Solicitarea de a desfiinţa ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă , constată următoarele :

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Moineşti sub numărul 1090/260/2009 petenta a solicitat desfiinţarea ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală din data de 16.02.2009 din dosar nr.917/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti şi a ordonanţei nr.151/11/2/2009 de respingere a plângerii a Primului Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

In motivarea plângerii sale petenta a arătat că solicită desfiinţarea ordonanţei anterior menţionate prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului P V sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev de art. 9 alin.l lit.c din legea 241/2005 şi neînceperea urmăririi penale a numitului C I pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin.l lit.c din Legea 241/2005/ întrucât nu s-a ţinut cont de obiecţiunile formulate de susnumita la raportul de expertiză contabilă şi de constatările organului de inspecţie fiscală.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti 917/P/2009 din data de 16.02.2009 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului P V sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev de art. 9 alin.l lit.c din legea 241/2005 întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive al acestei infracţiuni sub aspectul laturii subiective şi neînceperea urmăririi penale a numitului C I pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin.l lit. c din legea 241/2005 întrucât fapta nu a fost săvârşită de acesta în temeiul art. 11 pct. 1 lit.b raportat la art. 10 lit.d C.pr.pen, art. 249 c.pr.pen, art. 228 al. 6 rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen .

Soluţia a fost menţinută prin ordonanţa nr.151/11/2/2009 a Primului Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti , la plângerea formulată de intimată deoarece expertiza contabilă avută în vedere de procuror pentru stabilirea soluţiei a avut la bază raportul de expertiză contabilă care a răspuns la toate problemele ridicate de organele fiscale şi conform acestuia nu sunt elemente care să confirme activitatea ilicită desfăşurată în administrarea societăţii de către P V iar cu privire la C I acesta nu era administratorul societăţii în perioada vizată de controlul organelor fiscale respectiv 1.05.2006-28.02.2007.

Din actele dosarului instanţa a reţinut următoarele :

Organele de control fiscal au efectuat o verificare financiar contabilă la SC NICOVAS perioada supusă verificării fiind 01.05.2006-28.02.2007 şi s-a constatat că datorează bugetului de stat obligaţii suplimentare în sumă de 142.412 lei din care 100.118 impozit pe profit şi 42.294 TVA de plată.

S-a concluzionat de către acestea , faptul că SC NICOVAS s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare prin declararea fictivă a sediului societăţii, iar în perioada 1.05.2006 şi 28.02.2007 a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii cheltuieli care nu au avut ca bază documente legale de provenienţă în scopul diminuării obligaţiilor legale către bugetul statului cauzând un prejudiciu de 142.412 lei.

Potrivit actelor de urmărire penală intimatul P V a desfăşurat relaţii comerciale cu diferite societăţi de pe raza judeţelor Braşov , Harghita şi Covasna de la care a achiziţionat material lemnos care ulterior a fost revândut către alte persoane fizice şi juridice.

In cauză a fost efectuat raport de expertiză contabilă întocmit de expert G I f. 107-123, la f. 124 fiind depuse precizări ale aceluiaşi expert.

La raportul de expertiză menţionat s-au făcut obiecţiuni de către petentă care în principal solicita a nu se ţine cont de raportul de expertiză efectuat ca probă în dosar şi ca organele de urmărire penală să aibă în vedere la stabilirea soluţiei doar concluziile din procesul verbal încheiat de organul fiscal fără a se solicita eventual o contraexpertiză contabilă.

Obiecţiunile au fost respinse prin ordonanţa din data de 22 ian. 2009 f.161 volumul 1 .

Conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză , operaţiunile comerciale efectuate de SC NICOVAS a înregistrat în jurnalele de cumpărări facturile fiscale emise de furnizori şi a înregistrat în jurnalele de vânzări facturile fiscale emise de societate clienţilor , a întocmit balanţe de verificare sintetice şi a ţinut evidenţa pe registrul jurnal.

Nu s-a putut reţine faptul că s-au efectuat în contabilitate operaţiuni fictive, cele 12 facturi fiscale semnalate de organul fiscal îndeplinind calitatea de documente justificative conform prevederilor legale aşa cum menţionează expertul contabil la punctul b si d al concluziilor.

Faptul că s-au încălcat disp. art. 160 ind. 1 C.proc.fiscală privind măsurile de simplificare-taxare inversă şi astfel s-a stabilit prin raportul de expertiză faptul că se datorează de către societatea în cauză suma de

41.740 lei bugetului ele stat nu poate constitui infracţiunea prev de art. 9 lit. c din legea 241/2005 întrucât operaţiunile comerciale nu au fost fictive şi de aceea lipseşte intenţia infracţională de a diminua obligaţiile legale de plată către bugetul statului.

Cu privire la criticile aduse de petentă în sensul că nu au fost luate în considerare obiecţiunile formulate de aceasta, instanţa remarcă faptul că nu au existat motive de nulitate ale expertizei contabile efectuate în cauză, s-a dat posibilitatea petentei de a formula obiecţiuni însă aceasta nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize limitându-se doar a solicita a se ţine cont exclusiv de concluziile cuprinse în procesul verbal întocmit de organele fiscale astfel încât în mod corect au fost respinse obiecţiunile formulate de către aceasta prin ordonanţa 55/II/2/2009 din 16.02.2009.

Conform disp. art. 9 lit. c din legea 241/2005 constituie infracţiuni de evaziune fiscală evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

Instanţa reţine faptul că acesta a devenit administratorul societăţii SC NICOVAS la data de 18.10.2007, iar perioada supusă verificării de către organele fiscale a fost 1.05.2006 - 28.02.2007 aşadar în această perioadă calitatea de administrator al societăţii îi aparţinea lui P V.

Având în vedere considerentele de mai sus instanţa va respinge plângerea formulată împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală din data de 16.02.2009 din dosar nr.917/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti şi a ordonanţei nr.151/11/2/2009 a Primului Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti ca nefondată.

In baza art.192 alin.2 C.pr.pen se va dispune obligarea intimatei la cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare