Incredintare minor. program legaturi personale.modificare masuri

INCREDINTARE MINOR. PROGRAM LEGATURI PERSONALE.MODIFICARE MASURI. (S.C. 10101/05.11.2008)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3  Bucureşti, reclamantul C.D. a  chemat în judecată pe pârata C.A.A., solicitând instanţei să dispună reîncredinţarea către reclamant spre creştere şi  educare a minorului C.A.,  născut la data de 01.04.2005,  iar în subsidiar, lărgirea programului de vizitare a minorului, program stabilit prin Sentinţa Civilă nr. 17977/24.11.2006 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în sensul în care reclamantul să poată avea legături personale şi contacte directe cu minorul (să vorbească zilnic telefonic cu minorul, să se poată interesa de sănătatea minorului şi să-l poata ajuta moral, financiar, apelând la serviciile medicului de familie şi să-i angajeze o bonă specializată), programul de vizitare solicitat urmand să se desfăşoare după cum urmează: în fiecare  săptămână de vineri orele 16.00 până duminică orele 20.00 minorul să poată fi luat de tată şi readus în domiciliul mamei la orele 20.00; 30 de zile în vacanţa de vară, cu posibilitatea  plecării în strainătate; 15 zile în vacanţa de iarnă şi de sărbătorile legale a doua zi de Crăciun, a doua zi de Paşte, de 1 aprilie şi de Sfântul Andrei. De asemenea, să se compeseze zilele în care acesta nu poate să-l viziteze pe minor din cauza eventualelor modificări ale programului.

În motivarea cererii, reclamantul arată că din căsătoria pe care a avut-o cu pârâta  s-a născut, la data de 01.04.2005, minorul C.A.. Prin Sentinţa Civilă nr. 17977/24.11.2006 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti s-a desfăcut căsătoria dintre el şi pârâtă, iar minorul a fost încredinţat spre creştere şi educare mamei, tatăl având drepturi să aibă legături personale cu minorul în sensul că are dreptul să-l viziteze pe acesta, la domiciliul, săptămânal duminica între  orele 16.00 şi 19.00 şi îl poate lua  pe minor de la domiciliul său în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni, între orele 10.00 şi 16.00.

Reclamantul susţine că de la pronuntare Sentinţei Civile nr. 17977/24.11.2006 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti s-au ivit noi împrejurări, minorul traind într-un climat total nedecvat, fiind  abuzat emoţional de mamă şi de o matuşă a  acesteia în vârtă de 80 de ani, cu probleme psihice. Ca  urmare a climatului de stres continuu şi de faptul că mama îl aresează fizic pe copil abandonându-l apoi în grija mătuşii de 80 de ani, minorul a  ajuns să-si dorească moartea.

De asemenea, reclamantul învederează instanţei că pârâta nu a respectat dreptul acestuia de a avea legături personale cu minorul, permiţându-i restrictiv sa-şi vadă copilul şi nu a respectat niciodată orele de în care  avea dreptul să-l viziteze pe minor, fapt care l-a determinat să apeleze în nenumărate rânduri la Poliţie, Parchet şi Autoritatea pentru protecţia copilului. Minorul este foarte atasat afectiv de tată, rugându-l să-l ia să locuiască cu acesta. Menţionează că nu i s-a dat posibilitatea de către pârâtă să-l prezinte pe minor prietenilor săi, iar bunicii paterni nu l-au cunoscut decât la vârsta de un an.

Cu privire la pârâtă, reclamantul susţine că acesta este o persoană violentă fizic şi verbal atât faţă de el, cât şi faţă de minor, fapt pe care îl poate dovedi prin înregistrări video. Îl obligă pe minor să-l considere tată pe concubinul acesteia, încercând prin diverse mijloace să-l îndepărteze de reclamant.

Reclamantu-l îşi manifestă disponibilitatea de a se înţelege cu pârâta cu privire la programul minorului, îşi ia angajamentul de a plăti o bonă şi a se îngriji în mod continuu de minor.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14, 15 din Legea nr. 272/2004, art. 44 Codul Familiei, art. 107 raportat la art.86 şi art.94 Codul Familiei, art. 100 Codul Familiei, art. 103 Codul Familiei şi art. 112-114 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului şi ancheta socială.

Reclamantul a anexat cererii, în copii certificate: Sentinţa Civilă nr. 17977/24.11.2006 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (f. 13-14), Decizia civilă nr. 1641 A/05.12.2007 a Tribunalului Bucureşti(f. 15-16),  certificatul de naştere al minorului(f.17), sesizări ale Poliţiei (f. 18, 21, 34, 36),  sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti(38-41), declaraţii de martor din procesul de divorţ (f.29-30, 31-32), certificat medico-legal (f. 42).

În temeiul dispoziţiilor 115 şi urm. C.pr. civ.  pârâta a formulat întâmpinare,  depusă la dosar  la data de 26.05.2008,  prin care a solicitat respingerea cererii formulate de către reclamant privind reîncredinţarea minorului.

În motivarea cererii sale, pârâta a arătat că, de la pronunţării sentinţei prin care minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare şi până în prezent nu au fost modificate in niciun fel împrejurările  avute în vedere de instanţa de judecată care s-a pronunţat cu privire la măsura de mai sus. Toate motivele invocate  de reclamant prin cererea de chemare în judecată sunt neadevărate şi făcute în scop şicanator, deoarece ea nu s-a opus niciodată ca reclamantul să-şi exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, însă acesta a abuzat de acest drept aducând copilul înapoi în domiciliu la ore total nepotrite (00.00, 01.00) sau chiar în zilele următoare şi asta dupa numeroase telefoane, chiar dupa sesizarea organelor de poliţie. Acest comportament nepotrivit al reclamantului a culminat în cursul acestei luni, când l-a reţinut pe minor 16 zile, fără  acordul pârâtei, într-un loc necunoscut şi fără a-i permite să vorbească cu minorul nici la telefon, fapt ce a determinat-o să apeleze la organele de poliţie şi la executorul judecătoresc.

Cu privire la susţinerile precum că minorul ar fi abuzat emoţional, fizic şi psihic de către pârâtă şi rudele acesteia, acestea sunt neadevărate fiind contrazise si de anchetele sociale şi evaluările psiho-emoţionale făcute de Directia de Asistenta Sociala si Protecţie a Copilulului Sector 3 şi 4, in care se atesta ca minorul Cârstoiu Andrei prezintă o dezvoltare normală, având un coeficient intelectual peste medie, toate evaluările fizice şi psihice efectuate conducând la concluzia că acesta este un copil bine dezvoltat, sănătos, echilibrat şi intelegent.

Pârâta menţionează că afirmaţia reclamantului in sensul că locuieşte cu concubinul acesteia şi îl forţează pe minor să-l recunoscă pe acesina drept tată este falsă, deoarece ea locuieşte singură într-un apartament situat în Sectorul 3, în scopul de a-i asigura minorului cele mai bune condiţii. De asemenea, menţionează că este ajutată la creşterea copilului de părinţii săi şi de o mătuşă, persoane cu un grad elevat de educaţie iar atmosfera de familie este una de dragoste, înţelegere, ajutor şi sprijin reciproc.

Cu privire la capătul subsidiar de cerere, privind lărgirea programului de vizitare a minorului, pârâta solicită respingerea acestuia motivând că reclamantul, când a cerut un astfel de program de vizitare, a avut în vedere propriul interes nu cel al minorului, omiţând că acesta are 3 ani, perioada în care se formează şi are program care nu poate fi modificat în funcţie de timpul şi disponibilitatea părinţilor, decat cu consecinta  destabilizarii minorului. Reclamantul nu poate să-i ofere minorului condiţii civilizate de locuit deoarece  locuinţă acestuia este insalubră şi murdară. 

Pârâta a mai precizat faptul că reclamantul a prezentat la divorţ dovezi cum că realizează venituri permanente sub salariul minim pe economie, din acest motiv instanţa stabilind o pensie de întreţinere lunară de 60 lei, iar în aceste condiţii nu vede cum acesta ar putea să angajeze o bona specializată şi, totodata, să-i ofere minorului un sprijin material considerabil.

De asemenea, pârâta învederează instanţei că in cazul în care va considera necesara modificarea programului de vizitare deja stabilit, să stabilească urmatorul program : in primul şi al treilea week-end din lună de vineri orele 18.00, până duminică orele 20.00, la domiciliul reclamantului.

În drept, pârâta  şi-a întemeiat apărările pe art. 115 ş.urm. C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului şi ancheta socială.

La termenul din data de 28.05.2008, apărătorul pârâtei a invocat excepţia netimbrării acţiunii, respinsa de instanta ca neintemeiata.

La termenul din 18.06.2008 instanţa a incuviintat părţilor probe cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială şi proba cu ancheta  socială iar la termenul din 17.09.2008 instanta a procedat la administrarea probelor cu interogatorii reciproce si  ascultarea martorilor V.M.M. si D.C.D.

În cauză s-au efectuat şi depus la dosar raportele de anchetă socială efectuate la domiciliul ambelor părţi(f. 208 şi 214).

Analizând actele şi  lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Minorul C.A. s-a născut la  data de 01.04.2005,  având  ca părinţi pe reclamantul C.D.  şi pârâta C.A.A.. Prin Sentinţa Civilă nr. 17977/24.11.2006 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti s-a desfăcut căsătoria dintre părţi, iar minorul a fost încredinţat spre creştere şi educare mamei, fiind stabilit dreptul tatalui de a avea legături personale cu minorul, prin vizite la domiciliul minorului, săptămânal, duminica între  orele 16.00 şi 19.00, cu posibilitatea de a-l lua  pe minor de la domiciliul său în prima şi a treia sâmbătă a fiecărei luni, între orele 10.00 şi 16.00.

Din declaraţia martorului V.M.M.(f. 184) reiese că părţile continua  conflictele anterioare, ca si in prezent se ceartă atunci când se întâlnesc, ajungâdu-se chiar la intervenţia orgenelor de poliţie. Reclamantul încearcă frecvent să ia legătura cu minorul, însă este împiedicat de mama acestuia, ca este un pArinte care se preocupă de educaţia şi dezvoltarea copilului, i-a angajat un instructor de înot şi intenţionează să-i angajeze o bona la domiciliul său. Reclamantul locuieşte într-un apartament cu trei camere, copilul are asigurata camera lui şi are condiţii materiale îndestulătoare.

Declaraţiile martorului privind condiţiile locative corespunzătoare ale reclamantului nu pot fi confirmate şi de ancheta socială făcută la domiciliul acestuia, deoarece reclamantul nu le-a permis asistenţilor sociali accesul în locuinţă(f.177).

Din declaraţia martorului D.C.D., reiese că parata locuieşte în prezent într-un apartament de 4 camere doar cu minorul şi că aceasta are o relaţie deosebită cu copilulul, fiind un părinte bun şi afectuos. A declarat că era de faţă de multe ori când reclamantul a întârziat în a readuce minorul la domiciliu, la început cu câteva ore, apoi de sâmbătă până duminică.  De asemenea, a asistat la certuri între cele două părţi. Nu a observat că minorul şi-ar dori să petreacă mai mult timp cu un părinte sau celălalt.

Din concluziile anchetei sociale efectuate de Primaria Sector 3 Bucureşti (f.214), rezulta ca parata are conditii materiale suficiente pentru cresterea minorului, locuieşte într-un apartament cu 4 camere şi dependinţe proprietatea părinţilor săi, împreună cu minorul. Pârâta este de profesie medic şi realizează un venit lunar în medie de 744 lei, aşa cum reiese şi din adeverinţa de salariu de pusă la dosar (f. 187).

In raport de starea de fapt retinuta, instanta constata ca nu s-a dovedit schimbarea imprejurarilor ce au fost avute in vedere la momentul incredintarii minorului, conform art. 44 C.fam. si considera ca interesul acestuia este sa locuiasca in continuare alaturi de parata, care îi poate asigura conditiile necesare unei bune dezvoltari fizice si intelectuale.

Instanta constata ca cererea de fata a fost formulata la data de 30.04.2008, dupa un interval de timp relativ scurt de la data ramanerii irevocabile a sentintei (prin nerecurarea deciziei civile nr. 1641/05.12.2007 pronuntate ca instanta de apel de Tribunalul Bucuresti-Sectia a IIIa Civila, prin care a fost respins apelul), insuficienta pentru a se putea aprecia asupra justetei schimbarii masurii privind incredintarea minorului.

Nemultumirile reclamantului in legatura cu solutia instantei de fond au privit exclusiv modalitatea de desfasurare a legaturilor personale cu minorul, iar demersurile si petitiile catre autoritati demonstreaza exacerbarea starii conflictuale dintre parti, raspunzatoare pentru aceasta situatie fiind ambele parti, reclamantul pentru ca nu a respectat programul de desfasurare a legaturilor personale, incercand sa-si faca dreptate singur,  pe de alta parte parata, intrucat este evident faptul ca a obstructionat legaturile personale dintre copil si tata, a dat dovada de inflexibilitate in aceasta privinta, nu a comunicat reclamantului schimbarea adresei de domiciliu (f.91, f.183 intrebarea nr.14), ambele parti refuzand o altfel de abordare si rezolvare a problemelor, preferand sa perpetueze conflictul in dauna interesului copilului lor.

Toate aceste aspecte nu sunt de natura sa convinga insa instanta ca se impune o schimbare a masurilor, schimbare care sa fie dictata de interesul superior al copilului si in conditiile in care, in mod deliberat, reclamantul nu a permis asistenţilor sociali accesul în domiciliu pentru a constata condiţiile sale de locuit.

In consecinta, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de reîncredintare a minorului.

In privinta largirii programului de legaturi personale, având în vedere vârsta destul de mica a copilului si refuzul reclamantului de a permite accesul asistenţilor sociali în locuinta, instanţa urmează să respingă cererea reclamantului prin care solicită modificarea măsurii cu privire la modalitatea de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul, în sensul de a i se încuviinţa posibilitatea gazduirii minorului.

Instanta retine ca exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a acestuia, inclusiv prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale.

Din aceasta perspectiva si avand in vedere atitudinea de pana in prezent a paratei, de impiedicare a legaturilor personale dintre reclamant si fiul sau minor, in raport de disp. art. 14-16 din Legea nr. 272/2004 privin protectia si promovarea drepturilor copilului, va incuviinta in parte actiunea introductiva, in sensul ca va obliga parata sa permita reclamantului sa comunice telefonic cu minorul, precum si sa transmita reclamantului informatii referitoare la copil, evaluari medicale, scolare si orice fel de informatii necesare pentru mentinerea relatiilor personale cu copilul.

Instanta va respinge ca neintemeiata cererea reclamantului prin care solicita largirea programului de legaturi personale cu minorul, in alta modalitate.

În baza  art. 274 alin 1 C.pr.civ., instanţa urmează să oblige pârâta să plătească reclamantului suma de 531,41 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, dovedite prin chitanţele depuse la dosar.

5

Domenii speta

Spete similare