a mers si a cerut-o în casatorie pe concubina, au avut stabilita chiar si data nuntii si au platit lautarilor un avans. Tot cu aceasta ocazie, cei doi concubini s-au înteles sa cumpere o locuinta în care sa locuiasca împreuna, având în vedere faptul ca urmau sa se casatoreasca. Deoarece numita Z. C. încheiase un contract de munca, ea a fost nevoita sa plece sa lucreze ca asistenta în strainatate, urmând ca pârâtul sa se ocupe de cumpararea unui apartament în care sa locuiasca împreuna în Bucuresti.

 Întrucât, cei doi concubini nu avea banii necesari pentru a cumpara apartamentul pe care pârâtul îl gasise în Bucuresti pârâtul, ei au hotarât de comun acord cu reclamanta C.M.R. ( care este mama reclamantei C.M.Z. C. ), ca aceasta sa vânda garsoniera pe care o primise mostenire si sa-i dea pârâtului banii obtinuti pe garsoniera, urmând ca acesta sa puna diferenta de pret , diferenta pe care urma sa o obtina din vânzarea unui autoturism proprietate personala. Chiar pârâtul fiind cel care a urgentat demersurile necesare pentru vânzarea acestei garsoniere, asa cum rezulta din declaratia martorei S.P..

În prezenta martorei T. E. L., la data de 21.09.2006, reclamanta C.M.R. i-a dat pârâtului suma de 320.000.000 ROL, suma care urma sa fie folosita de pârât pentru cumpararea unui apartament în Bucuresti, unde sa locuiasca împreuna cu viitoarea sotie.

În toamna anului 2006, pârâtul a cumparat un apartament în mun. Bucuresti, asa cum se întelesese cu viitoarea sa sotie, dar actele au fost încheiate numai pe numele lui, iar ulterior între cei doi viitori soti au început sa apara neîntelegeri din cauza carora la începutul anului 2007 relatia dintre ei a încetat, dar pârâtul, desi a fost de acord sa restituie celor doua reclamante suma data de aceste în vederea cumpararii unui apartament în care sa locuiasca împreuna cu viitoarea sotie, acesta nu le-a restituit-o pâna în prezent.

Toate acestea rezulta din declaratiile date de cele doua martore audiate în cauza la solicitarea reclamantelor.

Având în vedere aceste aspecte instanta apreciaza ca partile sau aflat în imposibilitate morala de a preconstitui un act în vederea achitarii unei parti din pretul apartamentului ce urma sa fie cumparat de pârât pentru a locui în el viitorii soti. Având în vedere încrederea reciproca care exista la timpul respectiv între reclamante si pârât, încredere care izvora din relatia de concubinaj si viitori soti care exista între reclamanta C.M.Z. C. si pârât, precum si din relatia de soacra si ginere care urma sa se stabileasca între reclamanta C. M. R. si pârât.

Din toate acestea se desprinde concluzia ca nici un moment reclamantele nu au înteles ca ele sa-i împrumute suma respectiva de bani pârâtului si sa le fie restituita ulterior, ci s-a dori ca acestia sa-si cumpere un apartament în care sa locuiasca împreuna si care sa devina bun comun la încheierea casatoriei lor.

Potrivit Codului Familiei, raporturile patrimoniale dintre concubini sunt supuse normelor dreptului comun care reglementeaza proprietatea pe cote parti.

Dar în cazul în care viitorii soti, concubini sau nu, au convenit ca un imobil cumparat pe numele unuia dintre ei, dar cu contributia ambilor, sa intre în regimul comunitatii de bunuri, acel bun devine bun comun de la data încheierii casatoriei, iar în cazul în care casatoria nu se mai încheie, nu se mai pune problema bunului comun, ci raporturile dintre ei se rezolva potrivit dreptului comun, prin restituirea sumei primite ca pret.

În aceasta situatie pârâtul este obligat la restituirea sumei primite ca pret de la cele doua reclamante, în baza principiului îmbogatirii fara justa cauza, deoarece patrimoniul pârâtului sa marit pe seama patrimoniului reclamantelor care s-a micsorat.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C.M.Z. C., ridicata de pârât prin întâmpinare, instanta urmeaza a o respinge, ca neîntemeiata.

Pentru a stabili astfel instanta a avut în vedere faptul ca aceasta are alaturi de cealalta reclamanta calitatea de a introduce aceasta actiune, deoarece între ea si pârât, în calitate de viitori soti, a exista conventia cumpararii unei locuinte, cu contributia lor comuna.

Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita actiunea reclamantelor si sa-l oblige pe pârât sa restituie reclamantelor suma de 32.000 lei, reprezentând o parte din pretul apartamentului cumparat de viitori soti, cu contributie comuna.

În baza disp. art. 274 C.p.civ. instanta urmeaza sa-l oblige pe pârât la plata catre reclamante doar a sumei de 1755, 20 lei reprezentând cheltuieli de judecata, respectiv taxa de timbru si timbru judiciar, nu si a sumei de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat, deoarece actele în acest sens au fost depuse de aparatorul reclamantelor dupa ce dosarul a fost luat în pronuntare, nefiind puse în discutia contradictorie a partilor.

Postat 05.02.2010

Domenii speta

Spete similare