Legea 10/2001 – revizuire

Sentinţă civilă 6414 din 06.12.2011


SENTINŢA CIVILĂ Nr. 6414 din 06.12.2011-legea 10/2001 – revizuire

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ sub nr. 6784/279/2011, petentul xx a formulat, în contradictoriu cu intimaţii xx, plângere, prin care a solicitat revizuirea şi rejudecarea dosarelor nr. xx.

A menţionat reclamantul faptul că, prin hotărârile pronunţate în dosarele evocate, i s-au respins acţiunile promovate, motivând soluţiile pe faptul că judecătorii care le-au soluţionat, au fost corupţi.

A mai arătat petentul că, în timpul judecării a fost arestat de două ori, lovit în sediul Poliţiei Tazlău, pentru împotrivirea sa la cedarea grădinii către părţile adverse.

Întrucât hotărârile sunt irevocabile, a solicitat acesta:

- desfiinţarea hotărârilor pronunţate în dosarele menţionate;

- evacuarea părţilor adverse din grădina sa în suprafaţă de 734,60 mp şi casa care se învecinează la Nord şi Est cu Sandu Gheorghe, la Nord cu Radu Vasile, le Est - drum comunal;

- obligarea intimaţilor la plata sumei de 5200 lei – conform raportului de expertiză pe anii 1999 – 2010;

- obligarea intimaţilor la plata sumei de 1400 lei - bani de care soţia a fost jefuită de către executorul judecătoresc Cornel Cotoi, în dosarul nr. 177/2000;

- obligarea intimaţilor la plata sumei de 720 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Petentul a mai precizat faptul că pârâţii l-au înşelat pe xx, care era necăsătorit, lipsit de facultăţile mintale şi nu avea teren, încheind un contract prin care se obligau să-l întreţină, pe ca nu l-au respectat.

În susţinere, a depus copia adresei nr. 1/16714/1154/2011 a Serviciului de Relaţii cu Publicul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În drept, nu a invocat prevederi legale.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

La termenul din data de 08.11.2011, în raport de motivele invocate, instanţa a calificat plângerea petentului, ca fiind cerere de revizuire a hotărârilor pronunţate în dosarele nr. xx, precum şi pretenţii, în legătură cu capetele de cerere evidenţiate la punctele 4,5 din cerere, dispunând ataşarea dosarelor şi punând în vedere revizuentului să achite taxa judiciară de timbru aferentă acţiunii.

 La termenul din data de 29.11.2011, instanţa a invocat din oficiu excepţiile tardivităţii formulării cererii de revizuire privind sentinţa civilă nr. xx, pronunţată în dosarul nr. xx al Judecătoriei Piatra Neamţ, respectiv a autorităţii de lucru judecat, în ceea ce priveşte cererea petentului de obligare a intimaţilor la plata sumei de 1400 lei, evidenţiată la punctul 5 al cererii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, cu prioritate sub aspectul excepţiilor invocate, în virtutea prevederilor art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

1. În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, prin demersul său justiţiar, xx a înţeles să învestească instanţa cu o acţiune al cărei obiect îl constituie revizuirea hotărârilor pronunţate în dosarele nr. xx, reţinând posibila aplicare a prevederilor art. 322 pct. 4 Cod de procedură civilă, date fiind motivele invocate de petent.

Potrivit art. 324 alin. 1 pct. 3 Cod de procedură civilă, „Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, ( … ), în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora”.

În raport de circumstanţele speţei, instanţa reţine că revizuentul nu a făcut dovada existenţei unei hotărâri penale de condamnare a judecătorilor implicaţi în ciclurile procesuale ale dosarului nr. xx; prin urmare au a fi aplicate dispoziţiile tezei a II-a din articolul citat. Petentul a invocat corupţia şi abuzul magistraţilor care au soluţionat irevocabil cauza evidenţiată anterior. În mod logic, presupusele fapte de care aceştia sunt învinuiţi de revizuent s-au produs cel mai târziu la data rămânerii irevocabile a sentinţei civile nr. xx, pronunţată în dosarul nr. xx al Judecătoriei Piatra Neamţ, deci la data de 10.09.2001, dată la care a fost pronunţată decizia nr. xx a Curţii de Apel Bacău, prin care a fost soluţionat recursul. Calculând termenul de trei ani, propus de dispoziţiile menţionate în cele ce preced, potrivit art. 101 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, reiese faptul că ultima zi în care ar fi putut fi sesizată instanţa cu cererea de revizuire a sentinţei nr. xx, pronunţată în dosarul nr. xx al Judecătoriei Piatra Neamţ, este 10.09.2004.

Aşa fiind, cererea este tardiv formulată, urmând a fi respinsă, în consecinţă.

2. Relativ la excepţia autorităţii de lucru judecat privind obligarea intimaţilor la plata sumei 1400 lei, evidenţiată la punctul 5 al cererii, instanţa constată că, potrivit art. 1201 Cod civil, „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele, şi în contra lor, în aceeaşi calitate”. De asemenea, în virtutea dispoziţiilor art. 166 Cod de procedură civilă, „Excepţia puterii de lucru judecat se poate ridica de părţi sau de judecător, chiar înaintea instanţelor de recurs”.

Faţă de prevederile evocate, se poate conchide că excepţia puterii de lucru judecat presupune existenţa a două cauze, ce se caracterizează printr-o triplă identitate:

1. de obiect – în sensul atât de pretenţie formulată, cât şi drept subiectiv invocat;

2. de părţi;

3. de cauză – definită ca fiind fundamentul raportului juridic dedus judecăţii.

În plus, incidentul procesual invocat presupune existenţa unei hotărâri prin care să fie soluţionată una din cauzele ce prezintă această triplă identitate, având în vedere faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu se cuvine a fi contrazisă de o alta.

În raport de atari aspecte, prin compararea dosarelor nr. xx şi nr. xx soluţionat irevocabil prin sentinţa nr. xx, se observă că acestea sunt caracterizate prin tripla identitate de obiect, părţi şi cauză, astfel:

Obiectul ambelor cereri îl materializează solicitarea petentului de obligare a părţilor adverse la plata sumei de 1400, respectiv 1415,94 lei .

Părţile celor două cauze sunt aceleaşi, respectiv xx – în calitate de reclamant, şi xx în calitate de pârâţi.

Mai mult, fundamentul ambelor cereri îl reprezintă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, după susţinerile reclamantului.

Astfel fiind, întrucât aceeaşi cerere, formulată de acelaşi reclamant, în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi, având aceeaşi cauză juridică, a fost anterior soluţionată irevocabil, faţă de argumentele evidenţiate în cele ce preced, urmează a fi admisă excepţia autorităţii de lucru judecat şi respins capătul de cerere pentru atare motiv.

Oricum atare solicitare este accesorie cererii de revizuire şi va urma inevitabil soarta principalului, având în vedere argumentele care urmează:

3. Cererea de revizuire privind sentinţa civilă nr. xx, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. xx, va fi respinsă ca inadmisibilă, astfel:

Potrivit art. 322 pct. 4 Cod de procedură civilă „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere ( … ) dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză”.

Analizând sentinţa civilă nr. xx, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. xx, se constată că această hotărâre nu întruneşte condiţiile de admisibilitate propuse de textul legal evocat, fiind dată în primă instanţa de Judecătorie, irevocabilă prin nerecurare.

Chiar şi în situaţia în care s-ar aprecia că hotărârea poate fi supusă totuşi unui control pe calea revizuirii, deşi petentul a acuzat judecătorul cauzei de luare de mită, nu a dovedit o atare infracţiune printr-o hotărâre penală definitivă.

Capetele de acţiune privind obligarea intimaţilor la evacuare şi plata sumelor evidenţiate în acţiune, vor fi respinse implicit, acestea având caracter accesoriu cererilor de revizuire, astfel cum reiese din analiza dosarelor ataşate.