Omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi –respingerea cererii inculpatilor de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte ; Lipsire de libertate in mod illegal ;

Constată că  s-a înregistrat la această instanţă rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D M G, K I D, P I C, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. şi ped. de art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 alin. 1 lit. a C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C.p. şi a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 189 alin. 1, 2 C.p., cu aplicarea art. 75 lit. c C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. şi a inculpaţilor minori G I N şi G C P pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. şi ped. de art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 alin. 1 lit. a C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a, 99 şi urm. C.p. şi a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 189 alin. 1, 2 C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

În fapt s-a reţinut că  inculpatul D M G şi victima B I I, erau de mai multă vreme în relaţii tensionate, care s-au acutizat după ce în cursul lunii octombrie 2007 victima B I I împreună cu alte persoane au exercitat acte de violenţă asupra inculpatului, acţiune ce a sporit dorinţa de răzbunare a inculpatului D M G.

În noaptea de 17 aprilie 2008, după ce împreună cu ceilalţi coinculpaţi a consumat alcool în locuinţa din com. R,  inculpatul D M G le-a propus acestora să se deplaseze în extravilanul localităţii R, în locul numit „Stupu” unde ştia că se află victima cu oile, ca să o agreseze.

În baza înţelegerii, în noaptea de 17/18 aprilie 2008 cei cinci inculpaţi, înarmaţi cu furci, lopeţi şi bâte, s-au deplasat la stâna victimei cu căruţa inculpatului D M G unde în jurul orei 1,20, l-au surprins pe B I I dormind şi timp de peste 30 minute l-au lovit cu obiectele pe care le aveau asupra lor, ocazie cu care, două din lopeţile folosite au fost rupte din cozile de lemn, interzicând celor două persoane cu care victima era la stână, martorii S M şi Ş M V, să intervină în ajutorul celui agresat.

După ce au adus victima în imposibilitatea de a se apăra, inculpaţii au urcat-o în căruţa cu care au făcut deplasarea, au dezbrăcat-o complet, şi au dus-o, contrar voinţei sale, la locuinţa inculpatului D M G, continuând să o lovească pe itinerariul urmat.

Timp de câteva ore, în locuinţa inculpatului D M G, inculpaţii au continuat actele de violenţă asupra victimei, au aruncat, în mai multe rânduri, apă rece asupra acesteia, ca să o readucă la starea de conştienţă.

Dimineaţa în jurul orei 5,00, când au realizat că starea de sănătate a victimei s-a depreciat considerabil, inculpaţii G C P, K I D şi P I C au îmbrăcat victima cu o cămaşă şi o pereche de pantaloni, primiţi de la soţia inculpatului D M G, au aşezat-o într-o roabă cu care au transportat-o în spatele grădinii gospodăriei, unde au abandonat-o cu toate că au realizat că era în viaţă şi mai putea fi salvată.

După aproximativ 20 minute când au constatat că victima a decedat din dispoziţia inculpatului D M G, inculpaţii K I D, G I N şi P I C au îngropat cadavrul în groapa cu resturi menajere din apropiere, loc în care a fost găsit ulterior.

În timp ce inculpaţii menţionaţi îngropau cadavrul victimei, inculpaţii D M G şi G C P s-au reîntors la stâna victimei unde au avertizat, încă o dată, martorii că vor avea soarta acestuia dacă vor declara ceva legat de prezenţa lor la stână şi de agresarea lui B I I în noaptea precedentă.

Constatarea medico-legală efectuată victimei a concluzionat că moartea acesteia a fost de natură violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic consecutiv unui politraumatism cu plăgi hemoragice ale scalpului şi multiple hematoame, produse prin lovire repetată cu corpuri dure, unele de formă alungită, în noaptea de 17/18 aprilie 2008. S-a precizat de expertul medico-legal că moartea victimei nu s-a datorat vreunei leziuni traumatice separate şi că ansamblul lezional în totalitatea sa, a avut efect tanatogenerator.

Inculpaţii audiaţi în faţa Tribunalului au recunoscut comiterea faptelor, însă fiecare a prezentat în apărare şi în circumstanţierea stării de fapt propria variantă a modului de săvârşire a faptei, precum şi a scopului în care a fost săvârşită.

Tribunalul a analizat apărarea fiecăruia dintre inculpaţi, apărare ce urmează a fi reţinută în măsura în care aceasta este probată şi se coroborează cu probele administrate în cauză.

În sensul celor precizate, se va reţine că inculpatul D M G a justificat săvârşirea faptei prin starea conflictuală preexistentă în relaţiile sale cu victima, determinată de aceasta din urmă. Inculpatul arată că victima B I I, cu 6 luni înainte de săvârşirea faptelor din prezenta cauză, l-a lovit şi i-a incendiat stâna. În aceste împrejurări, arată inculpatul, că deşi i-a fost pusă viaţa în pericol, întrucât a fost încuiat de victimă într-o baracă căreia i-a dat foc, autorităţile nu au luat măsurile legale împotriva autorului faptei. În acest context, inculpatul a hotărât să se răzbune prin aplicarea unei bătăi victimei B I.

Inculpaţii G C P, G I N, P I C şi K I D au arătat că nu au urmărit uciderea victimei, ei au participat la actele de agresiune la cererea şi sub influenţa inculpatului D, şi au urmărit numai aplicarea unei corecţii victimei.

În probaţiune, s-au luat declaraţii inculpaţilor, s-au audiat martorii prezenţi la faţa locului, respectiv S M, Ş V, D M, precum şi martorii propuşi de părţile civile în dovedirea laturii civile.

În cauză s-au mai întocmit procesele verbale privind constatările efectuate de organele de urmărire penală la locul săvârşirii infracţiunii, locul unde a fost ascuns cadavrul victimei, de reexaminare şi ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte purtate de inculpaţii D M G şi G C P, care prezintă pete de culoare brun-roşcată.

În cauză s-au efectuat potrivit dispoziţiilor art. 117 C.p.p. expertize psihiatrice de evaluare a stării psihice a inculpaţilor, şi prin care s-a constatat că toţi inculpaţii au acţionat cu discernământ, iar potrivit dispoziţiilor art. 114 C.p.p. s-a efectuat o constatare medico-legală asupra cadavrului.

Conform raportului de constatare medico-legală, victima a prezentat leziuni pe întreaga suprafaţă a corpului, moartea victimei a fost violentă fiind determinată de şocul traumatic şi hemoragic consecutiv unui politraumatism cu plăgi hemoragice ale scalpului şi cu multiple hematoame. De asemenea, s-a apreciat că leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire repetată din poziţii variabile în timp, cu corpuri contondente, între care unele sub formă alungită.

Tribunalul analizând probele administrate în cauză, a reţinut în fapt că pe fondul unui conflict preexistent între inculpatul D M G şi victima B I I, precum şi a consumului de alcool, în data de 17.04.2008, inculpatul D M G s-a hotărât să se răzbune pe victimă.

În acesta scop i-a invitat la domiciliul său pe ceilalţi coinculpaţi respectiv pe inculpaţii minori G C P, G I N şi inculpaţii majori K I D şi P I C, cărora le-a comunicat planul său de a merge la stâna victimei pentru a-i aplica o bătaie. Toţi inculpaţii au fost de acord şi după ce au mai consumat băuturi alcoolice, aproximativ o oră, inculpaţii s-au înarmat fiecare cu bâte, furci, lopeţi aflate într-o anexă a gospodăriei inculpatului D şi s-au deplasat cu căruţa aparţinând aceluiaşi inculpat la stâna victimei. Ajunşi la stână, în jurul orei 1,00, inculpatul D le-a cerut celorlalţi coinculpaţi să-l prindă pe victima B I I şi să-l împiedice să fugă pentru ca inculpatul D să-l poată lovi, fapt cu care toţi inculpaţii au fost de acord.

În acest scop, inculpatul D urmat de ceilalţi inculpaţi s-a îndreptat spre coliba în care dormea victima, care trezită de zgomot a ieşit afară, înarmat cu o bâtă şi a încercat să fugă, moment în care inculpatul D i-a aplicat o lovitură. Victima a continuat să fugă fiind lovit de inculpatul P I cu o furcă în zona spatelui şi de inculpatul G I cu o lopată. A continuat să fugă victima, şi imediat a fost prins de inculpaţii K I şi G P, care la rândul lor l-au lovit până a căzut jos. După ce a căzut la pământ, toţi inculpaţii s-au adunat în jurul lui şi i-au aplicat lovituri cu obiectele cu care erau înarmaţi. După aproximativ 10 minute inculpatul D i-a cerut inculpatului P I C să meargă să aducă căruţa pentru a urca victima şi în acelaşi moment au apărut martorii S M şi Ş V, care cu o lanternă a luminat locul unde se aflau inculpaţii.

În acel moment, în jurul victimei se mai aflau numai patru inculpaţi, întrucât inculpatul P era plecat să aducă căruţa, acesta fiind motivul pentru care martorul a declarat că a văzut numai 4 inculpaţi aflaţi lângă victimă, care îl loveau. Văzând lumina, inculpatul D i-a strigat martorului Ş M să stingă lanterna, lucru pe care martorul l-a şi făcut de frică, întrucât inculpatul D l-a ameninţat şi pe acesta cu bătaia, iar inculpaţii G s-au şi îndreptat spre martor pentru a-l îndepărta, fiind opriţi de inculpatul D.

Împrejurarea că martorii au venit la faţa locului după momentul în care victima fusese doborâtă la pământ şi primise mai multe lovituri de la toţi inculpaţii pe o durată de aproximativ 10 minute a rezultat din declaraţiile inculpaţilor coroborate cu declaraţiile celor doi martori.

De asemenea, a rezultat că după ce a plecat să aducă căruţa inculpatul P I C, precum şi inculpatul G I N, nu au mai lovit victima, aceasta fiind lovită în continuare pe o durată cuprinsă între 30 -60 minute de inculpaţii D, K şi G P C.

Martorii oculari S M şi Ş V care s-au retras la o distanţă de 15-20 de metri de locul incidentului, au aratat că loviturile erau aplicate de inculpaţi, cu putere, întrucât se auzeau, martorii exprimându-se că loviturile erau aplicate „a moarte”. De asemenea, aceeaşi martori au aratat că se auzeau ţipetele de durere ale victimei, că de mila victimei cei doi martori la un moment dat au început să plângă, iar în timp,pe măsură ce loviturile s-au înmulţit ţipetele victimei au fost tot mai rare.

După aproximativ o oră cei trei inculpaţi, respectiv D, K şi G P C au urcat victima cu forţa în căruţă şi au urcat şi ei aşezându-se în jurul victimei, în timp ce inculpaţii P I şi G I s-au urcat în faţă şi au mânat calul, deplasându-se spre locuinţa inculpatului D. Pe drum, cei trei inculpaţi aflaţi lângă victimă au continuat să-l lovească, cu pumnii şi picioarele, inculpatul G P şi D, în timp ce inculpatul K îl lovea cu ranga de fier cu care îl lovise şi anterior. Întrucât victima a încercat la un moment să sară din căruţă, aceeaşi inculpaţi i-au scos hainele şi le-au aruncat pe drum.

Ajunşi la domiciliul inculpatului D, acesta i-a cerut victimei să coboare din căruţă, însă aceasta datorită leziunilor provocate nu mai putea coborî singur, astfel că inculpatul l-a tras cu forţa din căruţă, trântindu-l la pământ şi a continuat să-l lovească.

În acest moment conform declaraţiilor inculpaţilor, victima era complet dezbrăcată, plină de sânge, iar inculpatul D  le-a spus celorlalţi inculpaţi că pot pleca acasă.

Între timp a venit în curtea imobilului soţia inculpatului D, martora D M care le-a cerut inculpaţilor să nu plece şi să-l oprească pe soţul ei să-l mai lovească pe victimă pentru a nu-l omorî. În continuare inculpatul P I şi G P au luat victima şi au dus-o în casă, unde au venit şi ceilalţi inculpaţi, iar inculpatul D a continuat să lovească victima cu o scândură, până ce s-a rupt. Apoi a luat o găleată de apă, a aruncat-o peste victimă şi la insistenţele soţiei inculpatului D, acesta a fost luat de inculpatul P şi dus în altă cameră, unde l-a supravegheat până în jurul orei 5,oo.

În acest timp, ceilalţi  trei inculpaţi au îmbrăcat victima cu haine aduse de martora D M şi întrucât victima nu se putea deplasa, l-au aşezat într-o roabă cu ajutorul căreia l-au transportat pe stradă şi l-au abandonat într-o zonă unde se depozitau gunoaie. Victima a fost acoperită de cei trei cu o plapumă pe care o aveau tot de la martora D M, iar apoi s-au reîntors la domiciliul inculpatului D, unde toţi inculpaţii au băut vişinată.

Ulterior, inculpatul D însoţit de inculpatul G P s-au reîntors la stână pentru a-i ameninţa pe cei doi martori să nu dezvăluie cele întâmplate, în timp ce inculpaţii K şi P s-au deplasat în locul în care a fost abandonată victima, pentru a verifica starea acesteia. Cei doi au constatat că victima decedase şi l-au anunţat telefonic pe inculpatul D  care le-a cerut să ascundă victima, astfel că cei doi au acoperit victima cu crengi şi cu o plapumă.

Starea de fapt reţinută de instanţă din coroborarea probelor administrate în cauză şi analizate prin prezenta hotărâre a confirmat săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 176 alin. 1 lit. a C.p.p. combinat cu art. 75 lit. a C.p.

La calificarea juridică a faptei, instanţa a avut în vedere numărul mare de lovituri şi de o intensitate deosebită aplicate în mod repetat  şi concomitent de toţi inculpaţii, cu obiecte apte de a provoca moartea. Astfel atât martorii audiaţi, cât şi inculpaţii au recunoscut că înainte de a merge la stâna victimei, s-au înarmat fiecare cu bâte, lopeţi, furcă, precum şi o rangă de fier.

În continuare reţinerea agravantei prev. de art. 176 lit. a C.p., s-a justificat faţă de superioritatea numerică a agresorilor – în număr de 5 – care au acţionat convergent asupra unei singure victime, suprimând astfel acesteia orice posibilitate de a se apăra, precum şi exercitarea actelor de violenţă pe durata îndelungată respectiv pe parcursul unei nopţi, şi ulterior, abandonarea victimei deşi aceasta se afla într-o stare deosebit de gravă.

Aşadar, din derularea situaţiei de fapt descrisă chiar de inculpaţi atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, s-a reţinut că faţă de intensitatea loviturilor, de locurile unde au fost aplicate, practic pe întreaga suprafaţă a corpului, de gravitatea leziunilor produse, că inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei săvârşite şi chiar dacă nu l-au dorit au acceptat producerea lui,

 instanţa a înlăturat apărarea inculpaţilor, care au susţinut lipsa intenţiei de a ucide, astfel că fapta săvârşită ar constitui infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C.p.

Instanţa a subliniat că ceea ce deosebeşte infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte de infracţiunea de omor săvârşită cu intenţie indirectă, este împrejurarea că deşi în cazul ambelor infracţiuni laturile sunt comise cu intenţie, în cazul celei dintâi moartea victimei s-a produs din culpa făptuitorului neprevăzând acest rezultat, deşi trebuia şi putea să-l prevadă, pe când în cazul celei de-a doua, rezultatul letal a fost prevăzut, iar inculpaţii, deşi nu l-au urmărit s-au dorit, l-au acceptat în mod conştient.

În cauza de faţă nu numai numărul şi intensitatea loviturilor care i-au provocat victimei leziuni extrem de grave ce i-au provocat suferinţe chinuitoare, dar şi faptul că inculpaţii după abandonarea victimei au prevăzut decesul, acesta fiind şi motivul pentru care la scurt timp după abandonarea victimei s-au reîntors pentru a-i verifica dacă aceasta mai este în viaţă, a creeat instanţei convingerea rezonabilă că toţi inculpaţii au acceptat producerea morţii.

În acest context, instanţa a avut în vedere în special, apărarea inculpaţilor P I C şi G I N, cu privire la care deşi s-a  reţinut că aceştia au avut cea mai mică contribuţie la săvârşirea faptei, exercitând un număr redus de acte violente, şi aceştia au prevăzut şi acceptat rezultatul faptei săvârşite.

Instanţa a subliniat cu referire expresă la cei doi inculpaţi că şi aceştia au lovit victima cu obiecte apte de a provoca decesul, respectiv cu o furcă şi o bâtă, şi că în acest mod au împiedicat victima să se apere de agresiunea celorlalţi trei inculpaţi, că au supravegheat victima în timp ce o transportau spre domiciliul inculpatului D, deşi cunoşteau că acesta din urmă va continua să agreseze victima. De asemenea, pe tot parcursul desfăşurării evenimentelor inculpaţii nu au avut nici un moment intenţia de a se desista sau de a-i convinge pe ceilalţi inculpaţi să înceteze agresiunile. Gestul inculpatului Popa Ioan care numai spre dimineaţă, în jurul orei 5, după ce victima se afla deja într-o stare de semiconştienţă, l-a împiedicat pe inculpatul D să mai lovească victima, nu este suficient pentru a se reţine lipsa intenţiei sale de a ucide victima, întrucât în acel moment fapta era deja consumată.

La reţinerea agravantei prev. de art. 176 lit. a C.p., instanţa a avut în vedere şi împrejurarea că actele de violenţă săvârşite cu prilejul omorului de cei cinci inculpaţi au provocat un sentiment de oroare şi de groază celor din jur, însoţită de o puternică reprobare a lipsei de omenie a inculpaţilor.

Ca atare, instanţa a respins cererea inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârşite din infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, precum şi cererea de înlăturarea a agravantei prev. de art. 176 lit. a C.p.

Tribunalul, analizând în continuare cererea de schimbare a încadrării juridice din coautorat în complicitate la infracţiunea de omor, cerere formulată de inculpatul P I C prin apărătorul legal, a constatat că cererea este nefondată şi a respins-o pentru considerentele expuse în continuare :

Există coautorat dacă mai multe persoane au lovit victima, cu instrumente apte de a ucide fiind coautori nu numai cei care lovesc mortal victima cât şi cei care o imobilizează ori o împiedică să fugă, zădărnicind astfel eforturile victimei de a se apăra. Sub acest aspect loviturile neletale aplicate  victimei de unii coinculpaţi nu pot fi desprinse de ansamblul acţiunilor agresive la care a fost supusă victima, neputându-se delimita măsura în care o lovitură sau alta, obiectiv neletală, a împiedicat victima să se apere, i-a diminuat capacitatea de ripostă faţă de toţi inculpaţii.

Acţionând astfel, inculpaţii ca şi coautori au exercitat şi o presiune psihică asupra victimei, cu atât mai mult cu cât aceştia cu acţionat direct şi nemijlocit asupra corpului victimei.

Analizând în continuare infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinută în sarcina inculpaţilor, instanţa a reţinut şi săvârşirea acestei infracţiuni în sarcina tuturor inculpaţilor, întrucât probele administrate au confirmat că toţi inculpaţii au contribuit la transportarea victimei împotriva voinţei acesteia la domiciliul inculpatului D, precum şi că o dată ajunşi aici au luat victima şi au dus-o în locuinţa acestuia.

Pentru a nu scăpa, în timp ce-l transportau cu căruţa, o parte din inculpaţi, respectiv D, K şi G P au dezbrăcat victima şi i-au aruncat hainele.

Apărarea inculpaţilor D, K, G I şi G P prin care solicită achitarea, apreciind că fapta de lipsire de libertate este absorbită de infracţiunea de omor este nefondată, fiind evident că nu există o legătură cauzală între cele două infracţiuni, ambele având o existenţă distinctă. S-a  înlăturat în continuare apărarea inculpatului P I C prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea agravantei prev. de art. 75 lit. c C.pen., cu motivarea că inculpatul nu a cunoscut vârsta inculpaţilor G, întrucât inculpaţii fac parte dintr-o comunitate restrânsă şi din acelaşi cerc, în care nu se poate reţine în mod rezonabil că nu ar fi cunoscut vârsta inculpaţilor minori.

Faţă de ansamblul considerentelor de fapt şi de drept expuse, în baza art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 lit. a cu aplicarea art. 75 lit. a şi c C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului D M G la pedeapsa de 20 de ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e C.p.C.P. p o durată de 5 ani, iar în baza art. 189 alin. 1, 2 cu aplicarea art. 75 lit. a C.p. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e, C.p. pe o durată de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. s-au  contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare sporită la 22 de ani.

În baza art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 lit. a C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a, c C.p., 74 lit. a, c, 80 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului K I D la o pedeapsă de 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e c.p. pe o durată de 5 ani, în baza art. 189 alin. 1, 2 C.p.  cu aplicarea art. 75 lit. c, 76 lit. a, c C.p., art. 80 C.p. s-a  dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. s-a  dispus contopirea pedepselor aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.

În baza art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 alin. 1 lit. a C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a, c, 76 lit. a, c, 80 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului P I C la o pedeapsă de 12 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e c.p. pe o durată de 4 ani, în baza art. 189 alin. 1, 2 C.p.  cu aplicarea art. 75 lit. c, 76 lit. a, c C.p., art. 80 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. s-a  dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului P I C, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

În baza art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 lit. a cu aplicarea art. 75 lit. a, 76 lit. a, c, art. 80 C.p., art. 99, 109 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului G C P la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, iar în baza art. 189 alin. 1, 2 cu aplicarea art. 76 lit. a, c C.p., art. 99, 109 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. s-au  contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 174 alin. 1 combinat cu art. 176 lit. a cu aplicarea art. 75 lit. a, 76 lit. a, c, art. 80 C.p., art. 99, 109 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului G I N la o pedeapsă de 6 ani închisoare, iar în baza art. 189 alin. 1, 2 cu aplicarea art. 76 lit. a, c C.p., art. 80 C.p. s-a  dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului D, instanţa a avut în vedere contribuţia esenţială la săvârşirea faptei, acesta fiind cel care a iniţiat întreaga activitate infracţională, i-a cooptat în cercul infracţional pe ceilalţi coautori, inclusiv pe inculpaţii minori, faţă de care şi-a exercitat autoritatea de vârstă, actele materiale săvârşite de acesta săvârşite de acesta fiind de o cruzime ieşită din comun.

De asemenea, instanţa a avut în vedere conduita inculpatului de pe parcursul procedurii judiciare, acesta negând săvârşirea faptelor, pe care le justifică prin aceea că deşi la rândul său a fost agresat şi i-a fost pusă în primejdie viaţa de către victimă, cu aproximativ 6 luni înainte de săvârşirea faptelor, autorităţile nu au luat nici o măsură, apreciind astfel că este îndreptăţit să-l pedepsească singur pe agresor. Instanţa a subliniat că o asemenea împrejurare, dată fiind distanţa dintre cele două fapte nu poate fi calificată ca o circumstanţă atenuantă a provocării, dar constituie un fapt pe care instanţa nu l-a ignorat cu ocazia individualizării pedepsei.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanţa a mai avut în vedere, pe lângă pericolul social deosebit de grav al faptei şi limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare şi persoana făptuitorului, caracterizată în raportul de evaluare presentenţială, ca fiind o persoană lipsită de empatie faţă de victimă şi rudele acestuia, şi care nici în ultimul moment nu acceptă gravitatea consecinţelor faptei săvârşite.

În ce-l priveşte pe inculpatul K I D şi P I C, instanţa a avut în vedere actele materiale săvârşite nemijlocit de aceştia, conduita de pe parcursul procedurii judiciare, regretul manifestat faţă de consecinţele faptei săvârşite, împrejurarea că se află la prima confruntare cu legea penală.

Faţă de inculpaţii minori, s-a  avut în vedere în mod diferenţiat contribuţia şi actele materiale săvârşite de cei doi inculpaţi, cu sublinierea că inculpatul G P a avut o contribuţie semnificativă de la începutul derulării evenimentelor, acordându-i un sprijin permanent inculpatului D în agresarea victimei şi împiedicarea acesteia de a se apăra, precum şi faptul că după săvârşirea faptei l-a însoţit pe inculpatul D la stâna victimei pentru a le atrage atenţia martorilor oculari să nu dezvăluie cele întâmplate.

Instanţa va avea în vedere în acelaşi timp şi circumstanţele atenuante, respectiv conduita sa sinceră manifestată de inculpat pe tot parcursul procedurii judiciare, regretul manifestat pentru faptele săvârşite şi lipsa antecedentelor penale.

În ce-l priveşte pe inculpatul minor G I N, la individualizarea pedepsei s-a avut în vedere numărul mult mai mic de acte materiale săvârşite, conduita avută, regretul manifestat, lipsa antecedentelor penale, împrejurări care au format convingerea instanţei că stabilirea unui cuantum mai redus al pedepsei este rezonabil şi suficient pentru a asigura atât reeducarea dar şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

În baza art. 71 C.p. s-au  interzis inculpaţilor exerciţiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e C.p.

În baza art. 88 C.p. s-a  dedus din pedepsele aplicate durata arestului preventiv, iar în baza art. 350 C.p.p. s-a  menţinut starea de arest.

La soluţionarea laturii civile, instanţa a avut în vedere că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, constatând că despăgubirile materiale au fost dovedite, acestea reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare, a monumentului funerar, precum şi slujbele de pomenire a defunctului, s-a  dispus obligarea inculpaţilor în solidar, a inculpaţilor minori în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata acestor despăgubiri.

Instanţa a apreciat ca legală şi echitabilă şi cererea de acordare a daunelor morale fiind indubitabil că tragedia uciderii fiului şi respectiv fratelui părţilor vătămate le-a provocat acestora suferinţe psihice greu de evaluat.

De asemenea, instanţa a apreciat că suferinţa este majoră şi incomensurabilă, faţă de părinţii victimei care şi-au văzut copilul ucis cu cruzime în plină tinereţe, ceea ce a justificat acordarea unor daune morale. În ce priveşte cuantumul acestora s-au  acordat diferenţiat in sumă de 50.000 lei  către mama victimei şi de 10000 către tatăl acestuia. La stabilirea acestui cuantum s-a avut în vedere că cei doi soţi sunt divorţaţi iar fiul acestora ,victima din prezenta cauză a locuit cu mama ,ataşamentul dintre aceştia fiind mult mai profund .

Domenii speta

Spete similare