Liberare conditionata – recurs - respingere

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

LIBERARE CONDITIONATA – RECURS - RESPINGERE

DECIZIE PENALĂ Nr. 209/R

Şedinţa publică din 25 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE EMT

Judecător DRR

Judecător MGD

Grefier ITP

Cu participare procuror – AB – Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea soluţionării recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BRAŞOV , împotriva sentinţei penale nr.139/01.02.2013, pronunţată de Judecătoria Braşov, privind pe intimatul petent  RI, având ca obiect cerere de liberare condiţionată (art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi următoarele C.p.).

Dezbaterile în cauză au fost înregistrate conform art.304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 18.04.2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 25.04.2013.

TRIBUNALUL

Constată că prin sentinţa penală nr. 139/2013 Judecătoria Braşov a dispus:

În baza art. 450 Cod procedură penală raportat la art. 59 Cod penal admite cererea formulată de petentul condamnat RI  şi pe cale de consecinţă dispune liberarea condiţionată a acestuia din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.216/2008 a Tribunalului Sibiu, mandat de executare nr.342/2009.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că  petentul condamnat RI a solicitat instanţe ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună liberarea sa condiţionată din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.216/2008 a Tribunalului Sibiu, mandat de executare nr.342/2009.

În motivarea cererii petentul a arătat că în cauză sunt îndeplinite cerinţele obiective şi subiective prevăzute de art.59 Cod penal pentru a se dispune liberarea sa condiţionată.

Instanţa de fond a reţinut că în cauză s-a depus procesul verbal nr.13/08.01.2013 al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiţionată din cadrul Penitenciarului Codlea privind pe deţinutul TS aflat în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.113/2010/2011 emis de Judecătoria Brasov conform dispoziţiilor sentinţei penale nr.92/2010

La dosarul cauzei au fost depuse  procesul verbal nr.372/18.12.2012 al Comisiei de individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Codlea în cadrul căruia s-a solicitat amânarea liberării condiţionate a petentului până la data de 17.12.2013, raportat la pedeapsa aplicată de instanţă şi caracterizarea privind comportamentul condamnatului pe timpul detenţiei (f.5).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că potrivit procesului-verbal amintit rezultă că deţinutul-condamnat a început executarea pedepsei la data de 01.11.2007 iar aceasta urmează să expire la data de 31.10.2016. Până la data încheierii procesului-verbal de către comisia din cadrul Penitenciarului Codlea, condamnatul a executat un număr de 1644 zile de închisoare. Potrivit prevederilor art. 59 al. 2 Cp, pentru a putea fi liberat condiţionat, condamnatul trebuia să execute 2192 zile,  condiţie îndeplinită în cauză în opinia instanţei de fond, întrucât acesta a executat efectiv până la data încheierii procesului-verbal 1644 zile, având un total de 2195 zile câştigate si executate.

Potrivit prevederilor art. 59 al. 1 Cp, pentru a putea fi liberat condiţionat, condamnatul trebuie să execute 2/3 din durata pedepsei aplicate, condiţie care faţă de cele mai sus prezentate este îndeplinită în speţă, precum şi să fie stăruitor în muncă, disciplinat şi să dea dovezi temeinice de îndreptare.

Cu privire la aceste din urmă condiţii, prima instanţă a reţinut din caracterizarea depusă la dosar că deţinutul a avut un comportament conformist, a participat la programe educaţionale şi s-a implicat constat in activităţi productive, ca urmare a muncii prestate considerându-se ca executate 320 de zile, nu a fost sancţionat disciplinar şi a fost recompensat de 14 ori, aspectele prezentate fiind de natură a dovedi îndeplinirea în cauză a tuturor condiţiilor prevăzute de art. 59 alin.1 C.p.

Pentru motivele prezentate, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 59 Cp, va dispune în baza art. 450 Cpp rap. la art. 59 Cp liberarea condiţionată a condamnatului RI  din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.216/2008 a Tribunalului Sibiu, mandat de executare nr.342/2009.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal Ministerul Public, criticând soluţia instanţei de fond sub aspectul temeiniciei.

În dezvoltarea motivelor de recurs Ministerul Public arată că instanţa de fond nu a avut în vedere la analizarea dispoziţiilor art. 59 Cp: antecedenţa penală a condamnatului şi gravitatea faptei pentru care s-a dispus condamnarea; deţinutul a mai fost condamnat pentru infracţiunea de furt calificat; în prezent deţinutul execută o pedeapsă pentru o faptă gravă astfel încât perioada de 5 ani executată, din totalul de 9 ani stabilit de instanţă, este insuficient pentru a se considera că scopul a fost atins. Se apreciază că nu se pot nega concluziile comisiei din cadrul Penitenciarului Codlea care a susţinut în unanimitate  respingerea cererii formulate de condamnat.

În recurs condamnatul a depus un set de înscrisuri: diplomă pentru absolvirea cursului de „autocunoaştere”,  chitanţe ce dovedesc plata cheltuielilor judiciare , extras de pe dispozitivul sentinţei penale nr. 347/2013 a Judecătoriei Braşov privind schimbarea regimului de detenţie a condamnatului, 3 rapoarte de recompensare, adresă a directorului penitenciarului Codlea către Asociaţia Europeană pentru susţinerea Drepturilor Omului, Combaterea discriminării şi corupţiei, note scrise.

Examinând cauza, Tribunalul constată recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

În mod corect instanţa de fond a constatat că sunt întrunite condiţiile obiective pentru a se putea discuta solicitarea de liberare condiţionată, în raport de zilele câştigate prin muncă de condamnat fiind realizată fracţia obligatorie de 2/3 din durata pedepsei aplicate.

Liberarea condiţionată constituie un beneficiu acordat de legiuitor persoanelor condamnate care, după executarea unei fracţii de pedeapsă, fac dovada certă a faptului că scopul pedepsei a fost atins, sens în care liberarea lor se poate face şi înainte de termenul stabilit. Liberarea condiţionată se face ţinând seama şi de antecedenţa penală a condamnatului, starea de recidivă fiind apreciată prin raportare atât la primul cât şi la al doilea termen al acesteia. Chiar dacă prima condamnare a fost suferită de deţinut cu peste 20 de ani anterior pedepsei prezente, nu există la dosar o hotărâre de reabilitare cu referire la aceasta; deşi se încadrează în dispoziţiile art. 38 Cp, ea nu este avută în vedere de instanţă la aplicarea unei noi pedepse, dar ea apare în antecedenţa persoanei condamnate.

Potrivit procesului verbal întocmit de comisia pentru propuneri de liberare condiţionată, condamnatul a mai fost cercetat penal şi internat într-o şcoală de muncă şi reeducare în anul 1991; chiar dacă această internare nu constituie un termen al recidivei,  instanţa o poate avea în vedere în antecedenţa penală a condamnatului. Se remarcă astfel că în anul 1991 deţinutul RI a fost cercetat pentru infracţiunea de furt calificat; deşi cunoştea rigorile legii penale, în cauză fiind pronunţată sentinţa penală nr. 893/1991 a Judecătoriei Sibiu, în anul 2007 , de această dată major fiind condamnatul comite o nouă faptă prevăzută de legea penală, infracţiunea mult mai gravă în raport cu fapta din anul 1991.

Instanţa remarcă că într-adevăr condamnatul a adoptat un comportament conformist la mediul penitenciar, aspect care este evidenţiat, dar care nu constituie o excepţie de la regulă. Împrejurarea că deţinutul a respectat normele de conduită în mediul penitenciar relevă  normalitatea şi nu determină aprecieri separate în cadrul aspectelor subiective avute în vedere potrivit art. 59 Cp. Instanţa nu evaluează din nou fapta pentru care s-a dispus condamnarea intimatului, însă nu poate face abstracţie de aceasta, de impactul pe care lăsarea în libertate, înainte de termen, îl poate avea asupra societăţii.

Instanţa remarcă faptul că din comisia de propuneri pentru punere în libertate condiţionată a făcut parte şi psihologul aşezământului penitenciar care a concluzionat, alături de ceilalţi membri ai comisiei, că este necesar să fie amânată discutarea liberării condiţionate a deţinutului. Instanţa are astfel în vedere că persoanele cele mai în măsură a stabili întrunirea condiţiilor subiective prev de art. 59 Cp sunt membrii comisiei din cadrul Penitenciarului Codlea, a căror opinie instanţa o are în vedere cu preponderenţă, cu atât mai mult cu cât din comisie fac parte: magistrat, medic, psiholog, consilier de probaţiune, agenţi de ordine şi supraveghere din mediul penitenciar. Astfel, instanţa are în vedere că toţi membrii comisiei au concluzionat că se impune amânarea discutării propunerii de liberare condiţionată, în condiţiile în care fracţia de pedeapsă executată se compune din perioada efectiv executată şi perioada câştigată ca urmare a muncii prestate.

Pedeapsa mică aplicată condamnatului pentru o infracţiune gravă nu are nici o relevanţă pentru instanţă în aprecierea cererii prezente, aceasta nedovedind că fapta s-a comis cu intenţie indirectă, preterintenţie etc; instanţa reţine că pedeapsa este aplicată pentru o infracţiune de omor prev. de art. 174 Cp,  infracţiune de o gravitate deosebită privită şi prin prisma faptului că nu este singura abatere de la normele juridice din viaţa deţinutului. Instanţa are în vedere că doar împlinirea fracţiei de pedeapsă prevăzută de lege, dublată de o atitudine corespunzătoare la normele penitenciare, fără a fi avută în vedere antecedenţa penală a condamnatului, nu poate constitui un argument suficient pentru admiterea cererii.

Prin urmare, se constată că în mod neîntemeiat instanţa de fond a admis contestaţia formulată de deţinut împotriva comisiei de propuneri pentru libertate condiţionată şi a dispus admiterea cererii.

Tribunalul reţine însă în mod pozitiv că în perioada executării pedepsei deţinutul a participat la activităţi şi cursuri de perfecţionare, ceea ce semnifică faptul că doreşte să se reintegreze în mediul social din care provine. De asemenea, recompensele primite pentru activităţile depuse, precum şi executarea pedepsei în regim semideschis  , iar mai apoi deschis, converg spre reducerea termenului stabilit de comisia de propuneri pentru liberare condiţionată la data de 1.06.2013.

Pentru considerentele anterior expuse, constatând că recursul formulat de Ministerul Public este întemeiat, în temeiul art. 385/15 al 1lit d Cpp se va proceda la casarea hotărârii primei instanţe, iar la rejudecare se va respinge cererea de liberare condiţionată şi se va stabili termen pentru reînnoirea cererii după data de 1.06.2013. 

Văzând şi dispoziţiile art. 189,192 al 3 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva sentinţei penale nrt.139/01.02.2013 a Judecătoriei Braşov  pe care o casează.

Rejudecând:

În baza art. 450 al. 2 cod de procedură penală respinge cererea de liberare condiţionată din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 216/2008 a Tribunalului Sibiu formulată de condamnatul RI.

Fixează termen pentru reînnoirea cererii de liberare condiţionată după 01.06.2013.

În baza art. 192 al. 2 cod de procedură penală obligă condamnatul să plătească statului 130 lei cheltuieli judiciare de la fond, din care 50 lei reprezintă onorariul parţial al avocatului din oficiu.

În baza art. 192 al. 3 cod de procedură penală cheltuielile judiciare din recurs, care includ onorariul parţial al avocatului din oficiu, de 50 de lei rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 25.04.2013.

Domenii speta

Spete similare