Pretenţii

Dosar nr. 5660/280/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 7179

Şedinţa publică de la 17 Septembrie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE F. M.

Grefier S. B.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. G. S. şi pe pârâţii F.M. şi  F.E., având ca obiect „pretenţii”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită, fără citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 10.09.2010, susţinerile fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere ce face parte din prezenta sentinţă.

Apoi, pentru a studia înscrisurile aflate la dosar, instanţa a amânat pronunţarea pentru acest termen de judecată când, deliberând, a pronunţat următoarea sentinţă:

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată sub nr.5660/280/2009 reclamantul C. G. S. în contradictoriu cu pârâţii F. M. şi F. E. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 139.500 lei precum şi a dobânzii stipulate în contract de 11,25% pe an, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii a arătat că prin chitanţa încheiată la 16.01.2007 a dat cu împrumut pârâţilor suma de 139.500 lei, iar termenul de scadenţă al acestui împrumut a fost data de 16.01.2008, acest împrumut fiind acordat pe termen de un an.

Mai arată că în chitanţa de împrumut s-a stipulat şi o clauză care permitea părţilor să prelungească durata împrumutului, dar că pârâţii nu au solicitat şi nici nu s-a negociat în vreun fel prelungirea contractului de împrumut.

Precizează că i-a notificat pe pârâţi şi i-a pus în întârziere cu privire la restituirea acestui împrumut, dar fără niciun rezultat.

A anexat acţiunii copie chitanţă din 16.01.2007 (fila 6), notificare (fila 7), copie C.I. (fila 8), copie factura nr.00005041/09.12.2008 (fila 9), invitaţie la mediere (fila 10).

La data de 23.10.2009 pârâţii au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională (filele 21-25).

Prin întâmpinare au solicitat respingerea acţiunii, iar prin cererea reconvenţională au solicitat obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale; constatarea nulităţii contractului de împrumut ce poartă denumirea ,,chitanţă” încheiat între părţi la data de 16.01.2007; obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 36.000 euro reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reconvenţionale au arătat că în realitate s-au înţeles cu reclamantul-pârât să contribuie împreună pentru a finaliza o construcţie pe care o aveau în desfăşurare şi pentru care nu mai aveau fonduri suficiente pentru a o finaliza.

Mai arată că chitanţa de care se foloseşte reclamantul-pârât în acţiune a fost încheiată sub imperiul constrângerii psihice la care au fost supuşi de către reclamantul-pârât, care i-a indus în eroare cu privire la conţinutul acesteia, că li s-a spus că acest document nu are foarte mare relevanţă juridică, că nu va fi folosit niciodată, ci este făcut doar ca acoperire pentru banii pe care reclamantul i-a investit în clădirea din Piteşti, deşi nu făcuseră calculul investiţiei, suma de 139.500 lei fiind neverificată.

Precizează că nu a existat niciun împrumut între părţi deoarece reclamantul nu le-a dat niciodată bani.

Menţionează că în luna ianuarie 2006 au depus actele necesare înfiinţării societăţii S.C. A M C S.R.L. şi au stabilit ca ei să contribuie cu clădire, teren şi utilităţi, iar reclamantul va termina construcţia într-un an venind cu aceeaşi sumă lichidităţi.

Totodată arată că au dorit să finalizeze clădirea pentru a o închiria deoarece doreau ca investiţia să se amortizeze; că în prezent au închiriat parterul construcţiei nefinalizat, dar că amenajarea şi finalizarea parterului a căzut în sarcina chiriaşilor.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri (filele 6-10, 47-105, 115-125), interogatoriu (filele 37-41), s-au audiat martorii S B N (filele 42-43), H V (filele 44-45).

La data de 11.06.2010 reclamantul a depus precizare (fila 112) prin care a arătat că suma solicitată cu titlu de dobândă este în cuantum de 63.620 lei.

La data de 11.06.2010 pârâţii au depus la dosar înscrisurile de la filele 115-125.

Faţă de cele prezentate instanţa constată şi reţine următoarele:

La data de 16.01.2007, între reclamant şi pârâţi s-a încheiat chitanţa (fila 6) prin care reclamantul în calitate de împrumutător a arătat că dă pârâţilor în calitate de împrumutaţi suma de 139.500 lei, pe termen de un an, începând cu data de 16.01.2007, cu posibilitatea prelungirii termenului, cu achitarea dobânzii aferente, pe care o precizează ca fiind 11,25% pe an pentru suma aferentă.

În aprecierea convenţiei mai sus menţionate instanţa va ţine seama de răspunsurile reclamantului la interogatoriu (filele 37-39) prin care acesta arată că nu le-a dat pârâţilor niciodată bani; că s-au înţeles să investească, dar în baza unei asocieri verbale.

Mai recunoaşte reclamantul la interogatoriu că s-a înţeles cu pârâţii să îi returneze banii reprezentând contravaloarea investiţiilor în clădirea din str. Fraţii Goleşti.

Din răspunsurile pârâţilor la interogatoriu (filele 40-41 reiese că aceştia sunt de acord să-i restituie reclamantului suma datorată.

Din depoziţia martorului S. B. N. rezultă că acesta are cunoştinţă de o înţelegere între reclamant şi pârât, prin care reclamantul a convenit cu pârâtul să contribuie la finalizarea clădirii aparţinând familiei F., prin aducerea de materiale şi manoperă, dar că ştie de la pârât că a semnat o chitanţă prin care încerca să-i garanteze reclamantului că-i va da banii înapoi conform înţelegerii.

Mai arată martorul că a auzit că era vorba de o sumă mare trecută în chitanţă, dar care nu reprezenta împrumut, ci contravaloare mărfuri care au fost aduse, manoperă.

Din declaraţia martorului H. V. (filele 44-45) reiese că l-a auzit pe pârât că nu-i ajung banii să termine clădirea şi că se asociază cu cineva să o finalizeze şi apoi să o închirieze. Mai arată martorul că a fost de faţă când reclamantul  a adus materiale pentru construcţia din Piteşti; că ştie că atât reclamantul cât şi pârâtul ţineau evidenţa materialelor pe care reclamantul le aduce; că a văzut listele în format A4, însă nu a văzut sumele înscrise în liste, dar că a fost de faţă la o discuţie purtată între reclamant şi pârât, în care pârâtul îi reproşa reclamantului că nu dau calculele din listă cu materialele aduse.

Aşadar, în raport de probele administrate în cauză instanţa constată că înţelegerea (convenţia) iniţială a părţilor a fost transformată într-o nouă obligaţie prin chitanţa încheiată la data de 16.01.2007, fiind întrunite elementele novaţiei, însă în aprecierea obligaţiilor asumate de părţi instanţa va ţine seama de răspunsurile reclamantului la interogatoriu, care declară că nu le-a dat pârâţilor niciodată bani; că s-au înţeles să investească, dar în baza unei asocieri verbale; că s-a înţeles cu pârâţii să îi returneze banii reprezentând contravaloarea investiţiilor în clădirea din str. Fraţii Goleşti.

Probele administrate în cauză converg spre concluzia că prin această recunoaştere s-a revenit la convenţia iniţială, obligaţiile asumate prin chitanţă fiind înlocuite cu obligaţia iniţială. Or, în această situaţie stingându-se obligaţia stabilită prin chitanţă, se sting şi toate obligaţiile accesorii care o însoţeau.

Instanţa va ţine totodată seama de faptul că prin revenirea la obligaţia iniţială, părţile nu şi-au exprimat acordul expres ca noua obligaţie (care este de fapt înţelegerea iniţială) să fie garantată prin garanţiile care însoţeau vechea obligaţie (convenţia din chitanţa din data de 16.01.2007), astfel cum prevăd disp. art.1134 Cod civ., astfel că în raport de această situaţie nu se poate pune problema acordării dobânzii stipulate în chitanţa la care s-a făcut referire.

Altfel spus, obligaţia reclamantului a fost aceea de a contribui cu materiale şi manoperă în vederea finalizării construcţiei din Piteşti, str. Fraţii Goleşti, iar obligaţia pârâţilor a fost aceea de a returna banii reprezentând contravaloarea investiţiilor în clădirea din str. Fraţii Goleşti, aspect recunoscut de reclamantul C. G. S. la interogatoriu (fila 37), şi recunoscut şi de pârâţi (filele 40-41).

Este esenţial de reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că între părţi au existat neînţelegeri datorate faptului că anumite sume nu au fost recunoscute de pârâţi, însă instanţa va ţine seama de faptul că reclamantul nu a făcut dovada că, suma reprezentând contravaloare materiale şi manoperă a fost de 139.500 lei, urmând a ţine seama la stabilirea sumei datorate de contravaloarea materialelor şi manoperei recunoscute de pârâţi şi menţionate în listele anexă (filele 115-116), în cuantum de 119.180 lei.

Având în vedere considerentele expuse, în raport de disp. art.969, 970 Cod civ., instanţa va admite în parte acţiunea şi va obliga pârâţii să plătească reclamantului suma de 119.180 lei reprezentând contravaloare debit.

În temeiul disp. art. 274 Cod proc. civ., instanţa va obliga pârâţii să plătească reclamantului suma de 6000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, proporţional cu pretenţiile admise.

În ce priveşte capete II şi III din cererea reconvenţională, având în vedere că prin încheierea de şedinţă din 21.05.2010 a admis excepţia netimbrării, în raport de disp. art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 va anula capetele II şi III de cerere din cererea reconvenţională ca netimbrate.

Referitor la capătul I de cerere din cererea reconvenţională instanţa constată că se solicită de către pârâţii-reclamanţi obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale, fără însă a face dovada existenţei întrunirii elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale.

Or, repararea daunelor morale constituie o componentă importantă a răspunderii civile, răspundere care ar avea ca scop repararea daunelor morale.

Instanţa apreciază că pentru a interveni răspunderea civilă delictuală trebuie îndeplinite condiţiile de existenţă ale acesteia sau elementele sale constitutive şi anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi culpa sau vinovăţia autorului faptei ilicite.

Or, în condiţiile în care pârâţii-reclamanţi nu au făcut dovada existenţei elementelor la care s-a făcut referire, cu atât mai mult cu cât reclamantul-pârât a fost cel prejudiciat, instanţa va respinge capătul I de cerere din cererea reconvenţională.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul C. G. S., domiciliat în Piteşti, str. N. B., , judeţul Argeş, împotriva pârâţilor F. M. şi  F. E., domiciliaţi în Piteşti, judeţul Argeş.

Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 119.180 lei reprezentând contravaloare debit.

Obligă pe pârâţi să plătească reclamantului suma de 6000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Anulează capetele II şi III de cerere din cererea reconvenţională ca netimbrate.

Respinge capătul I de cerere din cererea reconvenţională.

Cu drept de  apel în termen de  15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 17 Septembrie 2010.

Preşedinte,

F. M. Grefier,

S. B. ?

Domenii speta

Spete similare