Actiune in regres.

Sentinţă civilă 632 din 14.04.2009


Sub nr.______ din ______ s-a înregistrat în rejudecare acţiunea reclamantului  B.L.G. în contradictoriu cu pârâţii :1. B.A., 2.T.E.C., 3.Cs.A. P., 4.K.R. M., 5.L.E., 6.B.J., 7.B.I., 8.B.F.z, 9. N.L., 10.N.Zs., 11.N.A., 12.I.R. care a solicitat :

- anularea certificatului de moştenitor nr.29 din 17 martie 2005 eliberat de Biroul notarului public N.L. din O.S. cu privire la lăsământul defuncţilor B.L., decedat la data de 27 mai 1973 şi soţiei B.A., născută S., decedat la 26 noiembrie 1995;

- anularea înscrierilor făcute în baza acestui certificat;

- să se constate că, contractul de vânzare-cumpărare intervenit între pârâţii 1-9 în calitate de vânzători şi pârâtul de rândul 12 în calitate de cumpărător, redactat de notarul public F.I. din O.S. este unul aparent, întocmit pro cauza, pârâţii urmărind eludarea reclamantului de la moştenire;

- să se constate nulitatea acestui contract şi drept consecinţă anularea înscrierilor făcute în C.F. în baza contractului;

- obligarea pârâţilor în mod solidar la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii sale reclamantul arată că este moştenitorul defuncţilor B.L.şi B.A. împreună cu pârâţii 1-11, primul decedând B.L. la a cărui moştenire au renunţat atât soţia supravieţuitoare B.A. cât şi pârâţii 1-8 şi antecesoarea pârâţilor 9-11. S-a emis certificatul de moştenitor 513/31.10.1973 al fostului Notariat de Stat, singurul moştenitor acceptant fiind reclamantul.

Dezbaterea succesorală a defunctei B.A. s-a realizat prin certificatul de moştenitor nr.26/2002 al Biroului Notarului Public L.A..

Contrar dispoziţiilor art.86 din Legea 36/1995 care interzic o nouă dezbatere succesorală, prin certificatul de moştenitor 29/2005 al Biroului Notarului Public N.L. s-a dezbătut succesiunea părinţilor săi. Astfel certificatul de moştenitor este lovit de nulitate absolută. Reclamantul arată că imobilul înscris în C.F. 5997 cu nr.top 1444 şi 1445 îi revine în întregime deoarece forma proprietatea exclusivă a tatălui său şi doar imobilul înscris în C.F.145 cu nr.top 1399 şi 1400/1 era o achiziţie comună cu mama sa, parte pe care o moştenesc şi ceilalţi pârâţi şi de care puteau să dispună prin contractul de vânzare-cumpărare.

Pârâtul 12 a avut cunoştinţă despre această moştenire mai ales că ştia că imobilul e locuit de reclamant şi construit de el astfel contractul este o simulaţie urmărind eludarea lui din averea moştenită.

Pârâtul 12 a formulat întâmpinare şi acţiune reconvenţională (f.39), solicitând respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică şi ieşirea din indiviziune cu privire la imobil prin atribuirea lui în natură fiind de acord să plătească reclamantului sultă.

El arată că a cumpărat cotele părţi ale pârâţilor 1-11 prin act autentic, public, după ce în prealabil s-a informat cu privire la imobil prin publicitate imobiliară. Se consideră cumpărător de bună credinţă şi chiar dacă certificatul de moştenitor urmează să se anuleze actul încheiat de el cu titlu oneros nu poate fi desfiinţat.

Pârâţii 1-11 în întâmpinarea depusă (f.73 dosar iniţial) solicită respingerea acţiunii. Certificatul de moştenitor nr.29/2005 a fost eliberat cu respectarea prevederilor legale. Reclamantul a fost citat şi a recunoscut dreptul lor de moştenire şi s-a obligat să le achite cotele lor de proprietate iar apoi a refuzat, ei fiind nevoiţi să vândă prin act autentic pârâtului 12 care le-a achitat integral preţul reprezentând cotele lor ideale de proprietate.

În cauză, faţă de acţiunea iniţială, s-a pronunţat sentinţa civilă nr.140/08.02.2007, dosar nr.750/2006.

Prin decizia civilă nr.22/26.02.2008, Tribunalul H. a admis apelurile declarate de apelanţii B.L.G. şi I.R. împotriva sentinţei civile nr.140 din 08.02.2007, pronunţată de Judecătoria O.S., pe care în baza art.296 Cod procedură civilă, a schimbat-o în parte, în sensul că:

S-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantului B.L.G. în ce priveşte capetele de cerere referitoare la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare intervenit între pârâţii B.A. domiciliat în comuna C.-T., str._____ nr.____, judeţul Cluj, T.E.C. domiciliată în C.S., str._____.nr.1, judeţul H., Cs.A. P. domiciliată în Z. str._____ nr.20 ap.4, judeţul Sălaj, K.R. M. domiciliată în O.S., str.____ nr.4, ap.19, judeţul H., L.E. domiciliată în comuna Z. nr.282, judeţul H., B.Iosif G. domiciliat în O.S., str.____ nr.4/A, judeţul H., B.I. domiciliat în comuna Z., str.Principală nr.281, judeţul H., B.F. domiciliat în comuna Z. str.____ nr.285, judeţul H., N.L. domiciliat în comuna Z. str.____ nr.1202, judeţul H., N.Zs. domiciliat în comuna Z. str._____ nr.283, judeţul H. şi N.A. domiciliat în O.S. str._____ nr.2, ap.13, judeţul H., în calitate de vânzători şi pârâtul I.R., în calitate de cumpărător, autentificat sub nr.309/2006 de Biroul Notarului Public F.I. din O.S., precum şi anularea înscrierilor efectuate în cartea funciară în baza acestui contract.

L-a obligat pe reclamantul B.L.G. la plata sumei de 129.873,6 lei pe seama pârâtului reclamant reconvenţional I.R., cu titlu de sultă, potrivit cotei acestuia de 9/10 parte din imobil.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

S-au compensat cheltuielile de judecată în apel.

Prin decizia civilă nr.1425/R/07.10.2008, dosar nr.______, Curtea de Apel T. M. a admis recursul reclamantului B.L.G. împotriva deciziei tribunalului, a casat decizia nr.22/2008 şi sentinţa nr.140/2007 şi a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de fond.

Prin urmare s-a format în rejudecare dosarul cu numărul mai sus indicat, iar instanţa de rejudecare, analizând actele şi lucrările dosarului, stabileşte următoarele:

Reclamantul şi pârâţii 1-8 sunt copii defuncţilor B.L.şi B.A., născută S.. Pârâţii 9-11 sunt copii defunctei N.T.Z., născută B.şi ea fiică a defuncţilor şi soră a pârâţilor 1-8.

Primul a decedat B.L.la data de 27.05.1973.

Succesiunea lui s-a dezbătut în faţa fostului Notariat de Stat şi s-a emis certificatul de moştenitor 513 din 31.10.1973. Soţia supravieţuitoare, defuncta B.A., pârâţii 1-8 şi defuncta N.T.-Z. au renunţat la moştenire, singurul moştenitor acceptant fiind reclamantul. Declaraţiile de renunţare au fost comunicate de Arhivele Naţionale.

Masa succesorală era formată din imobilul înscris în C.F. 145 Z. sub nr.top 1399 şi 1400/1, casă de locuit cu zece încăperi, bun comun în cota de 1/2 parte.

De asemenea, în masa succesorală după acest defunct mai intră şi cota de 1/2 parte din imobilul teren fără construcţii, înscris în CF 145 Z., nr.top.1399 şi 1440/1, în suprafaţă de 885 mp, bun coachiziţionat împreună cu soţia lui, B.A..

B.A. a decedat la data de 26.11.1995.  S-a dezbătut succesiunea ei la Biroul Notarului public L.A. şi s-a emis certificatul de moştenitor nr.26/14.02.2002. Masa succesorală a constituit-o cota de 1/2 parte din acelaşi imobil. Reclamantul şi pârâţii 1-11 au acceptat moştenirea antecesoarei lor.

Prin certificatul de moştenitor nr.29/17.03.2005 s-a dezbătut succesiunea bunicului reclamantului şi pârâţilor 1-8, defunctul B.L. sen.decedat la data de 19.09.1919. Succesiunea lui nu a fost dezbătută prin anterioarele certificate de moştenitor astfel cu privire la succesiunea lui nu se impune anularea certificatului de moştenitor deoarece nu s-au încălcat prev.art.86 din Legea 36/1995 care interzic eliberarea unui nou certificat de moştenitor. Masa succesorală este formată din 1/2 parte a imobilului înscris în C.F.2680 Z., transcris în C.F. 5997 Z. sub nr.top 1444, 1445, teren şi curte iar singurul moştenitor este defunctul B.L., tatăl reclamantului şi a pârâţilor 1-8.

Anularea certificatului de moştenitor se impune cu privire la moştenitorii defunctului B.L. având în vedere că defuncta B.A., soţie supravieţuitoare, pârâţii 1-8 şi defuncta N.T.-Z.  au renunţat la moştenire cu ocazia dezbaterii succesorale din 1973, astfel şi faţă de această suplimentare a masei succesorale a defunctului B.L., ei sunt renunţători, potrivit art.696 Cod civil fiind consideraţi că nu au fost niciodată erezi.

Pe acest teren defuncţii B.L.şi B.A. părinţii reclamantului şi ai pârâţilor 1-8 au construit o casă de locuit din lemn, beton, cărămidă şi piatră, acoperită cu ţigle, cu două nivele, la parter compusă : dintr-o cameră, două bucătării, o cămară şi două pivniţe; iar la etaj din : 3 camere, un spaţiu comercial, o cămară, o baie şi un antreu, apoi o bucătărie de vară din lemn şi piatră, acoperită cu ţigle, compusă din două încăperi şi anume un antreu şi o cameră. Martorii audiaţi confirmă acest fapt (f.231, 250,251) arătând că defunctul era cel care a plătit manopera şi materialele iar defuncta  a pregătit muncitorilor masa. Defunctul era măcelar şi dispunea de veniturile necesare. Reclamantul alături de fraţi a contribuit şi el prin muncă la construirea casei, aşa cum este obiceiul locului.

Astfel reclamantul, pârâţii 1-8 în calitate de copii şi pârâţii 9-11 în calitate de nepoţi de fiică o vor moşteni doar pe defuncta B.A., născută S. a cărei masă succesorală se compune din 1/2 parte a construcţiilor aflate pe terenul înscris în C.F.5997 nr.top 1444 şi 1445, construcţiile fiind o suplimentare a anterioarei dezbateri succesorale care nu le-a cuprins, precum şi cota de 1/2 parte din terenul fără construcţii înscris în CF 145 Z., nr.top.1399, 1400/1, în suprafaţă de 885 mp.

Expertiza tehnică efectuată de ing. B.L. a stabilit la data de 05.07.2006 valoarea construcţiilor la 147138 lei, din care afumătorul (obiect 3 – 447 lei) şi împrejmuirile (obiect 4 – 2654 lei) nu intră în masa succesorală fiind construite de reclamant astfel valoarea masei de împărţit este de 144.307 lei.

Reclamantul are o cotă de 1/2 parte moştenită de la tatăl său şi 3/30 parte de la mama sa, pârâţii 1-8 câte o cotă de 3/30 parte iar pârâţii 9-11 de câte 1/30 parte.

Reclamantul atât în faţa instanţei la interogatoriu (f.95) cât şi anterior printr-o înţelegere încheiată cu fraţii săi a recunoscut cotele lor de moştenire şi s-a obligat să le achite (f.33 dosar succesoral _____ al Biroului notarului Public N.L.) fără să-şi îndeplinească această obligaţie.

Deşi iniţial reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de mai sus, în cursul judecăţii apelului a renunţat la acest capăt de cerere.

Această renunţare urmează a fi luată în considerare şi în rejudecare, ţinând seamă de principiul disponibilităţii părţilor şi prev.alin.1 din art.246 Cod procedură civilă.

Prin urmare, se constată că pârâţii 1-11 şi-au înstrăinat cotele de proprietate pârâtului I.R..

În faza rejudecării nu s-a solicitat actualizarea valorilor stabilite prin expertizele efectuate în cauză.

În consecinţă, instanţa va constata că valoarea imobilelor construcţii este de 144.307 lei, stabilită la data de 05.07.2006, de expertul tehnic ing.B.L., la un curs de referinţă din data respectivă, de 1 E.= 3,56 lei.

Se va dispune ieşirea din indiviziune asupra imobilelor construcţii şi terenul fără construcţii, atribuindu-le în natură reclamantului.

Reclamantul urmează să plătească pârâtului reclamant reconvenţional, în contul cotei acestuia de 9/10 parte, suma de 129.873,6 lei, calculat tot la un curs de referinţă, de 1 E.= 3,56 lei.

În urma moştenirii şi partajului, se va dispune intabularea dreptului de proprietate dobândit de reclamant.

Pentru cele expuse mai sus, instanţa va admite în parte acţiunea reclamantului şi va admite în parte acţiunea reconvenţională a pârâtului I.R., şi va dispune conform celor cuprinse în dispozitivul prezentei, cu aplicarea art.276, 277 Cod procedură civilă.