Controlul regularitatii actului de sesizare a instantei. Conditii de aplicare a dispozitiilor art. 332 alin. 2 Cod proc. penala

Sentinţă penală 164 din 11.03.2008


Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare a instantei

Controlul regularitatii actului de sesizare a instantei. Conditii de aplicare a dispozitiilor art. 332 alin. 2 Cod proc. penala

Prin sentinta penala nr. 164 din 11 martie 2008 Judecatoria Roman a constatat, în conditiile art. 300 alin. 2 raportat la art. 197 alin. 2 Cod proc. penala, nulitatea absoluta a actului de sesizare a instantei prin care s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului M.I., pentru comiterea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal, asupra partii vatamate A.C. În temeiul art. 332 alin. 2 Cod proc. penala s-a restituit cauza la procuror în vederea refacerii actului de sesizare, cu respectarea dispozitiilor legale privind începerea urmaririi penale, confirmarea acesteia, audierea inculpatului, aducerea la cunostinta a învinuirii si prezentarea materialului de urmarire penala.

Prin rechizitoriul nr. 1138/P/2007 din 13 septembrie 2007, înregistrat pe rolul Judecatoriei Roman sub nr. 4776/291/2007 din 26 octombrie 2007, Parchetul de pe lânga aceasta instanta a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului M.I., pentru comiterea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal, asupra partii vatamate A.C. S-a motivat ca în ziua de 20 martie 2007 partea vatamata se afla la locuinta socrului L.Gh., în spatele  gradinii, la cules de urzici, moment în care s-a întâlnit cu inculpatul. Pe fondul unor neîntelegeri mai vechi, între cei doi a izbucnit un conflict, în care acestia s-au îmbrâncit, iar inculpatul a lovit-o cu partea vatamata cu un foarfece peste brat.

Pentru a pronunta solutia de dezînvestire instanta a retinut ca la data de 20 martie 2007, în localitatea Ruginoasa, jud. Neamt, între parti a avut loc un conflict soldat cu ranirea usoara a partii vatamate, careia i-au fost provocare leziuni ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal nr. 133 din 22 martie 2007 eliberat de Cabinetul Medico-Legal Roman. La data de 12 aprilie 2007 partea vatamata reclama incidentul la Postul de Politie al com. Ruginoasa, solicitând efectuarea de cercetari sub aspectul comiterii infractiunilor prevazute de art. 180 alin. 1 Cod penal si art. 11 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, modificata .

În dosarul de urmarire penala este depusa o fotocopie a unei declaratii cu privire la care se face mentiune ca ar apartine inculpatului. Declaratia nu este depusa în original, nu poarta mentiunea numarului dosarului de urmarire în care s-a dat, nu este scrisa personal de inculpat si nici nu se mentioneaza intervalul orar în care s-a redactat.

La data de 20 iulie 2007 organele de cercetare penala din cadrul Postului de Politie al com. Ruginoasa întocmesc referatul cu propunerea de a nu se începe urmarirea penala împotriva inculpatului, invocând în drept dispozitiile art. 10 lit. d Cod proc. penala, fara, însa, ca din redactarea motivarii referatului sa rezulte care din elementele constitutive ale infractiunii nu sunt întrunite.

La data de 13 septembrie 2007 Parchetul de pe lânga Judecatoria Roman întocmeste rechizitoriul prin care pune în miscare actiunea penala si dispune trimiterea în judecata a inculpatului.

Exercitându-si obligatia prevazuta de art. 300 alin. 2 Cod proc. penala, referitoare la verificarea de catre instanta din oficiu a regularitatii actului de sesizare, s-a constatat ca actul de sesizare a instantei este lovit de nulitate absoluta, în conditiile art. 197 alin. 2 Cod proc. penala, pentru încalcarea dispozitiilor legale relative la respectarea dreptului la aparare al inculpatului.

Astfel, cu toate ca dosarul a fost finalizat cu solutie de trimitere în judecata, în cauza nu s-a început urmarirea penala, nici in rem si nici in personam, iar acesta nu a fost confirmata prin rezolutie de catre procuror. Mai mult, trimiterea în judecata s-a facut fara a se proceda la prezentarea materialului de urmarire penala, potrivit art. 250 si urm. Cod proc. penala. De asemenea, nu exista dovada ca în acest dosar inculpatului i s-a prezentat învinuirea, ca i s-a adus la cunostinta dreptul de a-si angaja aparator, de a formula probe si de a refuza sa dea declaratii. Fotocopia existenta la fila 14 din dosarul de urmarire penala nu poate fi asimilata unei declaratii a inculpatului, atât timp cât nu este scrisa de acesta si nici nu se face mentiune despre motivul pentru care nu i s-a permis sa-si scrie singur declaratia.

Toate aceste aspecte sunt de natura sa arunce serioase îndoieli asupra corectitudinii activitatilor întreprinse în faza de urmarire penala si încalca în mod flagrant dreptul la aparare al inculpatului. Instanta a apreciat ca au fost încalcate garantiile procesuale instituite nu doar de norma interna, ci si cele enuntate la art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ceea ce atrage nulitatea absoluta a actului de sesizare.

Pentru considerentele expuse, apreciind ca nu exista posibilitatea ca viciile procedurale mai sus mentionate sa fie remediate în cursul judecatii, instanta a dispus, potrivit art. 332 Cod proc. penala, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor legale privind începerea urmaririi penale, confirmarea acesteia, audierea inculpatului, aducerea la cunostinta a învinuirii si prezentarea materialului de urmarire penala. Refacând urmarirea penala, Parchetul este obligat sa aprecieze daca sunt incidente cauze care împiedica punerea în miscare a actiunii penale. De asemenea , organul de urmarire penala dispune de marja de apreciere cu privire la oportunitatea exercitarii actiunii penale si are sarcina de a analiza si acest aspect.