Furt calificat si conducere auto fara permis de conducere Gresita incadrare juridica a faptei nu poate fi indreptata pe calea unei erori materiale

Decizie 70 din 24.03.2010


Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu  s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N C, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt de folosinţă în formă calificată, de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere, precum şi părăsirea locului accidentului ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, fapte prevăzute de art.208 alin.1 şi alin.4 şi art.209 alin.1 lit.i C.pen., art.86 alin.1 şi art.89 alin.1, ambele din OUG 195/2002, modificată şi republicată, toate cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a, combinat cu art.39 C.pen. şi art.33 lit.a C.pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul, cunoscut cu antecedente penale, condamnat de mai multe ori pentru furturi de autoturisme şi conducerea acestora pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, a luat rezoluţia infracţională de a sustrage din curtea părţii vătămate SC S C SRL Sibiu, unde era angajat ca muncitor necalificat, un autoturism pentru a se plimba cu acesta  Prin urmare, la data de 1 iulie 2009, în jurul orelor 17.30, profitând de faptul că la punctul de lucru al societăţii –parte vătămată – nu se mai afla nici un angajat şi cunoscând locul unde partea vătămată îşi păstra cheile autoturismului Dacia Camion 1307 D, inculpatul a sustras autoturismul folosind cheia adevărată cu scopul de a-l folosi fără drept . După ce inculpatul a condus o perioada autoturismul părţii vătămate , a fost somat de un echipaj al politiei sa opreasca , Pentru ca inculpatul nu s-a conformat, a urmat o cursa pe cateva strazi din localitate , in urma careia s-a constatat , dupa oprire ,de catre organele de politie, ca nu detinea permis de conducere

Pe parcursul urmăririi, inculpatul a accidentat un autobuz.

Prin sentinţa penală 534/2009, Judecătoria Sibiu, în baza art.208 alin.1, 4 – 209 alin.1 lit.i C.pen. cu aplic. art.37 lit.a C.pen. a condamnat inculpatul N C la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic.art.37 lit.a C.pen. a condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic.art.37 lit.a C.pen. a condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.

În baza art.61 alin.1 C.pen. a revocat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de  4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 280/2006  a Judecătoriei  Sibiu şi a contopit restul neexecutat de 559 de zile cu fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă, aplicând inculpatului pedepsele cele mai grele de 5 ani închisoare, 2 ani închisoare şi respectiv 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a, b C.pen., art.34 alin.1 lit. b C.pen. a contopit pedepsele rezultante de 5 ani închisoare, 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art.71 C.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b C.pen.

În baza art.350 alin.1 C.proc.pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului (mandat de arestare preventivă nr.8/2009).

În baza art.88 alin.1 C.pen. a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului începând cu data de 1.07.2009 la zi.

În baza art. 14, art.346 alin.1 C.proc.pen., art.998 C.civil a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S C S.R.L., şi a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei despăgubiri civile.

S-a reţinut prin hotărâre că în data de 1.07.2009, în jurul orelor 17 inculpatul N C, care era angajat la S.C. S C S.R.L. Sibiu ca muncitor, a luat cheile autoturismului marca Dacia Camion 1307 D a parcat în curtea societăţii, din locul unde se aflau, fără a avea permisiunea în acest sens din partea vreunui reprezentant al societăţii şi, deşi nu poseda permis de conducere, s-a urcat la volan, intenţionând să efectueze o plimbare . În timp ce circula pe sens interzis inculpatului i s-a făcut semn să oprească de către un echipaj al poliţiei rutiere, însă nu s-a conformat acestui semnal şi a plecat mai departe, deşi în urmărirea sa pornise maşina în care se afla echipajul de poliţie. Inculpatul a condus autoturismul  , trecând pe culoarea roşie a semaforului şi circulând pe contrasens prin mai multe localitati, , rulând cu aproximativ 90-120 km/h, urmărit fiind în continuare de echipajul de poliţie, care pusese în funcţiune semnalele acustice şi luminoase ale maşinii. În localitatea R inculpatul a acroşat un autoturism, , condus de martorul O I S în încercarea de a evita coliziunea cu un alt autoturism ce rula pe sens opus, după care şi-a continuat deplasarea, trecând pe acostament pe lângă un autoturism al poliţiei care blocase drumul şi avea semnalele acustice şi luminoase în funcţiune. Inculpatul a ajuns în Municipiul S, iar la intersecţia străzilor G şi R autoturismul condus de inculpat a acroşat un autotractor marca Volvo, condus de martorul S M , pe care îl depăşise pe partea dreaptă,si a circulat apoi pe mai multe străzi .  Drumul i-a fost blocat de mai multe echipaje de poliţie, iar inculpatul a coborât din autovehicul şi a fugit ,  fiind însă prins de lucrătorii din cadrul Biroului Poliţiei Rutiere pentru Mediul Urban

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe Lângă Judecătoria Sibiu şi inculpatul  N C

Parchetul de pe Lângă Judecătoria Sibiu critică hotărârea în sensul că în mod greşit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, infracţiune pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere precum şi părăsirea locului accidentului ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 precum şi pentru infracţiunea de furt de folosinţă, în formă calificată, prevăzută de art. 208 alin. 1-4 coroborat cu art. 209 lit. 1 Cod penal. Sesizând greşeala în menţiunile efectuate, instanţa a dispus la data de 15.12.2009 îndreptarea erorii materiale din cuprinsul minutei pronunţată la data de 11.11.2009 şi dispozitivul sentinţei penale nr. 534/2009, în sensul că a modificat cifra 7 cu cifra 9 de la art. 87. Greşita încadrare juridică a faptei din minută nu poate fi considerată o eroare materială în sensul art. 195 şi 196 Cod procedură penală.

Inculpatul N C critică hotărârea susţinând că nu a furat autoturismul din firmă ci cheile de la autoturism le-a primit de la patronul acestuia.

Examinând apelurile declarate prin prisma motivelor de apel precum şi din oficiu, privind temeinicia şi legalitatea lor, tribunalul a  constatat apelul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Sibiu ca fondat  si l-a  admis, iar apelul inculpatului N C ca nefondat şi l-a respins.

 Starea de fapt a fost corect reţinută de către instanţă iar încadrarea juridică a fost parţial legală şi temeinică.

Critica hotărârii formulate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a fost justificată, astfel că s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 87 în art. 89 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal.

S-a constatat că pedeapsa aplicată se încadrează în limitele legale ale textului de încriminare şi s-a apreciat că s-a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate pe care o menţine.

De asemenea s-a constatat că aprecierea făcut de către instanţa de fond cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare nu a fost corectă, motiv pentru care s-au majorat aceste cheltuieli de la suma de 650 lei la suma de 760 lei.

La apreciere s-a avut în vedere numărul termenelor de judecată, cheltuielile cu privire la asigurarea apărării din oficiu a inculpatului etc.

Critica hotărârii formulate de către inculpatul N C nu a putut fi însuşită de către instanţă atâta timp cât din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat faptul că i s-au predat inculpatului cheile autoturismului şi prin aceasta i s-a dat şi acceptul de a conduce acest autoturism în ciuda faptului că nu poseda permis de conducere.

Nu s-a contestat în dosar că acest autoturism nu s-a aflat la domiciliul inculpatului adus de conducători auto cu permis dar cu scopul de a se efectua de către inculpat anumite operaţiuni cum ar fi vopsirea caroseriei şi nicidecum pentru ca acesta să îl poată folosi.

Aşa cum s-a arătat mai sus, infracţiunile au fost săvârşire de către inculpat, individualizarea judiciară a pedepsei a fost legală astfel încât nu au existat motive pentru admiterea apelului formulat de către inculpat.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

Aşa fiind, instanţa, în baza art. 379 Cod procedură penală, a respins apelul formulat de inculpatul N C şi a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, împotriva sentinţei penale nr. 534 /.2009 pronunţată de Judecătoria Sibiu, , pe care a desfiinţat-o în parte şi a  rejudecat în sensul celor de mai sus.

În baza art. 350 Cod procedură penală,a menţinut starea de arest a inculpatului N C, deţinut în Penitenciarul Aiud şi a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestului preventiv începând cu 01.07.2009 la zi.

În baza art. 192 alin. 2,3 Cod procedură penală a admis cererea de scutire  de la plata amenzii  judiciare formulată de martorul M M M

A scutit martorul de la plata amenzii de 500 lei aplicată prin încheierea  penală din 24.02.2010.

La luarea acestei decizii s-a avut în vedere că martorul a justificat împrejurarea că a fost în imposibilitatea de a se prezenta la instanţă, la termenul la care a fost citat, fiind plecat din localitate în interesul serviciului.