Delapidare cu consecinţe deosebit de grave. Individualizarea pedepsei.

Delapidare cu consecinţe deosebit de grave. Individualizarea pedepsei.

- Art.2151 C.pen.

JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA PENALĂ NR.231 DIN 11.10.2012

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa din data de 31.05.2012 înregistrat la  această instanţă sub nr. /269/2012 a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul PJ pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art.2151 al.2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen.

În actul de sesizare a instanţei este expusă următoarea situaţie de fapt: la data de 26.05.2010 Primăria Comunei V a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu privire la faptul că numitul PJ, în anul 2010 nu a predat la serviciul contabilitate din cadrul instituţiei mai sus amintite mai multe chitanţiere utilizate la încasarea de taxe şi impozite de la cetăţenii comunei, prejudiciind în acest fel interesele instituţiei.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că inc. PJ a lucrat în calitate de casier în cadrul Primăriei V în perioada august 1992 – iunie 2010, fiind subordonat Serviciului Buget-Contabilitate, condus începând cu anul 1995 de către numita TT.

Astfel, la data de 20.05.2010 în timp ce întocmea o situaţie a încasărilor pe anul 2009, numita TT a observat în borderourile de depunere a sumelor de bani către Trezoreria Budeşti, întocmite de către PJ, că acesta nu a evidenţiat mai multe chitanţe anterioare numerelor celor care erau trecute în cuprinsul borderoului. Procedând la verificarea chitanţierelor, contabila primăriei a observat că un număr important de chitanţe nu erau depuse, iar o parte dintre acestea nu aveau trecute în cuprinsul lor data încasării.

Cele constatate de numita TT au fost consemnate în referatul nr.1692/24.05.2010, la nivelul Primăriei Vasilaţi fiind constituită prin dispoziţia primarului nr.167/24.05.2010 o comisie pentru clarificarea aspectelor semnalate.

Controlul aprofundat efectuat de către comisie asupra încasărilor de impozite şi taxe, a depunerilor acestora, precum şi a plăţilor efectuate de către casierul Primăriei V începând cu anul 2009 şi până în luna mai 2010, a relevat faptul că inc. PJ nu a depus sumele aferente mai multor chitanţiere aferente anilor 2009 şi 2010, chitanţiere ce nu figurau ca fiind predate Serviciului Contabilitate.

Cu privire la aceste situaţii, Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi a Judeţului Călăraşi, prin procesul verbal de constatare nr.498/14.07.2010, a conchis faptul că inc. PJ nu şi-a îndeplinit sarcinile ce derivau din fişa postului, referitoare la respectarea operaţiunilor privind evidenţa şi păstrarea numerarului astfel:

- încasările zilnice nu au fost cuprinse, de fiecare dată, în borderoul desfăşurător al încasărilor zilnice pentru a fi înregistrate şi luate în evidenţa contabilă;

- există chitanţe nedatate şi neimbordurate;

- din verificările borderourilor centralizatoare privind sumele de bani care trebuiau vărsate în Trezorerie, s-a constatat că sumele încasate nu au fost înregistrate în aceste borderouri şi respectiv vărsate la Trezoreria Budeşti la care era arondată Primăria V.

În acest mod, inc. PJ şi-a însuşit din gestiune suma totală de 254.033,72 lei, valoarea prejudiciului pe anul 2009 fiind de 167.792,41 lei, iar pe anul 2010 de 86.241,31 lei.

Sumele astfel însuşite de către inc. PJ au fost folosite în interes personal conform declaraţiei acestuia dată în faţa organelor de poliţie.

Conform adresei nr.13136/20.09.2011 emisă de Primăria V, prejudiciul cauzat de inc. PJ nu a fost recuperat.

De asemenea, prin procesul verbal nr.498/14.07.2010 al Curţii de Conturi se menţionează faptul că numita TT, în calitatea sa de coordonator al serviciului buget contabilitate la Primăria V, nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau conform fişei postului şi prin calitatea sa de responsabil cu activitatea de control financiar preventiv, neefectuând operaţiunile de respectare a disciplinei de casă:

- nu a verificat dacă sumele înscrise în registrul de casă corespund cu cele din duplicatele chitanţelor emise;

- nu a verificat dacă sumele care sunt în casierie şi pentru care s-au emis chitanţe au fost depuse la bancă sau la celelalte instituţii de credit la termenele şi în condiţiile legale;

- nu a efectuat controlul inopinat al casieriei de cel puţin o dată pe lună, prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor existente.

Lipsa de reacţie a inv. TT i-a facilitat inc. PJ posibilitatea de a sustrage în mod repetat sume de bani din casierie, fiind prejudiciate în acest mod interesele Primăriei V. 

Pe parcursul cercetărilor, TT a justificat omisiunea exercitării controlului financiar preventiv asupra casieriei prin volumul însemnat de activităţi zilnice pe care trebuia să-l acopere în calitate de conducător al sectorului contabilitate şi execuţie bugetară (întocmirea cheltuielilor bugetare, organizarea de dări de seamă, bilanţuri contabile, evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, verificarea tarifelor pentru prestări servicii, întocmirea contului de încheiere a exerciţiului bugetar, a statului de plată pentru salarii etc), în condiţiile lipsei totale de personal angajat în subordinea serviciului pe care îl coordona.

Chiar şi în aceste condiţii, TT însăşi a descoperit neregulile din gestiunea inc. PJ, sesizând de îndată, în scris cu privire la producerea acestora, primarul localităţii, în vederea luării măsurilor legale corespunzătoare.

Inc. PJ a recunoscut săvârşirea faptei descrise, menţionând faptul că numita TT, contabila instituţiei, întocmea registrul de casă pe baza documentelor prezentate de el, astfel încât TT nu avea cunoştinţă de chitanţele eliberate şi nedepuse spre a fi luate în evidenţă. Astfel, pentru a nu fi suspectat de către contabilă, majoritatea chitanţelor emise nu prezentau data eliberării lor. De asemenea, întrucât desfăşura muncă de teren a solicitat serviciului contabilitate eliberarea mai multor carnete de chitanţiere, fiindu-i mult mai uşor să o inducă în eroare pe contabilă, astfel că sumele de bani încasate şi nedepuse erau folosite în interes propriu.

Pentru dovedirea situaţiei, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: sesizarea Primăriei V, proces verbal nr.498/14.07.2010 întocmit de Camera de Conturi a judeţului Călăraşi, nota explicativă, proces verbal nr.1708/25.05.2010, declaraţii învinuit, declaraţii TT, fişă de evidenţă a formularelor cu regim special, chitanţiere, borderouri, foi de vărsământ, registrul de casă, cazier.

În cursul urmăririi penale şi al judecăţii inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii.

La termenul din 04.10.2012, inculpatul, în baza art. 3201 alin. 3 C.pr.pen.  a declarat că recunoaşte  săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată  şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi le însuşeşte.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare corespunde realităţii, în sensul că inculpatul, în calitate de casier la Primăria V, în perioada 2009 – mai 2010 şi-a însuşit din gestiune suma totală de 254.033,72 lei, reprezentând taxe şi impozite colectate de la populaţie, această activitate fiindu-i facilitată de învinuita TT prin neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu, sumă de bani pe care a folosit-o în scopuri personale.

Aceste aspecte rezultă din constatările efectuate de către reprezentanţii Curţii de Conturi şi consemnate în procesele verbale din 28.05.2010 şi 02.07.2010, coroborate cu declaraţiile inculpatului, care a recunoscut şi a descris detaliat modul de însuşire a sumelor de bani, precum şi din declaraţia martorei TT.

În drept, fapta inculpatului PJ, care în calitate de casier la Primăria V, în perioada 2009 – mai 2010 şi-a însuşit din gestiune suma totală de 254.033,72 lei, reprezentând taxe şi impozite colectate de la populaţie, sumă de bani pe care a folosit-o în scopuri personale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 al.2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen.

Având în vedere cele expuse, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să răspundă scopului definit de art.52 C.pen., prin observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art.72 C.pen.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., limitele de pedeapsă vor fi coborâte cu o treime, respectiv în intervalul 6 ani şi 8 luni – 13 ani şi 4 luni.

La o primă vedere, dat fiind faptul că infracţiunea este reţinută în forma agravată, cauzatoare de consecinţe deosebit de grave, dar şi în forma continuată conform art.41 al.2 C.pen., s-ar părea că fapta prezintă un grad de pericol social concret extrem de ridicat. Instanţa reţine însă că acţiunea de delapidare s-a derulat pe parcursul unui interval de timp destul de îndelungat, acesta fiind şi motivul pentru care prejudiciul total se ridică la o valoare atât de mare. Activitatea infracţională s-a derulat atât în cursul anului 2009, cât şi în cursul anului 2010, aşadar pe parcursul a două exerciţii bugetare. Din această perspectivă, consecinţele deosebit de grave trebuie privite nu doar abstract, prin raportare la pragul de 200.000 de lei stabilit de Codul penal, ci şi prin raportare concretă la consecinţele efectiv produse. Or, fiind vorba despre veniturile bugetare ale unei comune, în ipoteza în care activitatea infracţională ar fi adus într-adevăr o gravă atingere bunului mers al instituţiei primăriei, lipsa sumelor de bani ar fi fost sau ar fi trebuit să fie sesizată de către personalul Primăriei cel puţin din cursul anului 2009. Cu alte cuvinte, aşa cum se reţine de altfel şi în cuprinsul actului de sesizare, activitatea infracţională a fost facilitată şi de către contabila primăriei, TT, faţă de care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative.

În ceea ce priveşte persoana infractorului, trebuie avută în vedere lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că inculpatul a recunoscut în mod constant fapta şi nu a obstrucţionat sub nici o formă cursul urmăririi penale şi al judecăţii, achiesând totodată şi la pretenţiile părţii civile. În sfârşit, vor fi avute în vedere şi alte elemente ce caracterizează persoana inculpatului, conform înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosar. Astfel, instanţa reţine că până la momentul iniţierii activităţii infracţionale, inculpatul şi-a asigurat existenţa prin muncă, fiind angajat în cadrul Primăriei V încă din anul 1992. Totodată, actele medicale depuse la dosar atestă probleme relativ grave de sănătate atât în privinţa inculpatului, cât şi familiei sale. Văzând şi caracterizările depuse, una dintre ele emanând chiar de la Primăria V şi faţă de considerentele expuse, va fi reţinută circumstanţa atenuantă prevăzută de art.74 lit.a C.pen., constând în conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii. În consecinţă, se va face aplicarea art.76 lit.b C.pen. în sensul coborârii limitelor de pedeapsă sub minimul rezultat prin aplicarea dispoziţiilor art.3201 C.pr.pen.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare, apreciind că, în acest cuantum pedeapsa este de natură să asigure realizarea scopurilor prev. de art. 52 C.pen.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că natura faptei săvârşită în ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art.64 lit.a teza a-II-a şi b C.pen. Prin urmare, în baza  art.71 al.1 şi 2 C.pen. urmează să aplice inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.64 lit.a) teza a-II-a şi b) C.pen.

Apreciind în contextul celor deja menţionate că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, calculat conform art.862 C.pen. 

În baza art.863 al.1 C.pen. pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata prevăzută de art.71 al.5 C.pen.

În baza art.359 C.pr.pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei infracţiuni sau al neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere stabilite de instanţă.

Sub aspectul laturii civile, în baza art.14 şi 346 C.pr.pen. raportat la art.998 C.civ. şi art.270 C.pr.civ. se va lua act de achiesarea inculpatului la pretenţiile părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Comuna V, prin primar şi în consecinţă va fi obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 254033,72 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale.

În baza art.191 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare