Încredinţare minor

Sentinţă civilă 1361 din 12.02.2009


Dosar nr.11213/302/2008

ROMÂNIA

JUDECATORIA SECTORULUI 5 BUCURESTI – SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa civilă nr.1361

Şedinţa publică de la 12.02.2009

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată privind pe reclamanta G G şi pe pârâtul S G şi Autoritatea Tutelară, având ca obiect încredinţare minor.

La apelul nominal făcut in şedinţă publică au răspuns părţile personal, lipsind reprezentantul autorităţii tutelare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

La interpelarea instanţei, pârâtul arată că nu el este tatăl minorei. Precizează că este despărţit de reclamantă de 25 de ani, iar copilul are 14 ani. Menţionează că minora este fiica soţului actual al reclamantei şi arartă că este de acord ca minora să locuiască cu reclamanta.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul asupra probatoriului.

Reclamanta  solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosar şi un martor, respective numitul G I.

Instanţa, având în vedere disp.art.167 alin.1 C.p.c. şi apreciind că probele cu înscrisuri şi audierea martorului G I sunt legale, pertinente şi concludente pentru justa soluţionare a cauzei, le încuviinţează ca atare.

Instanţa procedează la audierea martorului G I, sub prestare de jurământ religios, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul în dezbateri asupra fondului, reclamanta, personal, solicită admiterea acţiunii, încredinţarea minorei S C M spre creştere şi educare, fără pensie de întreţinere, fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 07.12.2008 sub nr.11213/302/2008, reclamanta G G a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul S G şi cu Autoritatea Tutelară, să dispună încredinţarea spre creştere şi educare către sine a minorei S C M.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul, căsătorie desfăcută prin sentinţa civilă nr.5553 din 23.05.2000 pronunţată de Judecătoria sectorului 6. Precizează că din căsătoria cu pârâtul nu au rezultat copii. Mai arată că, a născut minora S C M la data de 26 iulie 1994 şi întrucât nu era divorţată la acel moment, aceasta a fost înregistrată sub numele pârâtului, cu toate că tatăl real al minorei este G P.  A formulat o acţiune prin care solicită să se stabilească că tatăl real al minorei este G P, acţiunea care ia fost respinsă, prin decizia civilă nr.708 din 19.04.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V a Civilă în dosarul nr.6657/3/2006, în sensul că admte expceţia prescripţiei dreptului material la acţiune. În prezent se află în situaţia că nu poate să facă buletinul minorei, neavând o hotărâre de încredinţare a acesteia către reclaamntă. Precizează faptul că minora de la naştere şi până în prezent s-a aflat în grija exclusivă a reclamantei, aceasta ocupându-se de creşterea şi educarea ei.

În drept, cererea nu a fost motivată.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 6 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar în copie decizia civilă nr.708/19.04.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V a Civilă în dosarul nr.6657/3/2006, sentinţa civilă nr.5553/23.05.2000 pronunţată de Judecătoria sector 6, copie certificat de naştere al minorei, cartea sa de identitate.

Pârâtul, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare.

În dovedirea cererii, instanţa a încuviinţat reclamantei la termenul din data de 12.02.2009 proba cu înscrisuri, un martor. S-a efectuat ancheta socială la domiciliul reclamantei de către autoritatea tutelară de pe lângă P S 5, fiind depus referatul la data de 22.01.2009 (filele 24-25).

La termenul din 12.02.2009 a fost audiat  martorul G P sub prestare de jurământ religios, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Minora S C M, în timpul căsătoriei încheiate între reclamantă şi pârât, fiindu-i aplicată prezumţia de paternitate instituită de art.53 cod fam. De la naştere şi până în  prezent minora s-a aflat în grija reclamantei, mama sa, şi a numitului G P, actualul soţ al mamei şi concubinul acesteia de la momentul naşterii minorei, cei trei formând o familie unitară.

Din probele administrate, respectiv declaraţia martorului G P coroborată cu referatul de anchetă socială depus la dosar şi cu susţinerile minorei din Camera de Consiliu, instanţa reţine că minora nu a cunoscut niciodată pe pârât drept tată şi nu a avut niciodată cu acesta o relaţie de tip tată fiică, singurul tată pe care l-a cunoscut fiind martorul G P.

Faţă de cele arătate, ţinând cont că şi din raportul de anchetă socială rezultă că mama prezintă garanţii morale şi materiale,  instanţa apreciază că este în interesul minorei să fie încredinţat spre creştere şi educare mamei.

Astfel, instanţa va admite cererea şi conform art.65 C.fam. rap.la art.42 al.2 C.fam. va încredinţa minora spre creştere şi educare mamei.

În ceea ce priveşte pensia de întreţinere, potrivit prevederilor art. 42 alin.4 C. fam., avându-se în vedere situaţia părţilor şi raporturile dintre aceştia, instanţa va lua act că reclamanta nu a solicitat pensie de întreţinere pentru minoră.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta G G, împotriva pârâtului S G, în contradictoriu cu AUTORITATEA TUTELARĂ

Încredinţează mamei reclamante spre creştere şi educare pe minora S C M.

Ia act că reclamanta nu a solicitat obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere.Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.