Reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren

Decizie 340 din 05.04.2012


Constata ca prin sentinta civila nr.20/2012 a Judecatoriei Agnita a fost admisa în parte plângerea formulata de petenta S. Z. în contradictoriu cu intimatele Comisia Locala N. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor si Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu.

S-a dispus anularea hotarârii nr.944/28.03.2011 emisa de intimata Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu.

A fost obligata intimata Comisia Locala N. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor sa faca propunerea pentru reconstituirea în natura, în favoarea petentei a dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren de 48,163 ha si sa înainteze propunerea împreuna cu întreaga documentatie catre intimata Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu.

De asemenea, a fost obligata intimata Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu. sa valideze propunerea privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea în favoarea persoanelor îndreptatite si sa procedeze la emiterea titlului de proprietate, iar intimata Comisia Locala Nocrich pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor sa procedeze în mod subsecvent la punerea în posesie a petentei, în conditiile legii.

Pentru a hotarî în acest mod, instanta de fond a retinut urmatoarele:

În fapt, prin cererea depusa în termenul legal prevazut de Legea nr.247/2005, înregistrata la Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor PUI sub nr.503/30.11.2005 (f. 194 dos. jud. Agnita), petenta S. Z. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Cererea a fost trimisa de institutia sesizata intimatei Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Nocrich întrucât printre actele depuse în dovedire de petenta s-a regasit si CF 40 H. care cuprindea suprafete de teren care nu se aflau pe teritoriul comunei P. (f. 191 dos. jud. Agnita).

Intimata Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. a respins cererea formulata de petenta întrucât nu a fost întrunita conditia legala a cetateniei române.

Contestatia formulata împotriva acestei hotarâri a fost respinsa de intimata Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata a supra Terenurilor Sibiu (f. 58)

Potrivit acestei din urma hotarâri, contestatia petentului a fost respinsa întrucât: din documentatia comunicata de comisia locala facea parte doar cererea depusa în termenul legal înregistrata la Comisia Locala pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor P., jud. Hunedoara, sub nr.503/30.11.2005, transmisa Comisiei Locale de Fond Funciar N. cu adresa nr.271/27.01.2009, prin care petenta a solicitat terenul care a apartinut bunicului sau I. T; nu exista nicio cerere formulata în termen legal din care sa rezulte ca petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor detinute de defunctul I. A. L., mentionat în contestatia cu nr.773/18.02.2011, depusa la Primaria comunei N; nu s-a precizat suprafata de teren solicitata în comuna N, jud. Sibiu, ci numai suprafata totala de 64,5 ha revendicata pe raza comunei P. si în împrejurimi, jud. Hunedoara; nu au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate concludente si pertinente din care sa rezulte suprafata preluata abuziv în perioada 1945-1990 de catre stat sau  C.A.P., de la defunctul I. T; în foile de avere sunt înscrise si persoane dupa care nu s-a solicitat teren; suprafetele sunt înscrise în cote-parti pentru fiecare proprietar; unele înscrisuri sunt în limba maghiara; nu au fost prezentate acte doveditoare ale cetateniei române.

Instanta de fond retine ca potrivit mentiunilor exprese ale cererii depuse în termenul legal prevazut de Legea nr.247/2005, înregistrata initial la Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor P. iar apoi la Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N., petenta a solicitat în mod expres reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenuri ramase de pe urma defunctului I. T., terenuri situate pe raza comunei P. si împrejurimi, si în suprafata totala de 64,5 ha, precizând ca urmau sa fie depuse la dosar acte doveditoare (f. 194 dos. jud. Agnita).

Totusi, în sustinerea respectivei cereri a fost depus un extras CF – 40 H. – care se refera la o suprafata de teren aflata pe teritoriul comunie N., ceea ce a si determinat sesizarea intimatei Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. de catre Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor P. (f. 191 dos. jud. Agnita).

Totodata, în corespondenta purtata de intimata Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. cu reprezentantul petentei si anexata în dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrat la Primaria N. (f. 102, 108, 113 dos Jud. Sibiu), se fac mentiuni potrivit carora respectiva intimata analiza reconstituirea dreptului de proprietate dupa defunctul I. T.

De asemenea, extrasele CF (f. 120-168 dos Jud. Sibiu) din acelasi dosar de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrat la Primaria N. fac referire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorilor I. A. L. si I. T.

Instanta de fond retine ca interpretarea restrictiva a cererii petentei, astfel cum a fost retinuta prin Hotarârea contestata emisa de intimata Comisia Judeteana de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Sibiu, este bazata pe un formalism excesiv si nu da efect coroborarii tuturor elementelor aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate.

Cu privire la cetatenia petentei, instanta de fond retine ca prin textul legal invocat în hotarârea Comisiei Judetene Sibiu pentru respingerea contestatiei formulate de petent, respectiv art.48 din Legea nr.18/1991, se statueaza în mod expres ca cetatenii români cu domiciliul în strainatate, precum si fostii cetateni români care si-au redobândit cetatenia româna, indiferent daca si-au stabilit sau nu domiciliul în tara, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestiera, prevazute de art.45, care le-au apartinut în proprietate, în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute de art.9 alin.3-9.

Însa, prin art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991 se recunoaste calitatea de persoane îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate tuturor mostenitorilor persoanelor care au adus  pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta.

Aceeasi lege prevede prin dispozitiile art.13 ca mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât  terenurile nu s-au gasit în circuitul civil, sunt  socotiti repusi de drept în  termenul  de  acceptare  cu  privire  la  cota  ce  li  se  cuvine  din terenurile  ce au apartinut autorului lor, fiind considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Rezulta din aceste dispozitii legale ca mostenitorii persoanelor ce au detinut teren preluat din patrimoniul lor, în conditiile înscrise în actul normativ sunt îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate ce a apartinut autorilor lor, prin depunerea cererii de reconstituire acestia dobândind o „speranta legitima la obtinerea exercitiului efectiv al dreptului de proprietate”, dobândind astfel un bun în sensul art.1 din Primul protocol aditional al CEDO.

Mai mult, potrivit art.44 alin.1 si 2 din Constitutie, dreptul de proprietate este garantat, iar cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care tara noastra este parte, precum si prin mostenire legala.

Chiar daca prin mai multe decizii ale Curtii Constitutionale a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.48 din Legea nr.18/1991, potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 republicata, doar deciziile prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege în vigoare sunt definitive si obligatorii pentru instanta.

De asemenea, trebuie avut în vedere ca prin ratificarea de catre România a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a protocoalelor aditionale la aceasta, respectarea art.1 privind protectia proprietatii din Primul protocol aditional la Conventie a devenit obligatorie pentru Statul Român, iar aplicarea lui are si un caracter prioritar, conferit de art.20 din Constitutie.

Instanta de fond retine de asemenea ca prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei, petenta a justificat calitatea de persoana îndreptatita pentru a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru  terenul  care  a  apartinut  antecesorilor sai, potrivit art.13 din Legea nr.18/1991 republicata.

Cu privire la suprafata de teren solicitata, instanta de fond retine ca suprafata totala  care rezulta  din  extrasele de  carte  funciara pentru dupa autorii petentei este de 48,163 ha, iar  suprafetele în discutie au fost preluate de stat sau CAP în perioada 1945-1990. Faptul ca în foile de avere sunt înscrise si persoane dupa care nu s-a solicitat teren nu constituie un motiv întemeiat pentru respingerea cererii petentei. Aceste înscrieri sunt ulterioare preluarii abuzive si, în conditiile în care stabilirea eventualei nevalabilitati a acestora excede limitelor sesizarii prezentei instante, reconstituirea dreptului de proprietate urmeaza a fi facuta pe suprafata, si nu pe vechiul amplasament. Totodata, faptul ca unele înscrisuri depuse în probatiune sunt în limba maghiara nu împiedica verificarea temeiniciei cererii petentei, putând fi suficient coroborate cu traducerile existente si cu întregul material probator.

Împotriva acestei hotarâri au declarat recurs intimatele Comisia Locala N. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor si Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu.

Recurenta Comisia Locala N. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor solicita în recursul sau modificarea hotarârii în sensul respingerii plângerii.

În motivarea cererii de recurs se arata în esen?a ca în mod gresit a retinut instanta de fond faptul ca petenta a formulat cerere de reconstituire pentru imobilele ce au apartinut antecesorilor sai pe raza comunei Nocrich, încalcând astfel dispozitiile articolului 9 alin 3 din Legea 18/1991 republicata care reglementeaza faptul ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune la primaria, consiliul local, în a carei raza teritoriala este situat terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, fie personal, fie prin posta. petenta a depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la primaria Comunei P. si a solicitate reconstituirea dreptului asupra terenurilor de pe raza comunei P. si împrejurimi asa încât nu exista cerere depusa în termenul legal pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aflate pe raza teritoriala a comunei N.

Petenta nu a facut dovada decesului autorului sau I. T. si nici nu a depus certificat de mo?tenitor dupa acesta astfel cum prevad dispozitiile art. 11 din HG 890/2005.

Din copiile cartilor funciare depuse la dosar nu rezulta ca autorii petentei au detinut în proprietate terenuri dupa 1945, ci anterior acestui an, în unele sunt înscrise alte persoane, unul dintre terenuri este intravilan si face obiectul Legii 10/2001.

De asemenea petenta nu a facut proba cetateniei române.

În drept, recursul este motivat si pe dispozitiile art. 312 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila.

Recurenta Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Sibiu solicita în recursul sau  modificarea hotarârii în sensul respingerii plângerii.

În motivarea recursului se arata ca sentinta instantei de fond a fost pronuntata cu încalcarea dispozitiilor Legii fondului funciar, respectiv ale art. 48, precum si a art. 44 din Constitu?ia României.

Intimata petenta nu a formulat în termenul prevazut de Legea 247/2005 nicio cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aflate pe raza comunei  N.

Nu au fost depuse acte doveditoare concludente cu privire la suprafata de teren preluata de la antecesorii petentei,  nu au fost depuse acte doveditoare ale cetateniei române, Curtea Constitutionala stabilind în repetate rânduri faptul ca exercitarea dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate este conditionata de calitatea de cetatean român a solicitantului.

Instanta de fond a ignorat faptul ca în materia fondului funciar stabilirea dreptului de proprietate se poate face doar la cerere. Nu este admisibil sa se considere ca cererea formulata la comisia locala Pui trebuie sa fie coroborata cu coresponden?a purtata cu reprezentatii petentei, astfel cum în mod eronat sustine instanta de fond.

În drept, recursul este motivat pe dispozitiile Legii 18/1991, privind fondul funciar, Legea 169/1997, Legea 247/2005, HG 890/2005, Legea 21/1991 a cetateniei române, art. 299 – 316 Cod de procedura civila.

Intimata a formulat întâmpinare prin care s-a opus admiterii recursurilor (filele 25- 27), în care sunt reiterate apararile facute cu prilejul dezbaterii cauzei în fata Judecatoriei cu privire la conditia dobândirii dreptului de proprietate prin reconstituire de cetatenia româna.

 Se mai arata, de asemenea, ca a fost formulata cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la Primaria comunei pui deoarece dezbaterea succesorala de pe urma autorilor petentei a avut loc în aceasta localitate, au fost depuse la dosar toate documentele care privesc succesiunea dupa defunctul I. T., iar dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de la autorii petentei sunt depuse la dosar.

Recursurile sunt fondate si vor fi admise potrivit celor ce vor urma.

Petenta a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma antecesorilor sau, în termenul  prevazut de Legea nr.247/2005, cerere înregistrata la Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor P. sub nr.503/30.11.2005 (f. 194 dos. jud. Agnita).

Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 8 alin (3) stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere., iar în conditiile art.9 alin (3) din acelasi act normativ, cererea se depune la primaria localita?ii sau, dupa caz, la primariile localita?ilor în a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, pana la data de 31 decembrie 1998, sub sanc?iunea decaderii din termen.

Problema pe care a avut-o de dezlegat instan?a de fond, adusa spre analiza în faza recursului, este aceea daca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de catre petenta în fata Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor P., judetul Hunedoara, îi da vocatie petentei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile detinute de autorii sai pe raza comunei N., judetul Sibiu. Ea este, astfel cum s-a aratat mai sus, adresata Primariei P. si se solicita prin aceasta reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe raza comunei comuna P. si în împrejurimi.

La limita vestica a teritoriului administrativ, comuna P. se învecineaza cu comuna S. de S.; spre nord-vest comuna P. se învecineaza cu comuna S. O., spre nord cu comuna B., spre limita nord-estica cu comuna O. de S. iar spre est cu comuna Ba.

Comuna N. nu se învecineaza cu comuna P., si dupa cum se poate observa nici judetele, în care aceste localitati se afla, nu sunt limitrofe.

În aceste conditii nu se poate sustine ca petenta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile aflate pe raza comunei N., judetul Sibiu.

Astfel cum s-a aratat, legiuitorul a instituit drept conditie pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de fostele CAP uri, ori de stat, în perioada comunista formularea unei cereri de catre persoana îndreptatita.

Nu se poate retine ca depunerea unui înscris care atesta dreptul de proprietate al autorilor petente, anterior anului 1945, într-o alta locatie decât cea pentru care s-a formulat cerere poate fi asimilata unei astfel de manifestari de vointa din partea acesteia. Cererea trebuie sa reprezinte o manifestare expresa de vointa, ea nu se poate presupune. Formularea cererii nu este o simpla formalitate ci o conditie intrinseca pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

În practica sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului recunoa?te ca fiind în marja de apreciere a statului posibilitatea de a adopta legi speciale pentru restituirea bunurilor preluate în perioada comunista, prin  care sa se reglementeze procedura, termenele ?i condi?iile în care restituirea poate avea loc.

În paragraful numarul 142 al acestei cauzei pilot în materia proprietatii, Maria Atanasiu si altii împotriva României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 778/22.11.2010, Curtea apreciaza ca „transformarea într-o valoare patrimoniala în sensul art.1 din Protocolul nr. 1, a interesului patrimonial, ce rezulta din simpla constatare a ilegalitatii nationalizarii este conditionata de întrunirea de catre partea interesata a cerintelor legale în cadrul procedurilor prevazute de legile de reparatie si de epuizarea cailor de atac prevazute de  aceste legi.”

Lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile aflate în comuna N.este un motiv suficient pentru admiterea recursurilor, astfel încât celelalte motive de recurs invocate de cele doua recurente nu se mai impun a fi analizate.

Fata de cele mai sus aratate, potrivit dispozitiilor art. 304 pct. 1 raportat la dispozitiile art. 312 Cod de procedura civila, se impune admiterea recursului si modificarea în tot a hotarârii atacate în sensul respingerii plângerii.