Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului

 SENTINTA CIVILA NR. 5386/CA

Sedinta publica din data de 15 octombrie  2012

Completul compus din:

 PRESEDINTE – M. O.

GREFIER – C. I.

 Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra cererii formulate in baza Legii contenciosului administrativ, de reclamantul E.L.I.  in contradictoriu cu paratii MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI si U.S.P. si chematul in garantie MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI, avand ca obiect „ obligatia de a face”.

 La apelul nominal facut in sedinta publica  la pronuntare se constata lipsa reclamantului E.L.I. si a reprezentantilor paratilor MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI si U.S.P. si  al chematului in garantie MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI.

 Procedura de citare legal indeplinita.

 S-a facut referatul cauzei dupa care:

 Dezbaterile asupra prezentei cauze  au  avut loc  in  sedinta  publica din  data de 1  octombrie 2012, cand partea prezenta a pus  concluzii in  sensul celor  consemnate in incheierea de sedinta din acea care  face parte integranta din prezenta, iar  instanta, pentru a da  posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise a amanat pronuntarea  pentru  data de  8 octombrie 2012, iar apoi din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru data de 15 octombrie 2012, cand a  pronuntat hotararea de  mai jos.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de fata:

Prin Sentinta nr. 57/F/19.03.2012, Curtea de Apel Brasov – SCAF a declinat competenta materiala de solutionare a actiunii formulate de reclamantul E.L.I. in contradictoriu cu paratele U.S.P. (in continuare USH) si MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI si SPORTULUI (in continuare MECTS), cauza fiind inregistrata la Tribunalul Brasov sub nr. 3185/62/2012 la data de 02.04.2012.

Prin cererea inregistrata initial pe rolul Curtii de Apel Brasov, reclamantul E.L.I. a chemat in judecata pe paratul MECTS solicitand obligarea acestuia la recunoasterea calitatii de licentiat in specialitatea management al USH, Facultatea de management, cf. art. 67 al. 3 din Leg. 87/1995; obligarea la emiterea catre USH a formularului de diploma de licenta necesar pentru eliberarea diplomei de licenta si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare, reclamantul arata ca a urmat cursurile USH, Facultatea de management, specialitatea management, incepand cu anul universitar 2006 – 2007. A absolvit cursurile in anul 2009, cf. foii matricole extras nr. 39/08.10.2010, eliberate de USH, Facultatea de Management Brasov.

Reclamantul a sustinut si a promovat examenul de licenta organizat de USH in sesiunea iulie 2009, cf. adeverintei nr. 2041/23.07.2009.

Specializarea absolvita a fost acreditata provizoriu, fara a se specifica forma de invatamant, in baza HG 916/2005, art. 1, anexa 1B, poz. 6 si Anexa 3.

Cf. art. 5 din HG mentionat, structurile si specializarile acreditate prin aceast act functioneaza incepand cu anul universitar 2005-2006.

HG 916/2005 a fost abrogat prin art. 9 din HG 676/2007, care a intrat in vigoare la data de 28.06.2007.

Cf. art. 6 din HG 676/2007, ”specializarile ale caror denumiri au fost adaptate la nomenclatorul aprobat prin hotararea Guvernului nr. 916/2005 privind structurile institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu si a specializarilor din domeniile studiilor universitare de licenta si prin hotararea Guvernului nr. 1175/2006 privind organizarea studiilor universitare de licenta si aprobarea listei domeniilor si specializarilor din cadrul acestora, cu modificarile ulterioare, care functioneaza incepand cu anul I 2005-2006 si care se regasesc in prezenta hotarare a Guvernului isi continua activitatea”. Acesta este si cazul specializarii management, pe care reclamantul a absolvit-o.

Cf. art. 67 al. 3 din Leg. 84/1995 (forma in vigoare din iulie 2009, data promovarii examenului de licenta), ”absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea urmate”.

Reclamantul arata ca a parcurs procedura prealabila si ca paratul, prin adresa emisa, pe de o parte admite ca recunoasterea specializarilor se face potrivit legislatiei in vigoare in anul I de studii, pe de alta parte insa face trimitere la HG 676/2007 si HG 635/2008, acte normative ulterioare anului I de studii si care nu produc efecte retroactive.

In drept, se invoca art. 8 al. 1 din LCA.

In probatiune, reclamantul a depus foaia matricola, adeverinta nr. 2041/23.07.2009, raspunsul paratului la plangerea prealabila.

Prin intampinare (fila 13), paratul MECTS a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active pentru petitul 2 al actiunii. Procedura de eliberare a avizelor necesare pentru formularele-tipizate este o procedura care implica numai institutiile de invatamant superior particulare acreditate, MECTS si ROMDIDAC SA – Compania de Material Didactic, si nicidecum absolventii universitatilor respective.

MECTS nu a refuzat USH eliberarea avizelor necesare pentru formularele-tipizate – acte de studii, dar aceste formulare nu se pot elibera institutiilor de invatamant nelimitat, ci trebuie corelat cu nr. absolventilor care au urmat specializari si forme de invatamant acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. Pe fondul cauzei se arata ca se puteau organiza forme de invatamant la distanta doar in masura in care universitatea organiza si cursuri la zi pentru disciplina respectiva. In cazul USH, specializarile/programele de studii la forma de invatamant la distanta au fost organizate cu incalcarea dispozitiilor Leg. 88/1993, a OUG 75/2005. Nu s-a parcurs procedura prevazuta de legiuitor pentru desfasurarea procesului de invatamant.

USH a solicitat instantei de judecata cenzurarea HG 676/2007 si HG 635/2008 sub aspectul prevederilor care o vizau, actiune care a fost respinsa.

Guvernul Romaniei a stabilit, pentru fiecare an universitar domeniile de studii universitare de licenta, structurile institutiilor de invatamant superior si specializarile organizate de acestea, iar Facultatea de Management, specializarea management cu forma de invatamant la distanta din cadrul USH nu se regaseste in niciuna din aceste hotarari ale Guvernului.

In drept, MECTS invoca HG 81/2010, Leg. 84/1995, Leg. 128/1997, OUG 75/2005, HG 693/2003, HG 1082/2003, HG 1609/2004, HG 940/2004, HG 916/2005, HG 1175/2006, HG 676/2007, HG 635/2008, LCA.

In probatiune, paratul a depus Decizia nr. 4726/29.10.2009 a ICCJ, Sentinta civila nr. 3129/2010 a CA Bucuresti, adrese emise catre ROMDIDAC SA, catre USH.

In dosarul 433/64/11 a fost administrata proba cu interogatoriul paratului MECTS, raspunsurile regasindu-se la filele 64, 65.

Prin cererea depusa la data de 07.11.2011, reclamantul si-a completat actiunea chemand in judecata si pe parata USH solicitand, in completarea petitelor initiale formulate in contradictoriu cu paratul MECTS, obligarea paratei USH la emiterea diplomei de licenta in specialitatea management al USH, Facultatea de management, cf. art. 67 al. 3 din Leg. 84/1995. De asemenea, reclamantul printr-o nota de sedinta, a invocat exceptia de conexitate, avand in vedere ca pe rolul Curtii de Apel Brasov mai exista un dosar, respectiv ds. Nr. 977/64/2011. Exceptia de conexitate a fost admisa la termenul din data de 20.02.2012 (fila 85 dosar).

Fata de completarea de actiune, Tribunalul constata ca, de fapt, actiunile formulate de reclamant in cele doua dosare sunt identice, fiind asadar vorba de litispendenta, nu de conexitate.

In dosarul nr. 977/64/2011, paratul MECTS a formulat a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active si, pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Parata USH, prin intampinare (fila 34), arata ca si-a indeplinit obligatiile fatad e reclamant, in sensul ca, dupa finalizarea completa a studiilor si sustinerea examenului de licenta, la cererea acestuia, a eliberat Adeverinta de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate 12 luni. Parata sustine ca a facut demersurile necesare pentru a obtinele tipizatele necesare, insa nu a primit un raspuns oficial de la MECTS.

Parata USH a formulat cerere de chemare in garantie a MECTS solicitand obligarea acestuia sa aprobe tiparirea formularelor tipizate constand in diploma de licenta si suplimentul la diploma pentru reclamant, sub sanctiunea prevazuta de art. 24 al. 2 din LCA, in cuantum de 50 de lei/zi de intarziere, incepand cu data ramanerii irevocabile a hotararii. Parata USH sustine ca au fost in mod legal organizate cursurile ID fata de dispozitiile art. 60 din Leg. 84/1995.

Cererea de chemare in garantie a fost legal timbrata, cf. chitantei de la fila 36 dosar.

Prin intampinare (fila 50), chematul in garantie MECTS a solicitat respingerea cererii.

Dupa inregistrarea cauzei la tribunal, reclamantul a solicitat sa se aiba in vedere probele administrate de Curtea de Apel Brasov, respectiv proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriul paratului MECTS.

Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului a fost unita cu fondul, in conditiile art. 137 Cod Procedura Civila.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului in privinta petitului 2, de obligare a paratului MECTS la emiterea catre parata USH a formularului de diploma de licenta necesar pentru eliberarea diplomei de licenta pentru reclamant este fondata si va fi admisa intrucat, in procedura de eliberare a formularului de diploma de licenta, sunt implicate, strict, doar institutiile de invatamant superior acreditate, MECTS si ROMDIDAC SA – Compania de Material Didactic, nu si absolventi ai institutiilor de invatamant superior si aceasta deoarece eliberarea formularelor mentionate nu se face nelimitat, ci doar in raport cu nr. absolventilor care au urmat specializari si forme de invatamant acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu.

Pe cale de consecinta, petitul 2 al actiunii va fi respins ca fiind formulat de o persoana care nu are calitate procesuala activa.

Pe fond, instanta retine ca, potrivit actului intitulat „Situatie scolara”(fila 5 ds. 433/64/2011), reclamantul a urmat, in perioada 2006-2009 cursurile Facultatii de Management, specializarea management, forma de invatamant ID( invatamant la distanta). A absolvit aceasta facultate cu un nr. total de credite de 180.

Din adeverinta nr. 2041/23.07.2009 (fila 6 ds. 433/64/2011), rezulta ca reclamantul a sustinut si a promovat examenul de licenta in sesiunea iulie 2009 si a obtinut la proba evaluarea cunostintelor fundamentale si de specialitate 9,80 si, implicit, titlul de licentiat in  stiinte economice.

U.S.P. (USH) a fost infiintata prin Leg. 443/2002. Cf. art. 2 USH din Bucuresti s-a infiintat cu urmatoarele facultati si specializari acreditate:

a) Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, specializarea limba si literatura straina A (engleza, franceza) - limba si literatura straina B (franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, rusa, latina), cu predare in limba romana;

b) Facultatea de Drept, specializarea drept, cu predare in limba romana;

c) Facultatea de Educatie Fizica si Sport, specializarea educatie fizica si sport, cu predare in limba romana;

d) Facultatea de Management Financiar-Contabil, specializarea contabilitate si informatica de gestiune, cu predare in limba romana.

Potrivit art. 3, ”dupa intrarea in vigoare a prezentei legi in structura Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti vor intra si facultatile, colegiile si specializarile, altele decat cele mentionate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare a Guvernului, conform legii”.

Asadar, initial, prin legea de constituire a USH, nici nu exista U.S.P. Brasov. Ulterior insa, in conformitate cu art. 3 din Leg. 443/2002, au fost acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarari de Guvern si alte facultati.

Urmeaza a fi analizate hotararile de Guvern pentru a verifica daca Facultatea de Management din Brasov a fost acreditata vreodata sa organizeze forma de invatamant la distanta (ID) intrucat disputa dintre parate de la aceasta porneste, MECTS refuzand eliberarea tipizatelor de diplome de licenta intrucat sustine ca parata USH nu a avut acreditare pentru forma de invatamant la distanta (ID in cadrul Facultatii de Management din Brasov.

HG 410/2002, prin Anexa nr. 3, stabileste institutii de invatamant superior particular cu specializari autorizate sa functioneze provizoriu. La pct. 14 se regaseste USH – invatamant universitar de lunga durata la zi (ZI), 4 ani si, in cadrul acesteia, Facultatea de Management Brasov. Asadar, prima mentionare a acestei facultati este facuta prin HG 410/2002, fiind autorizata provizoriu doar cu forma de invatamant la zi (lunga durata). Aceasta hotarare a fost ulterior completata si modificata cf. celor ce urmeaza:

Prin HG 944/2002 – Anexa 2 – la pct. 6 figureaza UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" DIN BUCURESTI, iar printre specializarile autorizate sa functioneze provizoriu se numara Facultatea de Management Brasov – cu durata studiilor de 4 ani si forma de organizare – la zi.

Si HG 693/2003, prin Anexa 2 – la pct. 6 figureaza USH - Invatamant universitar de lunga durata - la zi (Zi), printre Specializarile acreditate fiind si Facultatea de Management Brasov – specializare: management; 240 credite – forma de invatamant – ZI.

Pentru prima data, prin HG 1082/11.09.2003, in anexa 2, la pct. 6, se prevede U. "S.H." DIN BUCURESTI - Invatamant universitar de lunga durata - la zi (Zi), la distanta (ID), cu frecventa redusa (FR)- Facultati acreditate; printre specializarile acreditate/autorizate sa functioneze provizoriu se numara si Facultatea de Management Brasov – acreditata – 240 credite, forma de invatamant la zi sau frecventa redusa (ZI/FR). 

Aceeasi forma de invatamant este acreditata pentru Facultatea de Management Brasov din cadrul USH si prin HG 940/10.06.2004 (anexa 2 pct. 6), respectiv ZI/FR, 240 credite.

De asemenea, si prin HG 1609/2004 – anexa 2, pct. 6 Facultatea de Management Brasov figureaza ca fiind acreditata pentru forma de invatamant la Zi/FR, cu un nr. de 240 credite.

In HG 916/2005 – Anexa 1B – in cadrul Institutiilor de invatamant superior particular – la pct. 6 figureaza USH Bucuresti – Facultatea de Management Brasov.

Prin HG 916/2005, s-a aprobat structura institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, pe facultati si departamente, prevazuta in anexa nr. 1. De asemenea, s-a aprobat structura institutiilor de invatamant superior autorizate sa functioneze provizoriu si specializarile acestora, prevazuta in anexa nr. 2. Aceste structuri si specializari prevazute in anexele nr. 1 si 2 s-a stabilit, cf. art. 5, sa functioneze incepand cu anul universitar 2005/2006, pentru anul intai de studii.

Prin anexa 1B referitoare la ”INSTITUTII DE INVATAMANT SUPERIOR PARTICULAR”, la pozitia 6 figureaza USH Bucuresti cu o serie de facultati si la Brasov, printre acestea regasindu-se si Facultatea de management. Prin anexa 3 a actului normativ mentionat se stabileste ”structura specializarilor din domeniile studiilor universitare de

licenta continute in Hotararea Guvernului nr. 88/2005” si, in cazul managementului, specializarile sunt”management ? managementul dezvoltarii rurale durabile”.

Si prin HG 676/2007 – anexa 3, pct. 6, s-a stabilit structura

USH, domeniile de studii universitare de licenta si specializarile

acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, regasindu-se si facultatea de management de la Brasov, cu domeniul de licenta management si acreditare pentru aceeasi specializare. Prin Anexa 1 se stabileste Nomenclatorul

domeniilor de studii universitare de licenta si al specializarilor

din cadrul acestora, al specializarilor reglementate sectorial

si/sau general, precum si numarul de credite de studiu transferabile. Pentru management se stabileste un nr. de 180 de credite de studiu transferabile fiind evident ca acest nr. este pentru cei care au urmat cursuri la zi, aspect ce rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 4 din Leg. 288/2004.

Fata de Leg. 443/2002 si de Hotararile de Guvern analizate anterior, instanta constata ca Facultatea de Management Brasov nu a fost niciodata acreditata cu forma de invatamant la distanta (ID), ci doar cu forma de invatamant la zi(ZI) si frecventa redusa (FR), cu un nr. de credite ce trebuiau acumulate de 240.

Reclamantul sustine ca, din moment ce in HG 916/2005 se specifica doar Facultatea de management, fara a se face distinctia daca e vorba de cursuri la zi, cu frecventa redusa sau invatamant la distanta, organizarea de catre USH a unor cursuri ID este absolut legala.

Legea 84/1995 prevede, intr-adevar, prin art. 60, ca formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta se pot organiza doar de acele facultati care au si forma de invatamant la zi.

Asadar, organizarea unor forme de invatamant cu frecventa redusa sau/si la distanta nu reprezinta un drept al universitatilor, ci o vocatie. Nu este suficient doar sa existe, in cadrul universitatii, facultati care au si forma de invatamant la zi, ci este obligatoriu ca, pentru organizarea unor forme de invatamant cu frecventa redusa sau/si la distanta sa existe acreditare obtinuta in conditiile OUG 75/2005. Doar asa exista garantia ca se asigura calitatea educatiei.

Acest aspect rezulta cu prisosinta din Hotararile de Guvern analizate mai sus, prin care U.S.P. a obtinut, initial, autorizare provizorie pentru Facultatea de Management – cursuri la zi (HG 410/02 – Anexa 3, pct. 14, HG 944/2002 – Anexa 2, pct. 6), iar, ulterior, acreditare pentru cursuri la ZI (HG 693/2003 – Anexa 2, pct. 6), pentru ca, in septembrie 2003 sa se obtina acreditare atat pentru forma de invatamant la zi, cat si pentru FR (frecventa redusa). Deci, inca de la infiintare, U.S.P. a urmat procedura de autorizare si de acreditare pentru orice forma de invatamant, fie ca era vorba de invatamant la zi sau cu frecventa redusa. Insa, niciodata, parata U.S.P. nu a fost nici autorizata provizoriu si, cu atat mai putin, nu a fost acreditata ca in cadrul Facultatii de Management din Brasov sa existe forma de invatamant la distanta (ID).

Din actele dosarului si din HG-urile enumerate nu rezulta ca parata USH a fost acreditata pentru forma de invatamant la distanta pentru specializarea management din cadrul Facultatii de management Brasov, fiind incalcate dispozitiile Leg. 88/1993 si ale OUG 75/2005.

Chiar daca reclamantul a sustinut un examen de licenta la parata USH, aceasta a urmat cursuri intr-o forma de invatamant care nu era acreditata. Mai mult, dupa cum rezulta atat din foaia matricola cat si din adeverinta eliberata de parata USH, aceasta a urmat, la distanta, cursuri pe o perioada de 3 ani.

Cf. dispozitiilor art. 4 din Leg. 288/2004, ”(1) Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS). (2) In sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, in medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru insusirea unei discipline. (3) La invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru invatamantul tehnic este de 4 ani. (4) La invatamantul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la invatamantul de zi in domeniul respectiv. (5) Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la invatamantul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. (6) Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii in vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare. (7) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica”.

Fata de dispozitiile legale citate, instanta constata ca, desi reclamantul a urmat o forma de invatamant la distanta (ID), aceasta a absolvit facultatea si a participat la examenul de licenta ca si cand ar fi urmat o forma de invatamant la zi, dupa numai 3 ani si cu doar 180 ECTS. Fiind mai putin decat invatamantul seral, este evident ca durata studiilor reclamantului nu putea fi de doar 3 ani iar totalul creditelor trebuia sa fie superior celui avut, de 180 ECTS.

Cu alte cuvinte, sustinerea examenului de licenta s-a facut de catre reclamant, cu concursul paratei U.S.P., cu incalcarea dispozitiilor Leg. 288/2004.

U.S.P. nu era indreptatita sa inmatriculeze, sa elibereze adeverinte, sa desfasoare procesul de invatamant pentru forma de invatamant la distanta in conditiile in care nu a urmat etapa de autorizare provizorie si acreditare si sa organizeze examenul de licenta pentru absolventii formelor de invatamant neacreditate.

Parata U.S.P. nu poate invoca autonomia universitara care nu implica o autonomie de reglementare decizie inafara cadrului legal, ci, asa cum a retinut ICCJ prin Decizia nr. 4726/29.10.2009, presupune „interzicerea oricaror ingerinte, dar numai in masura in care sunt de natura ideologica, politica ori religioasa”.  De asemenea, nu poate fi invocata nici discriminarea raportat la studentii care au absolvit cursuri similare intr-o alta perioada, deoarece instanta nu poate accepta in speta de fata ca o situatie  de fapt nelegala care a profitat altor persoane sa fie extinsa la toti, inclusiv la reclamant, doar pentru ca acea situatie nu a fost analizata  si cenzurata din punct de vedere al legalitatii.

Chiar daca reclamantul si parata USH se prevaleaza de o adeverinta emisa de parata USH, si chiar daca acest act nu a fost anulat, instanta nu poate, prin pronuntarea unei hotarari, sa legalizeze o situatie de fapt ilegala. Practica ICCJ s-a intemeiat, in principal, pe aceasta adeverinta. Dar nu se poate sustine ca paratul MECTS ar fi in culpa prin aceea ca nu a solicitat anularea adeverintei deoarece este evident ca, fata de nr. de absolventi ai USH (mii) ar fi fost imposibil ca MECTS sa monitorizeze si sa atace in contencios fiecare adeverinta de acest fel. Cata vreme emiterea adeverintei s-a facut cu incalcarea dispozitiilor Legii invatamantului, nu poate produce efecte juridice chiar daca acest act nu a fost revocat sau anulat. De prezumtia de legalitate sau veridicitate se bucura doar actele administrative emise cu respectarea dispozitiilor legale iar adeverinta, dupa cum am aratat, s-a emis cu incalcarea dispozitiilor Leg. 443/2002, a Leg. 84/1995, a Leg. 288/2004 si a celorlalte acte enuntate mai sus.

Un ultim argument cu privire la necesitatea acreditarii formei de invatamant il reprezinta faptul ca, potrivit informatiilor care figureaza pe website-ul paratei U.S.P., forma de invatamant la distanta (ID) din cadrul Facultatii de Management din Brasov a fost autorizata provizoriu cf. ARACIS 7988/28.07.2011 si HG 966 din 2011. Asadar, insasi parata U.S.P. recunoaste, din anul 2011, necesitatea autorizarii si acreditarii tuturor formelor de invatamant, inclusiv a celor la distanta sau cu frecventa redusa.

Raportat tuturor argumentelor de fapt si de drept expuse, intrucat calitatea de licentiat nu a fost obtinuta cu respectarea dispozitiilor Legii invatamantului si ale Leg. 288/2004, paratul MECTS nu poate fi obligat sa recunoasca reclamantului aceasta calitate, primul petit al actiunii fiind nefondat si urmand a fi respins cu aceasta mentiune.

Petitul al 3-lea, de obligare a paratei USH la emiterea diplomei de licenta este strans legat de modul de solutionare a primului petit. Parata USH, nefiind cea care emite diplomele de licenta, cata vreme instanta a apreciat ca nu poate fi recunoscuta de MECTS calitatea de licentiat in management ca urmare a cursurilor ID urmate la Facultatea de Management din Brasov, nu poate fi obligata sa emita o diploma de licenta, actiunea fiind nefondata si sub acest petit.

Avand in vedere solutia ce urmeaza a se pronunta cu privire la actiunea principala, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 60 si urm. Cod Procedura Civila, va fi respinsa si cererea de chemare in garantie formulata de parata USH in contradictoriu cu MECTS.

Vazand ca paratele si chemata in garantie nu au facut dovada unor cheltuieli de judecata,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

 HOTARASTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului cu privire la petitul 2 si, in consecinta:

Respinge petitul 2 din actiunea formulata de reclamantul E.L.I., cu domiciliul ales in Brasov, Bvd. Eroilor, nr. 3, in contradictoriu cu paratul MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI, cu sediul in Bucuresti, Str. G-ral Berthelot, nr. 28-30, Sect. 1, ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala activa.

Respinge ca nefondate petitul 1, in contradictoriu cu paratul MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI si petitul 3 in contradictoriu cu parata U.S.P., cu sediul in  Bucuresti, Str. I. G., Nr. 13, Sect. 3.

Respinge cererea de chemare in garantie formulata de parata U.S.P. in contradictoriu cu MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI.

Fara cheltuieli de judecata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 15.10.12.

PRESEDINTE, GREFIER,

M. O. C. I.

Tehnored. M.O./23.10.12

Tehnored. Cl.I./24.10.2012

- 6 ex -

4.COM. 24.10.2012

Domenii speta

Spete similare