Vătămare corporală gravă

Sentinţă penală 794 din 26.04.2011


Tip speţă: sentinta penala nr.27

Titlu: ucidere din culpă

Data speţă: 14.03.2011

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, nr. 303P/29.06.2010 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei R. C., pentru săvârşirea infracţiunilor de punere în primejdie a unei persoane în neputinţa de a se îngriji şi ucidere din culpă prevăzute de art. 314 al.1 Cod penal şi respectiv 178 al. 1, 5 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

S-a reţinut că în dimineaţa zilei de 19.04.2010 în jurul, orei 900 a plecat din locuinţă, în vizită la o cunoştinţă din oraşul Buhuşi, lăsând încuiaţi în casă pe cei trei copii minori cu vârste cuprinse între 1, 3 ani şi 5 ani (dormind), iar soba improvizată cu focul aprins. Datorită jarului din sobă căzut peste materialul textil şi inflamabil aflat lângă sursa de încălzire, s-a produs un incendiu care a provocat degajarea a monoxid de carbon, ce a condus la intoxicarea în somn a copiilor şi la decesul acestora.

S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de R. C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 314 al. 1 şi 178 al. 1, 5 Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârşită de acesta, la aceea oră fiind plecat la muncă.

În cauză au fost introduse ca părţi civile R. C. şi Serviciul de Ambulanţă Bacău.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 19.04.2010, în jurul orelor 800, învinuita R. C. în grija cărei se aflau fetiţele sale, R. E. A. (5 ani), R. A.M. (3 ani) şi R. A. S. (1,3 ani), a plecat de acasă, în vizită la o cunoştinţă, iar în locuinţă i-a lăsat pe cei trei copii, dormind în pat. În momentul plecării, a asigurat prin închidere cu cheia, uşa locuinţei. Soţul inculpatei, R.C., lucrător zilier, a plecat la muncă în jurul orelor 700. Întrucât instalaţia de încălzire improvizată (godin din metal) avea focul aprins în momentul plecării inculpatei, datorită căderii jarului pe materialul inflamabil aflat lângă sobă (material textil şi lemnos), în jurul orelor 900, s-a produs aprinderea acestuia. Elementul inflamabil a ars mocnit, provocând fum şi monoxid de carbon, iar în jurul orelor 920, întrucât vecinii au sesizat emanaţiile de fum, au spart uşa locuinţei şi au încercat să acorde primul ajutor celor trei copii găsiţi în pat. Au fost anunţate prin SNUAU 112 Poliţia Buhuşi, Serviciul de Ambulanţă şi Detaşamentul de Pompieri, care au intervenit. Conform declaraţiilor persoanelor care au spart uşa şi au intrat în imobil, pentru a salva cei trei copii, respectiv C. Gh., S. O. şi B. A. M., minorele au fost găsite în pat, învelite cu o plapumă, fără a prezenta urme de viaţă.

Cauza incendiului a fost stabilită, conform celor sus precizate, prin procesul verbal de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Bacău.

Conform actelor de constatare medico legale, întocmite de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău, moartea celor trei minore s-a datorat „insuficienţei cardio respiratorii acute, consecutiv unei intoxicaţii acute cu monoxid de carbon”.

Victimele au fost transportate la Spitalul Judeţean Bacău cu salvarea.

Faptele inculpatei sunt probate cu procesul verbal de sesizare, procesul verbal de cercetare la locul faptelor, planşele foto, rapoartele de constatare medico legală, procesul verbal de intervenţie, extrase din registrul de naşteri, declaraţiile martorilor din lucrări, declaraţiile părţii vătămate, coroborate cu declaraţiile inculpatei.

La urmărirea penală aceasta a declarat că în momentul în care a plecat de acasă, copii dormeau iar în sobă era jar şi că fiica sa, cea mai mare obişnuia să se joace cu focul.

La instanţă aceasta a arătat că fiica sa era trează când a plecat şi aceasta s-a urcat pe masă şi a luat chibrituri şi crede că a dat foc la nişte plastic de la un cauciuc de bicicletă şi la aruncat sub pat.

A susţinut că în sobă nu era foc. Susţinerile acesteia urmează a fi înlăturate ca nesincere, fiind în contradicţie cu celelalte probe administrate în cauză.

Faptele inculpatei întrunesc în drept elementele constitutive infracţiunilor de punere în primejdie a unei persoane în neputinţă de a îngriji, prevăzută de art. 314 al. 1 Cod penal şi uciderea din culpă prevăzută de art. 178 al. 1, 5 Cod penal.

La individualizarea şi dozarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, gradul de pericol social al infracţiunilor, împrejurările concrete în care au fost săvârşite dar şi persoana inculpatei, care este infractor primar, este fără ocupaţie şi poziţia acesteia pe parcursul urmăririi penale şi la instanţă.

Pe baza acestor considerente, instanţa apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără executare în regim de detenţie, având în vedere că a fost un accident şi că mai are în întreţinere un minor născut ulterior săvârşirii acestor infracţiuni.

În cauză, instanţa va aplica dispoziţiile art. 33 lit. b, privind concursul ideal de infracţiuni şi ale art. 34 lit. b Cod penal urmând a contopi pedepsele de mai sus.

Faţă de circumstanţele reale şi cele personale ale inculpatei, instanţa va dispune în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Va stabili termenul de încercare conform art. 81 Cod penal şi va atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

Va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II a, b Cod penal pe durată şi în condiţiile art. 71 al. 2 Cod penal, întrucât conform art. 71 Cod penal astfel cum a fost modificat prin Legea 278/2006, drepturile prevăzute în art. 64 lit.a Cod penal, se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii.

Cu toate acestea, prin decizia Curţii Constituţionale LXXIV/2007 s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I C Cod penal nu se va face în mod automat prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 al. 3 Cod penal.

Instanţa apreciază că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal, pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În cauză nu sunt temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d Cod penal, având în vedere declaraţiile mediatorilor sanitari audiaţi în cauză, care au arătat că au făcut controale inopinante la domiciliul inculpatei şi au constatat că minorii erau bine îngrijiţi, hrăniţi, casa era curată iar inculpata mergea periodic cu copii la medic, la control.

Nu se impune de asemenea interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c, e Cod penal.

În temeiul art. 71 al. 5 Cod penal va suspenda pedeapsa accesorie aplicată inculpatei.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa reţine că partea vătămată Roman Costel nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Urmează ca instanţa în temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală şi 998 Cod civil va lua act că partea vătămată R. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Instanţa reţine că victimele au fost transportate cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, cuantumul cheltuielilor de transport fiind de 324,8 conform adresei 1548/24.02.2011 (fila 57) dosar instanţă.

Urmează ca instanţa în temeiul art. 313 din Legea 95/2006 să oblige inculpata la plata despăgubirilor civile către Serviciul de Ambulanţă Bacău conform cererii de constituire parte civilă.

Va dispune plata din fondurile MJLC a onorariului pentru apărător oficiu la instanţă pentru inculpată.

Red.PA 24.03.2011

3