Hotarare

Sentinţă penală 456 din 16.10.2008


Pe rol  pronunţarea sentinţei penale în cauza penală pusă în mişcare  împotriva inculpatul  B. L. , trimis in judecată  pentru săvârşirea infractiunii de  vătămare corporală din culpă .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au fost lipsă părţile.

Procedura  este legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :

Se constată că  mersul dezbaterilor şi cuvântul în fond al părţilor  au fost consemnate  în încheierea  de  şedinţă din data de 06.10.2008, dată la care s-a amânat pronunţarea pentru  termenul din data de 14.10.2008 şi apoi pentru data de azi 16.10.2008 , încheieri care fac parte integrantă din prezenta sentinţă.

J U D E C Ă T O R I A

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din data de 14.06.2007 emis în dosarul nr.1903/P/2006 şi înregistrat la Judecătoria Reghin la data de 19 06.2007, s-a dispus in baza art. 262 pct. 1 lit. a şi art. 38 cod proc pen. punerea in mişcare a acţiunii penale şi  trimiterea in judecată a inculpatului

B. L. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă, faptă prevăzută de art. 184 alin. 2 şi art. 4 cod penal.

1. Situaţia de fapt şi dispoziţiile Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin.

În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reţinut faptul că, la data de 24.08.2006, în jurul orelor 14,00, inculpatul B. L. se deplasa cu autospecializata având număr de înmatriculare  pe strada Iernuţeni din municipiul Reghin spre Tg.Mureş.

Ajungând în dreptul SC … SRL (depozitul en-gros din zonă) a observat o autoutilitară Dacia pick-up de culoare albă care încerca să intre în trafic, pe banda de mers pe care se afla inculpatul, acesta din urmă încercând să evite obstacolul, a depăşit în stânga autoutilara fiind nevoit să treacă peste axul drumului marcat cu linie continuă intrând pe celălalt sens de mers.

Observând că din sensul opus venea un alt autoturism, inculpatul a reintrat pe banda sa de mers trecând de Dacia pick-up fără a o lovi, moment în care a observat un alt autoturism pe carosabil cu intenţia de a vira stânga spre Sovata, în intersecţia din zonă. Pentru a evita autoturismul oprit regulamentar în faţa sa, inculpatul a efectuat brusc o manevră de ocolire dreapta, ieşind de pe platforma drumului public şi intrând în zona din faţa societăţii SC  ... DRL.

În timpul deplasării autospecializatei pe marginea acostamentului, inculpatul a acroşat şi accidentat grav pe partea vătămată R. C. , angajat al societăţii mai sus amintite, care efectua lucrări de sudură la un grilaj metalic de protecţie al unui canal de scurgere care traversează zona respectivă, continuându-şi apoi rularea până în pârâul din apropiere unde s-a oprit.

În urma leziunilor traumatice suferite la cap şi picior, partea vătămată a necesitat pentru vindecare un număr de 75-80 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico legal nr.3030/2006 aflat la dosarul cauzei.

Inculpatul nu a recunoscut fapta săvârşită, susţinând că partea vătămată s-a accidentat cu aparatul de sudură cu care lucra, în momentul în care intenţiona să evite impactul cu autospecializata.

Actul de acuză se bazează pe următoarele mijloace de probă:

- declaraţie de învinuit (f.55);

- proces-verbal de cercetare la faţa locului (f.17);

- declaraţie parte civilă (f.48);

- declaraţie martor (f.66 – 71);

- raport de expertiză tehnică (f.19-29);

- certificat medico-legal (f.32-35);

- planşa fotografică (f.7);

2. Situaţia de fapt reţinută de către instanţă.

Din verificarea lucrărilor şi materialului dosarului, respectiv declaraţiile inculpaţului (f 55 in cursul urmăririi penale şi fila 40 in cursul cercetării judecătoreşti), fişa de cazier judiciar a inculpatului (f.58  ), declaraţiile martorilor ( susţinute in cursul urmăririi penale, căt şi in cursul cercetării judecătoreşti), procesul verbal de cercetare la faţa locului (f.17), declaraţie parte civilă fila 48 in cursul urmăririi penale şi fila 115 in cursul cercetării judecătoreşti, raport de expertiză tehnică fila 19- 29, certificat medico legal fila 32- 35, planşa fotografică fila 7, cercetarea la faţa locului efectuată in cursul cercetării judecătoreşti fila 121- 122, precum şi încrisurile aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea stare de fapt:

La data de 24.08.2006, in jurul orelor 14, inculpatul in timp ce se deplasa cu autospecializata cu numărul de înmatriculare, pe strada Iernuţeni din Reghin, din direcţia Reghin spre Tg. Mureş, a efectuat o manevră de ocolire prin dreapta, moment in care a ieşit de pe drumul public, respectiv platforma de circulaţie a maşinilor  şi a intrat pe terenul din faţa societăţii SC  ... SRL, teren ce are in principiu destinaţia de parcare, context in care in cadrul acestei manevre a acroşat-o şi lovit  grav pe partea vătămată R. C. .

Acesta era angajatul societăţii SC  ... SRL, iar in aceea zi efectua lucrări de sudură la un grilaj metalic de protecţie al unui canal de scurgere care traversează zona din faţa societăţii. Acest canal are rol de scurgere şi traversează toată zona de la un capăt la altul, având dimensiuni reduse ca şi lăţime.

Inculpatul şi-a continuat traiectoria de mers rulând până la părăul din apropiere unde s-a oprit, a se vedea in acest sens planşele fotografice judiciare efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului, filele 8- 14 din dosarul de urmărire penală.

Nu lipsite de relevanţă sunt circumstanţele producerii accidentului, in contextul in care inculpatul ajuns in dreptul SC  ... SRL, a văzut că o maşină tip Dacia pick-up albă încerca să intre in trafic, aspect susţinut de către inculpat insă neconfirmat de toţi martorii audiaţi, pe banda de mers pe care se afla inculpatul, iar acesta a depăşit prin stânga fiind nevoit in acel moment să treacă de axul drumului marcat cu linie continuă şi să intre pe celălalt sens de mers. 

In tot acest timp din sens opus se deplasa un alt autoturism, ceea ce l-a determinat pe inculpat să reintre pe banda sa de mers trecând de maşina Dacia pick-up.

Din susţinerile inculpatului reiese că atunci a observat un alt autoturism oprit pe carosabil cu intenţia de a vira stânga spre Sovata, întrucât in acel loc se află intersecţia din zonă. Autoturismul aflat in intersecţie se afla oprit regulamentar întrucât in acel loc se afla intersecţia. In această împrejurare, inculpatul pentru a evita autoturismul oprit regulamentar in intersecţie a frânat brusc şi a efectuat manevra de ocolire prin dreapta, şi astfel a ajuns pe terenul din faţa societăţii unde se afla partea vătămată.

Instanţa a apreciat că inculpatul deşi treptat a redus viteza de mers prin frânare, accidentul s-a produs in primul rând prin neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic. Acesta fiind tânăr in vârstă de 21 de ani, neexperimentat suficient in a conduce, nu a prevăzut faptul că autoutospecializata pe care o conducea se redresează mai greu in condiţii neprevăzute întrucât are o greutate  de câteva tone.

Poziţia inculpatului a fost de nerecunoaştere, acesta susţinând in cursul urmăririi penale, din dosar că partea vătămată s-a accidentat la aparatul de sudură, fila 55, deşi in faţa organelor de poliţie a conştientizat că a accidentat-o pe partea vătămată, fila52, 53, recunoscând  această stare de fapt.

Această variantă, privind lovirea victimei cu aparatul de sudură, nu poate fi reţinută de către instanţă având in vedere întreg materialul probator administrat in cauză.

Partea vătămată, in urma leziunilor traumatice suferite la cap şi la picior,  a necesitat pentru vindecare un număr de 75- 80 zile de îngrijiri medicale potrivit certificatului medico legal nr. 3030/ 2006 aflat la fila 32-35 din dosarul de urmărire penală, şi completarea efectuată la data de 09.01.2007.

Medicii legişti care au examinat partea vătămată au exprimat un punct de vedere unanim in sensul că leziunile traumatice s-au produs prin lovire,  proiectare in condiţiile unui accident rutier, conform adresei IML Tg. Mureş aflată la dosarul de urmărire penală.

Partea vătămată a suferit grave leziuni craniene fiind necesară efectuarea a două intervenţii chirurgicale.

In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, din care rezultă că inculpatul a încălcat prevederile legale in vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi dinamica producerii accidentului, şi aprecierea faptului că  in urma măsurătorilor efectuate impactul s-ar fi putut evita printr-o manevră de ocolire prin viraj dreapta, deoarece bilanţul dimensional in proiecţie transversală asigura această manevră.

La faţa locului in momentul producerii accidentului s-au aflat mai multe persoane datorită specificului locului.

Coroborând potrivit art. 69 cod procedură penală declaraţiile martorilor audiaţi in cauză cu susţinerile inculpatului şi ale părţii vătămate, precum şi cu înscrisurile aflate la dosar, instanţa reţine faptul că martorul B. C. O. , fila 63 din dosar a indicat, referindu-se la impactul care a avut loc faptul că partea vătămată se afla in locul unde se află poliţistul din planşa fotografică de la fila 9 din dosarul de urmărire penală., prima poză de sus.

Muncitorul se afla jos şi suda mai relatează martorul, şi precizează in acelaşi timp faptul că maşina a trecut pe lângă muncitor şi că nu l-a lovit, insă arată că după ce a trecut maşina l-a văzut căzând.

Trebuie observat că acest martor nu s-a apropiat întrucât era cu copilul aspect recunoscut de către acesta, apoi toate relatările ulterioare  aşa zisului impact, martorul le-a apreciat prin prisma sa şi nu prin contactul pe care l-ar fi avut in mod direct cu starea de fapt. Astfel in relatările sale martorul mereu a folosit expresia eu cred şi nu am văzut. In acest sens a afirmat „eu cred că partea vătămată a ameţit s-au s-a speriat…, eu cred că s-a ridicat când a trecut autospecializata pe lângă el… cred că s-a speriat pentru că a trecut maşina aproape de el….eu cred că partea vătămată s-a împiedicat şi a căzut pe spate intr-o parte. Acelaşi martor ne relatează că maşina a trecut cam la un metru sau la o jumătate de metru de partea vătămată, timp in care ne relatează că inculpatul conducea cu o viteză de 60, 70 Km /oră.

Având in vedere aceste susţineri, in opinia instanţei percepţia pe care a avut-o martorul cu privire la impactul pe care acesta il relatează poate fi considerată ca fiind greşită datorită faptului că un accident are loc într-o fracţiune de secundă. Trebuie observat că martorul ne mai relatează că partea vătămată era jos şi suda când a trecut inculpatul cu autospecializata,  acelaşi martorul in finalul declaraţiei ne evidenţiază faptul că poziţia părţii vătămate era sus când a trecut maşina. Totodată deşi martorul este convins că nu a avut loc un impact fizic, in declaraţia susţinută in cursul urmăririi penale, relatează că in momentul in care a trecut maşina , partea vătămată s-ar fi dezechilibrat şi a căzut pe spate.

In acelaşi context martorul M. O. , fila 65, 66 din dosar, relateză că  in timp ce conducea maşina sa,  a observat că autoutospecializata a virat brusc dreapta şi că ….se indrepta spre un şanţ din dreapta drumului. Martorul  a observat-o pe partea vătămată care muncea lăngă şanţ. Martorul este sigur că autospecializata nu a acroşat-o pe partea vătămată.

 Instanţa reţine poziţia martorului care se afla in maşină pe partea carosabilă, şi că a oprit după ce autospecializata  a trecut pe lăngă partea vătămată. Martorul recunoaşte că …se circula cu viteză mare, chiar el conducea cu 60 km/ oră.

Atestă de asemenea că inculpatul a ieşit cu autospecializata in afara părţii carosabile,  şi că partea vătămată se afla in afara părţii carosabile in momentul producerii accidentului.

In opinia instanţei datorită poziţiei pe care o avea martorul in momentul producerii accidentului, a faptului că acesta se afla in maşină in sensul de mers, că rula cu o viteză mare, dar şi datorită faptului că acesta se afla intr-o poziţie care nu-i permitea să aibă vizibilitate întrucât autospecializata care are o oarecare lungime faţă de maşinile obişnuite prin virarea bruscă la dreapta i-a obstrucţionat oarecum vederea in momentul trecerii.

In aprecierea instanţei, aşa cum precizează şi doctrina, atestarea realităţii făcute de martor corespunde aprecierii subiective a martorului.  Martorul atestă că se afla in trafic, şi că se deplasa in acelaşi sens timp in care a observat că autospecializata…a trecut pe lăngă o persoană care se afla in poziţia ghemuit …după care şi-a continuat deplasarea,  fila 66 din dosarul de urmărire penală. Tot in dosarul de urmărire penală, martorul relevă faptul că partea vătămată in momentul in care a văzut că se apropie autospecializata  acesta s-a speriat,  s-a ridicat in picioare cu intenţia de a se feri, insă s-a impiedicat de ceva şi a căuzut pe spate.

 Instanţa reţine faptul că martorul a oprit maşina pe care o conducea  după incident, fila 66 din dosarul de urmărire penală.

 In acest context aprecierea acestui martor este relativă odată ce a coborăt din maşină după ce autospecializata a trecut de partea vătămată şi potrivit relatării acestuia …in urma accidentului partea vătămată ….nu dădea semne că ar fi fost lovită, fila 66 din dosarul de urmărire penală, deşi actele medicale relevă faptul că a fost lovită, şi mai mult decăt atăt imediat după accident la faţa locului s-a deplasat salvarea care a transportat victima la spital.

 Mai mult decăt atăt la fila 66 din dosarul de urmărire penală, martorul atestă o situaţie contrară, indicănd că….nu s-a dus in parcarea din faţa magazinului, că nu a văzut nici o persoană accidentată, că a rămas acolo 5 minute şi că de fapt s-a deplasat la autospecializata pentru a vedea dacă conducătorul  este accidentat sau nu.

In acest context instanţa apreciză că atenţia martorului era concentrată pe dinamica traseului parcurs de autospecializată şi nicidecum pe victimă.

Susţinerile martorului sunt contrazise de actele aflate la dosarul cauzei precum şi de veridicitatea susţinerilor  altor martori care au luat contact cu evenimentul ce a avut loc,  din alte poziţii care le-a conferit vizibilitate.

Astfel martorul F. M. D. , fila 97, 98 din dosar şi care se afla in direcţia in care se afla partea vătămată, intrucăt căra sare, a relatat că in momentul producerii accidentului inculpatul a reuşit să …dea un claxon scurt, timp in care partea vătămată s-a ridicat in picioare şi a fost agăţată cu partea dreaptă a maşinii.

 Inculpatul era speriat mai relatează martorul, iar după ce martorul a ridicat-o pe partea vătămată de jos care era inconştientă, a venit o salvare care l-a transportat la Tg. Mureş.

Ulterior partea vătămată i-a relatat martorului că inculpatul l-a agăţat cu ornamentul de la aripa dreaptă. Acest martor anterior incidentului a lucrat cu partea vătămată pentru a suda grilajul. A precizat totodată faptul că distanţa de la şosea este de 3 metri in afara părţii carosabile şi că incidentul a avut loc in parcarea amenajată.

 In cursul urmăririi penale, fila 69 din dosar, martorul a relatat imprejurările in care inculpatul…a acroşat-o pe partea vătămată şi a a aruncat-o lateral.

Martorul a lăsat sacul jos şi s-a deplasat la partea vătămată pentru ai acorda primul ajutor.

Martorul L. V. , fila 117, 118 din dosar a evidenţiat aceleaşi imprejurări in care a auzit o frănă folosită de inculpat inainte de a o lovi pe partea vătămată.

Martorul relatează că inculpatul a acroşat-o pe partea vătămată cu partea dreaptă a maşinii.

Martorul a evidenţiat de asemenea faptul că inculpatul a deviat de la axul drumului şi că prin manevra efectuată a intrat in parcarea amenajată in acest sens.

După incident martorul s-a deplasat către partea vătămată şi  a observat faptul că acesta suferise leziuni grave, fila 70 din dosarul de urmărire penală.

La scurt timp s-a deplasat salvarea.

Partea vătămată constituită parte civilă in cauză a susţinut faptul că l-a văzut pe inculpat cănd se afla la o distanţă  de aproximativ 5, 10 metri, cănd acesta a claxonat, insă nu a mai avut timpul necesar pentru a se feri.

Instanţa a procedat la efectuarea unei cercetări la faţa locului, fila 121, din dosar pentru a observa distanţa dintre partea carosabilă a drumului şi parcarea in care partea vătămată işi desfăşura activitatea.

Instanţa apreciază că inculpatul se face vinovat in exclusivitate de producerea accidentului avănd in vedere traiectoria parcursă de maşina pe care acesta o conducea.

Schiţa, planşele foto, expertiza precum şi celelalte inscrisuri atestă urmele de frănare şi poziţia victimei in momentul producerii accidentului.

Trebuie observat de deşi s-a incercat pe tot parcursul procesului eliminarea culpei şoferului, susţinăndu-se că amenajarea accesului rutier in parcare s-a efectuat fără autorizaţie, sau că spaţiul nu a fost semnalizat corespunzător, că parcarea nu este propritatea societăţii, toate acestea in opinia instanţei nu influenţează dinamica producerii accidentului faţă de poziţia victimei care se afla in faţa S.C.  ... S.R.L, in afara părţii carosabile a drumului.

 In opinia instanţei semnalizarea spaţiului n-ar fi influenţat absolut de loc dinamic producerii accidentului intrucăt şoferul in momentul producerii accidentului a scăpat de sub control autospecializata intrucăt deşi viteza cu care a condus era corespunzătoare acesta era obligat potrivit legii şi specificului maşinii de mare tonaj pe care o conducea să adapteze viteza potrivit condiţiilor de trafic din acel moment şi nu in ultimul rănd impactul putea fi evitat avănd in vedere dimensiunea transverală dintre acostament şi victimă. In aceeaşi ordine de idei in aprecierea instanţei in ceea ce priveşte locul unde se afla inculpatul in momentul producerii accidentului, respectiv domeniul public sau privat, nu prezintă importanţă in stabilirea culpei in producerea evenimentului rutier ce a avut loc.

.Mai mult obligaţia instiuită de legiuitor privind semnalizarea corespunzătoare vizează partea carosabilă, şi nu spaţiul folosit ca şi parcare, iar producerea accidentului nu a avut loc ca urmare a lucrării pe care o efectua partea vătămată la grilaj  ci aşa cum s- arătat mai sus, ca urmare a neadaptării vitezei.

Astfel se reţine faptul că inculpatul rula cu viteză mare intrucăt martorii au relatat că se circula cu viteză mare, urmele de frănare atestă faptul că inculpatul avea viteză mare şi că doar in momentul producerii accidentului deci după reducerea vitezei acesta a ajuns la viteza de 37 km/ oră, fila 29 din dosarul de urmărire penală, iar in momentul producerii accidentului acesta a intersectat o porţiune din domeniul ce nu aparţinea părţii carosabile.

 Totodată instanţa reţine lipsa de experienţă a şoferului,  indecizia sa in a efectua manevra, intrucăt aşa cum este configuraţia drumului acesta ar fi putut evita accidentul prin manevra de ocolire prin viraj dreapta, deoarece avea loc suficient şi timp, carosabilul fiind liber.

Prin atitudinea sa şi lipsa sa de experienţă, prin faptul că la o vărstă tănără s-a urcat la volanul unei maşini de mare tonaj, acesta a incălcat dispoziţiile art. 124 din OUG. 195 din 2002, intrucăt avea obligaţia de a circula doar pe partea dreaptă a drumului public in direcţia sa de mers, acesta a incălecat axa mediană a drumului marcată prin linie continută, incălcănd şi dispoziţiile art. 135/1 din acelaşi act normativ.

De asemenea instanţa apreciază că inculpatul se face vinovat şi de incălcarea dispoziţiilor art. 157/ 2 din regulamentul pentru aplicarea OUG. 195/ 2002, intrucăt in momentul in care aşa cum acesta declară că ia apărut brusc in faţă o maşină şi că l-a pus in situaţia de a efectua manevra de viraj dreapta,  acesta nu şi-a asigurat o distanţă de siguranţă suficientă faţă de autovehiculul din faţa sa. Şi nu in ultimul rănd in opinia instanţei inculpatul se face vinovat pentru neadaptarea neadaptarea vitezei in funcţie de condiţiile de drum, şi de tonajul maşinii, astfel incăt să poată efectua orice manevră in condiţii de siguranţă.

3. Cu privire la deliberarea instanţei şi probele administrate în cauză.

Deliberând asupra cauzei, în conformitate cu disp.art.343 Cod pr.penală, coroborând totodată declaraţiile martorilor aflate la filele 66-71, declaraţia inculpatului (f.55), proces-verbal de cercetare la faţa locului (f.17(, declaraţia părţii civile R. C.  (f.48), raportul de expertiză tehnică (f.19-29), certificatul medico-legal (f.21-35), planşa fotografică (f.7), constituirea de parte civilă de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.Mureş (f.18-20), declaraţia inculpatului B. L. (f.40), declaraţiile martorilor B. C. O.  (f.63) şi a martorului M. O.  (f.65-66), declaraţia martorului F. M. D.  (f.97-98), declaraţie de parte vătămată R. C.  (f.115-116), declaraţia martorului L. V.  (f.117118, procesul-verbal încheiat la data de 04.09.2008 cu ocazia cercetării la faţa locului (f.121, 122), instanţa a concluzionat că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei reţinute in sarcina sa.

4. Dispoziţiile instanţei în drept

În drept, fapta comisă de inculpatul B. L. , care la data de  24.08.2006, in timp ce conducea autospecializata cu numărul de inmatriculare, a acroşat şi accidentat din culpă pe partea civilă R. C. , provocăndu-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 75- 80 zile de ingrijiri medicale, intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 alin. 2 şi 4 cod penal.

Fapta comisă, aşa cum s-a arătat este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale precum şi a măsurilor de prevedere, dispoziţii la care s-a făcut referire in cuprinsul hotărării, cu excluderea oricărei culpe din partea altor persoane, întrucăt inculpatul prin virajul dreapta putea să evite impactul deoarece dimensiunea transversală dintre acostament şi locul unde se afla victima asigura această manevră.

In acest sens instanţa a înlăturat apărarea inculpatului privind susţinerea,  că dacă locul ar fi fost semnalizat in ceea ce priveşte lucrarea ce se efectua, accidentul nu ar fi avut loc, întrucăt şi in situaţia in care locul ar fi fost semnalizat, inculpatul ar fi intrat şi in plăcuţa respectivă.

Aşa cum s-a arătat, fapta comisă de  inculpat în contextul redat anterior este pe deplin probată cu declaraţiile inculpatului (f.40)  coroborate potrivit art.69 Cod pr.penală cu declaraţiile martorilor audiaţi atât in faza de cercetare judecătorească cât şi in faza de urmărire penală, precum şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

5. Cu privire la operaţiunea de individualizare a pedepsei.

Din fişa de cazier a inculpatului B. L. rezultă că acesta nu are antecedente penale.

 Aşa fiind şi totodată văzând şi disp.art.72 şi art.52 Cod penal, instanţa urmează să dispună condamnarea inculpatului astfel:

în baza art art. 184 alin. 2 şi 4 cod penal,  condamnă pe inculpatul B. L. , pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă, la o pedeapsă de  8 luni inchisoare.

6. Cu privire la aplicarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art.72 Cod penal), precum şi aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la scopul pedepsei (art.52 Cod penal).

La individualizarea pedepsei aplicate, instanţa a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei determinat de împrejurările concrete în care a fost comisă, de comportamentul inculpatului manifestat în faza de cercetare penală şi concretizat în nerecunoaşterea  faptei comise, in susţinerea faptului că inculpatul s-a accidentat cu aparatul de sudură cu care lucra, fila1, 55 din dosarul de urmărire penală.

 Totodată instanţa reţine faptul că inculpatul in cursul urmăririi penale, fila 53 din dosar, a recunoscut,  conştientizând că a accidentat-o pe partea vătămată.

 La modalitatea de individualizare a pedepsei instanţa a ţinut seama de lipsa antecedentelor penale.

Faţă de cele reţinute instanţa a apreciat că prin aplicarea pedepsei constând în închisoare coborâtă spre minimul prevăzut de lege şi suspendată condiţionat se va realiza în mod eficient scopul pedepsei sub ambele sale aspecte.

 Astfel in baza art. 81 cod penal, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate daca sunt intrunite urmatoarele conditii

1. pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda,

2. inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni,

3. se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Ca urmare, fiind indeplinite conditiile referitoare la acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei si existand convingerea instantei ca reeducarea inculpatului se poate realiza chiar si fara executarea efectiva a pedepsei inchisorii aplicate, in temeiul art.81 cod penal va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Potrivit art. 359 alin.1 cod procedura penala, instanta va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cod penal privind cazurile in care se revoca beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei si asupra consecintelor acestei revocari.

In concret in situatia in care inculpatul comite o noua infractiune inauntrul termenului de incercare se va dispune  revocarea suspendarii conditionate a prezentei pedepse care se va executa in regim de detentie cumulata aritmetic cu pedeapsa ce se va aplica pentru noua infractiune.

Ca urmare, instanţa în baza art. art.82 alin.1 Cod penal va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi va stabili inculpatului un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni.

Potrivit art.359 alin.1 Cod pr.penală, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile în care se revocă beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei şi asupra consecinţelor acestei revocări.

În concret, asupra situaţiei în care, dacă inculpaţii comit o nouă infracţiune înăuntrul termenului de încercare de 2 ani şi 8 luni se va revoca suspendarea condiţionată a prezentei pedepse care se va executa în regim de detenţie cumulată aritmetic cu pedeapsa ce se va aplica pentru noua infracţiune.

7. Cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei.

Instanţa reţine faptul că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 lei  reprezentând daune morale şi cu suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli materiale, fila 7 din dosar. 

Totodată prin adresa cu emisă de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, acesta  s-a constituit parte civilă cu suma de 2.343,62 lei, precum şi plata dobânzilor legale aferente.

In baza art. 14 şi art. 346 cod procedură penală raportat la art. 998 şi următoarele cod civil, instanţa va obliga inculpatul la plata acestei sume precum  şi a dobânzilor legale aferente acestei sume calculate pănă la data plăţii efective, ţinând seama de principiul de drept potrivit căruia cel care prin fapta sa produce altuia un prejudiciu este obligat al repara.

Va obliga inculpatul la plata sumei de 15.000 lei către partea civilă R. C. ,  întrucât prin fapta inculpatului s-au produs consecinţe păgubitoare, iar raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu suferit este de necontestat.

Instanţa reţine faptul că inculpatul a suferit două operaţii chirurgicale la cap sub anestezie generală practicându-se craniectomie temporală dr. cu evacuarea hematomului subdural şi opidural şi plastie durală cu fascie.

Este de necontestat faptul că acesta a suferit.

Se apreciază totodată faptul că pe o perioadă de 75-80 de zile partea vătămată a fost lipsită de o viaţă normală întrucât aşa cum rezultă din actele medicale acesta a fost nevoit să evite eforturile fizice, stresul, infecţiile, a urmat tratament medical sub supravegherea medicului, a fost necesară scoaterea firelor de sutură, purtarea gipsului, respectarea dispoziţiilor ortopedice, reevaluările medicale ulterioare celor două operaţii, reevaluarea neurochirurgicală, CT cranian, şi nu in ultimul rând, suferinţa psihică suferită.

In ceea ce priveşte pretenţiile de obligare ale inculpatului la plata cheltuielilor materiale, acestea sunt nedovedite,  întrucât nu s-a administrat nici o probă in susţinerea sumei pe care a pretins-o cu titlu de cheltuieli materiale.

Este adevărat că art. 65 alin. 1 cod  procedură penală prevede că sarcina administrării probelor in procesul penal revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată, numai că, in ceea ce priveşte latura civilă a cauzei penale este dominant principiul disponibilităţii, astfel că partea vătămată constituită parte civilă este singura in măsură să decidă dacă se constituie parte civilă, să precizeze cuantumul pretenţiilor sale, apoi să administreze probele necesare in dovedirea pretenţiilor.

Partea vătămată nu şi-a dovedit pretenţiile deşi instanţa in mod expres i-a pus in vedere ca pe tot parcursul judecăţii să şi le dovedească.

Mai mult art. 1169 cod civil prevede că cel ce face o propunere inaintea judecăţii trebuie să o dovedească.

Propunănd generic o sumă de bani, manifestănd pasivitate, partea civilă nu poate transfera organelor judiciare sarcina de administrare a probelor pe latura civilă a cauzei.

Instanţa, prin hotărărea pronunţată a constatat lipsa calităţii de parte responsabilă a S.C. …..S.R.L, precum şi a asiguratorului S.C …. , pentru următoarele considerente.

Se reţine faptul că potrivit Legii nr. 136/ 1995, instanţa de judecată are obligaţia faţă de asigurator de a-l cita in proces, pentru a avea cunoştinţă de existenţa cauzei şi pentru opozabilitate, iar asiguratorul urmează să răspundă, in limitele contractului civil de asigurare, pentru daunele provocate de asigurat.

Deşi in declaraţia de la fila 53 din dosarul de urmărire penală se reţine faptul că inculpatul  este conducător auto la SC. ….. S.R.L., din întreg materialul administrat nu s-a făcut dovada faptului că acesta intradevăr este salariatul societăţii.

Nu s-a făcut dovada faptului că societatea ia încredinţat maşina şi că la ora 14 a primit vreo insărcinare de la societate.

Astfel in opinia instanţei aceasta nu avea posibilitatea conducerii, indrumării sau a coordonării conduitei inculpatului şi, in consecinţă, nu există raportul de cauzalitate, nefiind indeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta altei persoane, prevăzută de art. 1000 alin. 3 codul civil.

Faţă de cele reţinute mai sus instanţa a concluzionat că societatea comercială SC. ….. S.R.L., al cărui administrator este tatăl inculpatului nu poate avea calitatea procesuală de parte responsabilă civilmente, in sensul art. 16 cod procedură penală.

In ceea ce priveşte societatea asigurătoare, instanţa reţine că nici aceasta nu are calitatea procesuală in cauză şi nu i se pot stabili obligaţii prin sentinţă penală.

Instanţa constată ca fiind disjunsă cauza şi continuarea cercetărilor in ceea ce priveşte accidentul de muncă potrivit dispoziţiilor cuprinse in rechizitoriu.

8. Asupra aplicării art.191 şi următoarele din Codul de procedură penală.

În acest sens, instanţa în baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, va obliga inculpatul aflat în culpă procesuală la plata sumei de 160 lei cu titlu de chltuieli judiciare avansate de stat. Suma vizeză ambele cicluri procesuale.

In baza art. 199 alin. 3 cod procedură penală, dispune scutirea de la plata amenzii aplicate apărătorului inculpatului prin incheierea de şedinţă din data de 05. 05. 2008, apreciind că incidentul intervenit in sala de judecată constituie o circumstanţă izolată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

In baza art. 184 alin. 2 şi 4 cod penal,  condamnă pe inculpatul B. L., pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă, la o pedeapsă de  8 luni inchisoare.

In baza art. 81 cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe o durată de 2 ani şi 8 luni reprezentănd termen de incercare, potrivit art. 82 alin. 1 cod penal in condiţiile art. 359 cod procedură penală.

In baza art. 14 şi art. 346 cod procedură penală raportat la art. 998 şi următ. cod civil obligă inculpatul la plata următoarelor sume de bani cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TG. MUREŞ cu sediul în Tg.Mureş, str.Gh.Marinescu, nr.50, jud.Mureş, in sumă de 2.343,62 lei, a dobănzilor legale aferente acestei sume calculate pănă la data plăţii efective,  daune morale in sumă de  15.000  lei către  partea civilă R. C. ,

Respinge cererea părţii civile de obligare la plata cheltuielilor materiale ca nedovedită.

Constată lipsa calităţii de parte civilă responsabilă a SC ….SRL, .

Constată lipsa de calitate a asiguratorului SC … TG. MUREŞ – Sucursala Zonală Cluj.

Constată ca fiind disjunsă cauza şi continuarea cercetărilor in ceea ce priveşte accidentul de muncă potrivit dispoziţiilor cuprinse in rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin.

In baza art.199 alin. 3 cod procedură penală,  dispune  scutirea de la plata  amenzii aplicate .

apărătorului inculpatului.

In baza art. 191 alin.1 cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cheltuielile vizează atât faza urmăririi penale cât şi faza cercetării judecătoreşti.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare pentru cei lipsă şi de la pronunţare pentru cei prezenţi.

Pronunţată in şedinţa publică din 16.10.2008.