Pensie – valorificarea adeverinţei de grupă

Sentinţă civilă 728 din 29.01.2013


La data de  10 04 2012, contestatoarea T.Z. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 29340/09 02 2012, misă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie anulată această decizie şi să fie obligată intimata la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a întregii perioade lucrate de contestatoare în grupa a II-a de muncă.

In motivare, arată că prin cererea înregistrată sub nr. 45188/31 10 2011 a solicitat stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile Lg 19/2000,cu luarea în calcul a perioadelor lucrate în grupa a II-a de muncă şi atestate prin adeverinţa nr. 187/24 01 2011 emisă de SC ENERGOCONSTRUCTIA SA BUCURESTI.

Intimata, prin decizia contestată i-a respins cererea cu motivaţia că vârsta sa este mai mică decât vârsta standard de pensionare fără însă a lua în calcul întreaga perioadă lucrată în grupa a II-a de muncă respectiv de 17 ani şi 7 luni susţinând că această perioadă nu se încadrează în prevederile HG 1223/1990, datorită funcţiilor pe care le-a ocupat,respectiv acelea de muncitor necalificat,primitor - distribuitor şi tehnician.

Contestatoarea consideră că în mod nejustificat au fost eliminată această perioadă întrucât a depus la dosarul de pensionare adeverinţa nr. 187/24 01 2011 emisă de SC ENERGOCONSTRUCTIA SA BUCURESTI,eliberată în temeiul dispoziţiilor Ordinului nr. 590/2008 a Ministrului Muncii, care atestă că a lucrat în grupa a II-a de muncă în perioada 20 05 1983 – 02 12 1993, 01 03 1994 – 01 04 2001 în procent de 100% şi care stabileşte că întreaga răspundere privind legalitatea,exactitatea şi corectitudinea datelor din adeverinţele prin care se atestă încadrarea în grupele de muncă, revine exclusiv angajaţilor,excluzând astfel posibilitatea de cenzurare din partea Caselor Teritoriale de Pensii.

Contestatoarea solicită instanţei să reţină că această adeverinţă a fost emisă în virtutea principiului specializării angajatorilor, nu a fost contestată de pârâtă în nici un mod şi ca atare îşi produce efectele juridice conferite de lege.

Mai mult decât atât, contestatoarea poate face şi dovada înscrisurilor în baza cărora, angajatorul a emis adeverinţa nr. 187/24 01 2011,respectiv procesul verbal nr. 18/18 12 1990,HCA din 19 12 1990 şi Nota nr. 1596/1990 a MMPS.

Face precizarea că a respectat procedura prealabilă instituită de Lg. Nr. 263/2010,în sensul că s-a adresat cu contestaţie Casei Naţionale de Pensii, cerere înregistrată din data de 16 02 2012,dar care nici până în prezent nu a fost soluţionată,depăşindu-se termenul prevăzut de art. 149 din Lg. Nr. 263 /2010.

Contestaţia a fost întemeiată pe disp. art. 149 din Lg. nr. 263/2010.

A depus la dosar în copie : decizia nr. 29340,adeverinţa nr. 187/24 01 2011,carnetul de muncă,dovada depunerii contestaţiei.

La data de 25 01 2013, intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulate ca fiind netemeinică şi nelegală.

Arată că în urma analizării dosarului de pensie, Comisia Centrală a constatat că activitatea desfăşurată în perioada 20 05 1983 – 01 11 1984 a fost în mod eronat valorificată în condiţii normale de muncă întrucât potrivit înscrisului din carnetul de muncă de la poz. 8 aceasta a desfăşurat activitate  profesională ca muncitor necalificat şi,prin urmare, perioada mai sus menţionată se poate încadra în grupa a II-a de muncă, că în perioada 01 04 1992 – 01 03 1993 în mod eronat nu a fost valorificat sporul de vechime dovedit prin adeverinţa nr. 188/24 01 2011 şi că în perioada 01 01 2005 – 10 01 2005 în mod eronat a fost valorificată suma de 5321192 lei în loc de 2039192 lei,emiţând în acest sens adresa nr. 699/20 12 2012, urmând ca,la revizuirea deciziei nr. 29340 sau la o nouă solicitare a petentei,aceste erori să fie corectate.

In ceea ce priveşte încadrarea în grupa a II-a de muncă , intimata arată că elementele din adeverinţa nr. 187/24 01 2011, referitoare la grupa a II-a de muncă pentru perioadele 01 11 1984 – 02 12 1993 şi 01 03 1994 – 01 04 2001 nu pot fi avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie deoarece locul de muncă şi funcţiile ocupate( primitor – distribuitor şi tehnician administrativ) de contestatoare nu fac parte din categoria funcţiilor prevăzute de HG nr. 1223/1990.

Aşa cum rezultă şi din nota de fundamentare c are a stat la baza emiterii HG nr 1223/1990, acest act normativ se adresează personalului muncitor şi personalului tehnic care prin natura sarcinilor de serviciu şi-a desfăşurat activitatea în " condiţiile grele de muncă,datorită lucrului în aer liber, sub influenţa permanentă a intemperiilor(ploi,zăpezi,vînt) şi temperaturilor mediului ambiant,lucru în general la înălţimi mari – pe schelă cu asigurarea în centură,sub nivelul solului,în săpături deschise, în subteran, efort fizic mare, lucru pretat 19 – 10 ore pe zi ", aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 1 din HG 1223/1990 trebuind să fie în sensul stabilirii corecte a faptului că persona a desfăşurat efectiv munca în locurile sau activităţile cu condiţii de muncă nocive,grele sau periculos.

In acest sens, Ministerul muncii şi Protecţiei Sociale prin Scrisoarea nr.43 G / 662/ 18 03 1998 precizează faptul că " nu pot fi încadrate în grupa a II-a de muncă : directorul general,directorul comercial,şeful de birou de producţie,şeful compartimentului AQ,responsabilul cu protecţia muncii,gestionarul de depozit,primitorul – distribuitor,şeful de depozit,şeful de birou aprovizionare,merceologul aprovizionare,control poartă,şef coloană auto,dispecer transport,informaticianul,analistul programator şi în general salariaţii care nu lucrează cel puţin 70%  din programul de lucru pe şantier".

De asemenea în scrisoarea MMPS nr. 13241/13 12 1993 se precizează : " Nu pot beneficia de grupele I şi II de muncă personalul funcţionăresc şi alte categorii de peroane care nu lucrează în condiţii nocive, grele sau periculoase(contabili,economiştii,inspectorii personali,dactilografe,casieri,gestionari,primitori – distribuitori,proiectanţi,operatori calculator,şefi oficiu calcul) .

Intimata mai arată şi faptul că există hotărâri ale Curţii Supreme de Justiţie în care s-a reţinut că nominalizarea făcută de angajator prin hotărâre a Consiliului de Administraţie contravine reglementărilor legale în vigoare şi nu poate constitui temei pentru pensionare cu reducerea vârstei standard de pensionare ( decizia nr. 755/03 03 2000) ,CSJ,Secţia Contencios Administrativ.

Intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe prev. Art. 115-118 cod pr civilă,Lg 263/2010,scrisoarea MMPS nr. 13241/13 12 1993,scrisoarea nr. 43G/662/18 03 1998 a MMPS,scrisoarea nr. 43 G /1884/08 10 1997,scrisoarea nr. 43 G / 1854/01 10 1997 ale MMPS-Directia Autorizare,Certificate şi grupe de Muncă.

Conform art. 242 cod pr civilă, intimata a solicitat judecarea chiar şi în lipsa sa.

La data de 29 01 2013, contestatoarea şi-a precizat contestaţia arătând că înţelege să conteste şi hotărârea nr. 3697/17 12 2012 emisă de Casa Naţională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestaţii, prin care a fost soluţionată nefavorabil contestaţia depusă la data de 17 02 2012 şi formulată împotriva deciziei de pensionare nr. 29340/09 02 2012 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj.

Prin sentinţa nr. 728/29.01.2013 instanţa a admis cererea,  a anulat decizia  29340/09.02.2012 emisă de Casa Judeţeana de Pensii Dolj şi Hotărârea 3697/17.12.2012 emisă de Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii şi a  obligat intimata Casa Judeţeana de Pensii Dolj să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverinţei nr. 187/24.01.2011 emisă de SC. Energoconstrucţia SA Bucureşti reţinânsd următoarele:

HOTARIREA Nr 1223 din 20 noiembrie 1990 privind încadrarea in grupa a II-a de munca, in vederea pensionarii, a unor locuri de munca sau activitati din constructii-montaj prevede următoarele :

Art. 1

Personalul care este in activitate si care a lucrat la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase de pe santierele de constructii-montaj, grupurile de santiere si intreprinderile-santier, inclusiv unitatile de deservire ale acestora : bazele de productie, depozitele, laboratoarele, unitatile de mecanizare se incadreaza in grupa a II-a de munca in vederea pensionarii, pentru intreaga perioada efectiv lucrata dupa 18 martie 1969.

Art. 2

Nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupa a II-a de munca, se face de consiliile de administratie, impreuna cu sindicatele libere din unitati.

Prin Hotărârea din 19.12.1990 emisă în temeiul Hotărârii Guvernului  1223/1990,  Consiliul de Administraţie din S.C. Energoconstrucţia  a stabilit că "întreg personalul din şantierele societăţii îşi desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzute de hotărâre şi anume :

- grad de poluare peste nivelul minim admis demonstrat prin buletinele de determinare a noxelor existente la beneficiarii lucrărilor pe care le executăm;

-cazarea în condiţii de şantier sau naveta zilnică de la şantier la domiciliu;

- lucru în program prelungit iar până la finele anului 1989 s-a lucrat în cel puţin 70 % din zilele de sărbători legale;

-activitatea desfăşurată de personalul din compartimentele de deservire este prestată în condiţii de şantier (urmărirea producţiei, aprovizionare, verificare gestiuni, probleme sociale, NTS, PSI) ls punctele de lucru şi în spaţiile special amenajate inclusiv personalul societăţii, care efectuează aceste activităţi în teritoriu în cuantum de 70%" "

Tribunalul constată că  această hotărâre ca şi  Lista funcţiilor care se încadrează în grupa a II-a de muncă, listă în care figurează şi funcţia de primitor distribuitor  este emisă de către  organul abilitat  prin hotărâre de guvern ,respectiv de Consiliul de administraţie şi de Federaţia sindicală iar scrisorile MMPS exced copetenţelor stabilite de actul normativ incident.

Cât priveşte diferenţierea pe care intimata o consacră atunci când se raportează la funcţia de muncitor necalificat, în raport cu alte funcţii, tribunalul constată că susţinerile acesteia sunt nefondate dacă condiţiile de muncă specifice şantierului operează deopotrivă şi asupra muncitorilor necalificaţi şi asupra specialiştilor.

Aşa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării, în opinia societăţii pârâte şi în contextul concret al cererii deduse  judecăţii, acţiunea este neîntemeiată deoarece prevederile sau extinderea unor prevederi sau asimilarea unor activităţi cu cele prevăzute în actele normative în vigoare referitoare la grupele de muncă nu este posibilă

În acest sens invocă dispoziţiile restrictive cuprinse în Scrisoarea MMPS NR. 13241/13.12.1993

În concret, funcţia de primitor distribuitor în care şi-a desfăşurat activitatea contestatoarea  la S.C. ENERGOCONTRUCŢIA SA nu este prevăzută nici în  HG 1223/1990 privind încadrarea în grupa a II-a de muncă, în vederea pensionării a unor locuri de muncă sau activităţi de construcţii-montaj, nici în Nota de fundamentare la HG.1223/1990 nici în Scrisorile (coresponenţa) MMPS

Teza extinderii aşa cum o înţelege pârâta  nu poate fi însuşită de către instanţă deoarece:

-potrivit art 6 din  Ordinul 50/1990 "nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)"

Se reţine, în consecinţă, că se ignoră prevederile legale (generic!) care conferă abilitarea organelor sau autorităţilor de a face încadrarea în grupe de muncă.

Pe de altă parte inserarea sintagmei "etcetera" după ce  legiuitorul a nominalizat condiţiile concrete, mai multe sau mai puţine, este de natură nu să limiteze numărul acestora ci, dimpotrivă,face posibilă extinderea cazurilor în care condiţiile de muncă (calificate generic ca fiind "condiţii deosebite") se încadrează în, grupele I sau II de muncă-

Din această perspectivă tribunalul constată că  dispoziţiile cuprinse în anexele la ordin nu sunt restrictive. Nici nu ar putea fi cât timp anexele nominalizează, deopotrivă ,locuri de muncă, activităţi concrete dar şi categorii profesionale distincte. Or, în concret o activitate ce se poate încadra în grupa a II-a de muncă se poate desfăşura întru-un loc de muncă ce face necesară încadrarea în grupa I-a .

De aceea legiuitorul, prin art. 6 din Ordin a rezervat activitatea de nominalizare a persoanelor numai conducerii unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, prezumându-se ideea că aceşti subiecţi sunt cei mai abilitaţi să cunoască realitatea din unităţi în ceea ce priveşte condiţiile de muncă.

Din această perspectivă întreaga corespondenţă a unităţii purtată cu forurile tutelare nu are  aplicare dacă legea (generic!) nu face o trimitere la aceste autorităţi

Este motivul pentru care susţinerile pârâtei care reiau opiniile organelor tutelare potrivit cărora , în cauza dedusă judecăţii, s-ar extinde unele prevederi  sau s-ar asimila alte activităţi celor prevăzute în actele normative, vor fi înlăturate.

Nu este vorba nici de extindere de acte normative  nici de asimilarea unor activităţi ci, raportat la condiţiile concrete, este vorba de o aliniere a unei situaţii concrete, de fapt, la o situaţie ipotetică, de  drept, ce se constituie în tipar al relaţiilor sociale  în condiţiile în care o reglementare a multitudinii de raporturi sociale concrete nu este posibilă.

Adeverinţa neluată în considerarea fost însoţită de Lista funcţiilor care se încadrează în grupa a II-a de muncă (Anexa nr.1 la Procesul verbal NR. 18/18.12.1990-Consiliul de Administraţie) întocmită de organele abilitate, care nr. nominalizează primitorii- distribuitorii, muncitorii necalificaţi ca şi tehnicienii  circumstanţiaţi prin aceea că îşi desfăşoară activitatea la filiale- şantiere, grup de şantiere şi prestează activităţi de primiri, gestionări şi de livrări de materiale la punctele de lucru.

Mai mult, în Hotărârea Consiliului de administraţie  se face referire numai la "activitatea şi-a desfăşurat-o numai în şantierele … de construcţii…",or chiar titulatura HG 1223/90 se raportează  la locurile şi activităţile din construcţii

Adeverinţa prezentată de contestatoare este în fiinţă, produce efecte juridice

Atâta timp cât contestatoarea a prezentat documente valabile emise de angajator, intimata era obligată să ţină seama de ele, angajatorul purtând întreaga răspundere pentru date cuprinse în acestea, pentru valabilitatea şi corectitudinea lor, aşa cum prevede art. 4 alin. 3 din OUG 4/2005.

Cel mult intimata ar putea contesta la instanţa valabilitatea adeverinţei respective şi numai dacă ar fi anulată ar fi îndreptăţită să nu o ia în considerare.

În plus încadrarea locurilor de muncă în grupele de muncă şi nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă, reprezintă un atribut al angajatorului ce se exercită în condiţiile Ordinului 5o/1990, contestatoarea  făcând dovada cu acte că funcţia sa şi locul său de muncă au fost nominalizate în grupa a II a de muncă în condiţiile Ordinului 50/1990.

Astfel în primul rând chiar în cuprinsul adeverinţei se menţionează expres că funcţia deţinută de contestatoare, în perioada 20.05.1983-02.12.1993 şi 01.03.1994-01.04.2001  aceea de muncitor necalificat, primitor- distribuitor  şi tehnician a fost încadrată în grupa a II a de muncă în procent de 100% în urma şedinţei comune a Consiliului de Adminstraţie  şi a reprezentanţilor Sindicatului, şedinţă la care s-a întocmit procesul verbal  18/18.12.1990 temeiul juridic al încadrării reprezentându-l H.G 1223/20.11.1990.

Având în vedere că funcţia contestatoarei a fost încadrat în grupa a II a de muncă conform art. 3 din Ordinul 50/1990 în procent de 100% şi că potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, „beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, potrivit celor menţionate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2”.instanţa constată că intimata trebuia să ia în calcul grupa a II-a de muncă.

În legea 19/2000 există prevederi legale potrivit cărora activitatea desfăşurată în grupe de muncă influenţează calculul punctajului, chiar şi indirect. Astfel cei care au desfăşurat activitate în grupele de muncă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, reducerea stagiului de cotizare minim ce trebuia realizat ( art.43, art.47 ), calcularea punctajului mediu anual raportat la stagiile minime de cotizare prevăzute  de art.43 sau art.47 ( art.77 alin.2), posibilitatea de a beneficia de majorarea punctajului realizat, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă (art. 78 alin.8).

În plus prin legea 218/27.10.2008 s-a modificat legea 19/2000 şi s-a introdus un nou articol– art.78 indice 2 potrivit căruia „(1) Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau deosebite, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiţii speciale, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiţii deosebite, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3."

În consecinţă, tribunalul va admite contestaţia , va anula decizia şi va obliga intimata să emită o nouă decizie cu luarea in considerare a perioadei nominalizate ca fiind în grupa a II-a de muncă., potrivit Adeverinţei.