Civil. Revizuirea hotărârilor judecătoreşti în temeiul art.322 pct.4 din Codul de procedură civilă. Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege

Sentinţă civilă 1477 din 21.10.2013


J U D E C A T A,

Asupra acţiunii civile de faţă.

Pe rolul acestei instanţe a fost  înregistrată sub nr.1215/277/2012  cererea de revizuire formulată de  C.L.S. ,C.L.G.T. , C.O.N. ,in contradictoriu cu intimata A.R. ,a sentinţei civile nr.826/21.06.2007 pronunţata de Judecătoria Patarlagele, in  dosarul cu nr. 1534/2006, solicitând  desfiinţarea totala a raportului de expertiza, precum si a completării la raportul de expertiza, întocmit de expert *******, ca fiind false, admiterea cererii de revizuire astfel cum este formulata şi modificarea sentinţei civile nr.826/21.06.2007 pronunţata de Judecătoria Patarlagele, in dosarul cu nr. 1534/2006, in sensul respingerii acţiunii formulata de A.R. ca neîntemeiata.

In fapt, prin încheierea de şedinţa din 05.04.2007, pronunţata de Judecătoria Patarlagele în  dosarul nr. 1534/2006, la cererea A.R., instanţa de judecata a încuviinţat efectuarea unei expertize topografice de către expertul *********, expertiza având următoarele obiective: să precizeze limitele naturale, suprafaţa totala, suprafaţa împădurita, structura pe specii de arbori a suprafeţelor împădurite si structura pe vârste a arborilor ce compun suprafeţele împădurite din următorii munţi: Muntele Cernatu-Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Munţii Spidusu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Borănescu si Soldaţii Bărzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvor Copăceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copăcei, Vadul Cornului si Zănoaga;să delimiteze in munţii susmenţionaţi, suprafeţele de pădure care au aparţinut familiei Maican, pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut in proprietatea statului”.

In data de 10.05.2007, expertul ******* a depus la dosarul cauzei (fila 393 dosar nr.1534/2006 Judecătoria Patarlagele), raportul de expertiza. Prin încheierea de şedinţa din 24.05.2007, pronunţata de Judecătoria Patarlagele , la cererea A.R. si a C.L.G.T. instanţa de judecata a admis obiecţiunile la raportul de expertiza si a dispus:"Se va emite adresa către dl.expert *******in sensul de a însuma suprafeţele din tabelul anului 1945 in ce privesc punctele Cernatu-Viforata si Spidisu si sa facă corectări fata de adresa nr.100/14.03.2007 a Direcţiei Silvice Buzău si de asemenea să stabilească pe fiecare comisie locala suprafeţele arondate acestora".

In data de 07.06.2007 expertul ******* a depus la dosarul cauzei completarea la raportul de expertiza solicitata.

Luând in considerare aceste înscrisuri, Judecătoria Patarlagele prin sentinţa  civila nr.826/21.06.2007, pronunţata in dosar cu nr.1534/2006, a admis acţiunea formulata de F.P.A.R., si pe cale  de consecinţă a dispus „In temeiul art.24 alin.l din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si republicata in conformitate cu Legea nr.247/2005, reconstituie dreptul de proprietate petentei FPAR asupra terenurilor cu vegetaţie forestiera pe vechile amplasamente, pentru suprafaţa totală de 18.023,3 Ha",, precum şi „obligă C.J.B. ca, in conformitate cu dispoziţiile art.75 din H.G. nr.890/2005, să elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafaţa totală de teren cu vegetaţie forestieră reconstituită, respectiv 18.023,3 Ha, aflată pe raza oraşului N. (714,3 Ha), comunei G. T (12.203,9 Ha) şi comunei S. (5.105,1 Ha), pe amplasamentele menţionate in raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Velicu Tudorel".

S-a mai arătat că luând in considerare acelaşi acte procedurale, Tribunalul Argeş prin decizia civila nr.2208/R din 8.12.2008 pronunţata in dosarul cu nr.5126/114/2007 a respins toate recursurile declarate împotriva sentinţei Judecătoriei Patarlagele.

La data de 14.01.2009 O.M.B. a formulat plângere penala împotriva expertului Velicu Tudorel, cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasa, prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen., constând in faptul că acesta in calitate de expert tehnic, a întocmit raportul de expertiza si completarea la acesta, menţionate mai sus, cu inserarea unor date contrare realităţii, iar aceste acte procedurale au stat la baza pronunţării hotărârilor judecătoreşti mai sus menţionate.

In urma verificărilor efectuate, in cadrul dosarului cu nr.60/P/2009 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă  Judecătoria Patarlagele, la data de 27.03.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului  ******* pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasa prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen.

Ulterior, la data de 05.11.2009, prin ordonanţa Parchetului de pe langa Judecătoria Patarlagele s-a dispus in baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 alin.l lit.a si b/1 C.p.p., scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului *******, soluţie împotriva căreia  s-a formulat plângere de către  O.M.B. întemeiata pe disp.art.278 C.p.p. fiind respinsă prin  Ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău.

Plângerea O.M.B. întemeiata pe disp.art.278 C.p.p. a fost admisă prin sentinţa penala nr.2948/02.12.2010 pronunţata de Judecătoria Craiova, in cadrul dosarului nr. 108/277/2010, dispunându-se desfiinţarea in parte a ordonanţei nr.60/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Patarlagele si reţinerea cauzei spre judecare cu privire la infracţiunea prev.de art.260 alin.1 şi 4 cod penal .In urma  judecării cauzei pe fond, Judecătoria Craiova, Secţia Penala a dispus prin sentinţa penala  nr.1511/02.06.2011, pronunţata in cadrul dosarului cu nr. 108/277/2010, in baza art.ll pct.2 lit.a rap.la art.10  lit.d C.p.p achitarea inculpatului ******* si a respins acţiunea civila formulata de O.M.B.  Împotriva sentinţei pronunţată de Judecătoria Craiova au fost formulate recursuri de către O.M.B., CL.G.T., C.L.S. şi  C.L.N..

Prin Decizia penala din 28.05.2012, pronunţata in dosarul nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova-secţia penală a  admis recursul formulat de  O.M.B. si a  casat integral hotărârea pronunţata de Judecătoria Craiova, dispunând achitarea inculpatului ******* pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasa prevăzuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen. constatând incidenţa prevederilor art.18 indice 1 cod penal fiindu-i aplicată inculpatului ******* o sancţiune administrativa de 800 lei, iar  cererea de anulare a raportului de expertiza si a completării la acesta in cadrul procesului penal a fost respinsă.

In ceea ce priveşte admisibilitatea prezentei cereri de revizuire potrivit art.322 pct.4 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri judecătoreşti poate fi solicitată în situaţia  in care a fost dată în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau in urma judecăţii.

Totodată potrivit art.184 C.proc.civ., când nu este caz de judecată penală sau dacă acţiunea publică  s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanţa civila. Normele juridice mai sus menţionate au fost si sunt interpretate de practica judiciara a instanţelor naţionale în sensul ca: in ipoteza in care înscrisul nu mai poate fi desfiinţat de instanţa penala, in cadrul procesului penal, acesta poate fi desfiinţat de instanţa civila sesizata cu cererea de revizuire, instanţa verificând  pe cale incidentala daca înscrisul este sau nu fals.

In acest sens sunt  invocate mai multe decizii de speţă.

S-a mai arătat că raportul de expertiză şi completarea la acesta nu mai pot fi desfiinţate de instanţa penală întrucât aceasta s-a dezinvestit în mod definitiv şi irevocabil.

Raportul de expertiză şi completarea la acesta întocmite de expertul ******* sunt false, cuprinzând date contrare realităţii, aspect care urmează a fi verificat de instanţa de revizuire pe cale incidentală.

Expertul ******* a făcut afirmaţii mincinoase in fata Judecătoriei Patarlagele, si nu o dată, ci de  doua ori, atunci când a afirmat că datele au fost obţinute prin efectuarea măsurătorilor in teren, intrucât acesta nu s-a deplasat niciodată la faţa locului si nu a efectuat nici un fel de măsurători.

Acest aspect rezultă din declaraţia expertului  ******* din 12.03.2009 (fila 21 dosar ) prin care acesta îşi recunoaşte în mod expres fapta, această declaraţie  coroborându-se cu declaraţia din  13.08.2009 , prin care acesta isi menţine declaraţiile in sensul recunoaşterii faptei.

Mai mult, aceste recunoaşteri ale faptei se coroborează cu MUF-urile de care face vorbire, întrucât din conţinutul acestora rezulta ca proprietarul pădurilor la nivelul anului 1948 era O.M.B., iar nu familia M. sau A.R.,prezentând si un tabel comparativ cuprinzând date cu privire la suprafeţele de pădure reconstituite.

Revizuientele mai menţionează faptul că  raportul de expertiza si completarea la acesta întocmite de expertul ******* au fost determinante pentru pronunţarea hotărârii a cărei revizuire o solicită.

Din cele expuse mai sus rezulta ca raportul de expertiza a fost un înscris determinant pentru pronunţarea sentinţei civile nr.826/2007 de Judecătoria Patarlagele, întrucât această hotărâre cuprinde atât în considerente cat si in dispozitiv referiri directe la raportul  de expertiza si completare.

In drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.322 pct.4 C.proc.civ.

Instanţa prin rezoluţie a dispus ataşarea dosarului 1534/2006 al Judecătoriei Pătârlagele , ulterior constatându-se că acesta se află la Judecătoria Craiova a emis adresă în vederea comunicării împreună cu dosarul nr.108/277/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Craiova.

La dosarul cauzei a fost depusă copia Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 a Curţii de Apel Craiova.

Intimata Academia Romana, a formulat  întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire .

In cuprinsul întâmpinării a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a terţilor a comisiilor  locale sus menţionate, prevăzuta de art. 32 alin 2 din Legea nr. 18/1991, deoarece acestea nu justifica un interes legitim in constatarea nulităţii absolute a expertizei efectuate in dosarul 1534/2006 al Judecătoriei Patarlagele.

Intr-adevăr, aşa cum s-a statuat in mod constant si in jurisprudenţă, constatarea nulităţii poate fi ceruta in justiţie de către Primar, Prefectura, Procuror precum si de orice persoana interesata, cu condiţia insa ca respectivele persoane să justifice un interes legitim. In acest sens  a fost  invocată  Decizia nr. 1092,a Curţii de Apel Oradea - Secţia Civila.

Astfel constatarea nulităţii absolute a unei expertize, cu atât mai mult nu ar justifica un interes legitim din partea celor trei comisii deoarece terenurile nu s-

ar întoarce in proprietatea lor, ci eventual in proprietatea statului roman care le-a deţinut prin naţionalizare din anul 1948 si le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B.,ori aceste instituţii nu figurează ca reclamante in acţiunea de chemare in judecata.

Legat de excepţia lipsei calităţii procesuale active derivând din nejustificarea unui interes legitim in constatarea nulităţii absolute a expertizei si pe cale de consecinţa admiterea cererii de revizuire pe temeiul legal invocat, art. 322 pt. 4 Cod procedura civila, se impune a se invoca si inadmisibilitatea căii de atac a revizuirii deoarece hotărârea nu a rămas definitiva in instanţa de apel sau în calea de atac a recursului în care s-a invocat fondul.

In acest caz procesul nu a urmat calea de atac a apelului, iar pe de alta parte in calea de atac a recursului soluţionata prin decizia 2208/R/18.12.2008 s-a decis: "respinge recursurile declarate de intimatele C.L.N., C.L.S., C.L.G.T., C.J.B. si de intervenientii N.T. si O.M.B." sau cu alte cuvinte nu s-a decis evocarea fondului.

S-a mai arătat că  inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgând din împrejurarea ca in procesul penal care a format obiectul dosarului nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova a decis:  „respinge ca inadmisibile recursurile formulate de C.L.G.T. ,C.L.S. , C.L.N. şi comuna G.T. , ori procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 a avut ca obiect direct soluţionarea plângerii penale formulate împotriva expertului *******care, s-a pretins, a întocmi un raport de expertiza necorespunzător adevărului. Respingând ca inadmisibile recursurile celor trei comisii, in procesul penal, Curtea de Apel Craiova a apreciat pe de o parte că acestea nu au calitate procesuală activă, iar pe de altă parte, că recursurile lor care vizau anularea raportului de expertiza si declararea lui ca fiind fals, nu au nici un suport legal.

Totodată  intimata invocă inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgând din împrejurarea că  deşi a existat o acţiune penala pe rolul Curţii de Apel Craiova aceasta a decis in mod definitiv: "respinge cererea privind anularea in procesul penal a raportului de expertiza" deşi era obligată potrivit art. 348 Cod procedura penala cu indicaţia marginală rezolvarea separata a acţiunii civile, sa procedeze la "desfiinţarea totală sau parţiala a unui înscris si restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii" .

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Craiova trebuia să rezolve si latura civila aşa cum a rezolvat latura penala prin aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, precizând că  trebuie recunoscut  ca potrivit dispoziţiile art. 348 desfiinţarea totala sau parţiala a unui înscris si restabilirea situaţiei anterioare se face numai in cazul săvârşirii unei infracţiuni, în speţa fiind  aplicată o sancţiune

administrativă ,nereţinându-se săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasa prin întocmirea raportului de expertiza.

Cu privire la  fondul cauzei ,intimata  arată că este adevărat  că în literatura juridica si in practica judiciara s-a statuat in mod constant ca instanţa civila poate primi o astfel de acţiune, dar trebuie ca  ea însăşi să  verifice daca înscrisul pe baza căruia se cere revizuirea, este fals si nu in ultimul rând daca respectivul înscris a servit exclusiv la fundamentarea hotărârii, in cazul nostru Sentinţa Civila nr. 826/21.06.2007 a Judecătoriei Patarlagele pronunţata in dosarul 1534/2006.

Relativ la primul aspect privitor la "falsitatea" raportului de expertiza instanţa trebuie sa pornească de la următoarele premize: cu privire la obiective de expertiza fixate de instanţa de judecata, nici  Ordonanţa Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Patarlagele, Judeţul Buzău, si nici instanţele de judecată nu au preluat obiectivele de expertiză astfel cum au fost formulate de A.R. nota de probe şi cum au fost reţinute de instanţa civila prin încheierea din 05.04.2007, preferând o enunţare trunchiată a acestora, potrivit scopului, dinainte fixat, de a declara expertiza ca fiind necorespunzătoare adevărului, pentru a se putea retine o pretinsa infracţiune de mărturie mincinoasa si a se aplica o amenda cu caracter administrativ.

 Obiectivele de expertiza din nota de probe  depusa la data de 30.03.2007, reţinute de instanţa prin încheierea din 05.04.2007, cu care expertul a fost investit sunt următoarele: „să se precizeze limitele naturale, suprafaţa totala, suprafaţa împădurită, structura pe specii de arbori a suprafeţelor împădurite si structura pe vârste a arborilor ce compun suprafeţele împădurite ale următorilor munţi: Muntele Cernatu -Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Munţii Spidisu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Borănescu si Soldaţii Bărzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvorul Copăceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copăcei, Valea Cornului si Zănoaga; să se delimiteze, in munţii sus menţionaţi, suprafeţele de pădure care au aparţinut Familiei M., pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut in proprietatea statului”.

Atât prin nota de probe cat si prin încheiere, expertului i s-au pus la dispoziţie ca material documentar: Memoriul asupra activităţii O.S.P. din anul 1946, întocmit de specialişti ai Domeniului Penteleu, donat A.R., Tabelul Pădurilor si al Proprietarilor, întocmit la nivelul anului 1923 (din eroare s-a scris 1945), din care rezulta munţii, pădurile si proprietăţile deţinute de moştenitorii M., hărţile Marelui Stat Major al Armatei Romane, întocmite in perioada 1880-1895, din care de asemenea rezultau munţii si proprietăţile deţinute de Familia M. in aceşti munţi, Documentele de proprietate ale Familiei Gh., de la care s-au cumpărat pădurile de Familia M. si alte documente originale.

In capitolul  I - introducere, la punctul 4, expertul a precizat in mod expres materialul studiat si anume: dosarul in cauza, dar in declaraţia sa va recunoaşte ca din eroare, preluând cu copy-paste-ul din alta expertiza, că s-au făcut si măsurători in teren, aspect precizat in declaraţia de la urmărire penala, dar retractat in declaraţiile de la Judecătoria Craiova.

Cu privire la deplasarea in teren si efectuarea măsurătorilor necesare delimitării suprafeţelor de pădure care au aparţinut familiei M., lectura obiectivelor de expertiza atesta, fără putinţa de tăgada, ca nu i s-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si sa efectueze măsurătorile necesare delimitării suprafeţelor de pădure, care au aparţinut Familiei M., de celelalte suprafeţe.

Este logic ca daca i s-ar fi cerut sa măsoare suprafeţele de pădure care au aparţinut Familiei M., i s-ar fi cerut explicit sa întocmească o lucrare cadastrala si nu topo, care ar fi durat peste 2 ani de zile si ar fi necesitat resurse materiale si umane cu costuri infinit mai mari decât onorariul de expertiza care s-a fixat de către instanţa la suma de 500 de lei.

In acest sens se menţionează că ,concluzia ordonanţei Procurorului si a Curţii de Apel Craiova este ilogică si nefundamentată, deoarece instanţa civila care a soluţionat dosarul 1534/2006 nu i-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si nici sa efectueze măsurători, cu atât mai mult cu cat, potrivit datelor Cadastrului Silvic (UP-uri si UA-uri), pe care le-a avut la dispoziţie, prin documentele existente la dosar si care i-au fost furnizate de A.R. si de  D.S.B., unităţile amenajistice din cadrul fiecărei unităţi de producţie, erau măsurate de specialiştii silvici inca din anul 1948, când s-au intocmit amenajamentele silvice din cadrul Marii Unităţi Forestiere (MUF) a Văii Superioare a Buzăului, sau, cu alte cuvinte, nu mai era necesar sa se măsoare ceea ce era deja măsurat.

In ceea ce priveşte întocmirea raportului de expertiză pe baza datelor conţinute in MUF-uri se pare ca nici Parchetul si nici Curtea de Apel Craiova nu au analizat dosarul cauzei (1534/2006), deoarece in dosarul nr. 5, depus de A.R., intitulat documentaţie tehnica pentru proprietăţile M., se afla ataşate următoarele documente opisate : adrese emise de Lucian ****** - Cabinet de avocat, LPCA/LP/ACD-123/160207, pentru furnizarea de date tehnice in legătura cu proprietăţile donate A.R. de moştenitorii M. şi  pentru completarea informaţiilor cu terenurile deţinute de moştenitorii M. in munţii Giurca, Picioru Caprei, Lunca Mare (cu Vârful Aluniş) si munţii Cursele, adresa RNP- D.S.B., răspuns la solicitarea Cabinetului din 16.02.2007 si 15.03.2007, Anexa la răspunsul D.S., cuprinzând munţii, trupurile de pădure, ocoalele silvice, unităţile de producţie, unităţile amenajistice, limitele naturale si suprafeţele in hectare, foste proprietate M., anexa - Harta O.S.N. pentru parte din proprietatea Maican, Pădurea Hartagu, Muntele Poiana din Cale, donat A.R., anexa - Harta O.S.N. pentru proprietăţile M. deţinute in munţii Poiana din Cale, Giurca Balabon, spidisul si arsele, Podu calului, Cernatu-Viforata, Piciorul Caprei, Cursele, Dogari, Sfoara Borănescu, Saldatii Bărzoi, Piscul Lung, Valea Dracului, Vadul Cornului, Tega, Dealul Corbului si Lunca Mare cu Vârful Aluniş, anexa - Harta Ocolul Silvic Gura Teghii, proprietăţile Zănoaga si Ivanetul Mic, Academia Romana - Harta Complexului Penteleu, proprietatea A.R., fost proprietatea moşnenilor D. D. M., eliberata de D.J.B. a Arhivelor Naţionale, Marea Unitate Forestiera Bazinul Bascele, unităţile de producţie Tega, Saldatii Bărzoi, amenajamentul unităţii de producţie XIII Cernatu-Viforata, Jud. Buzău, 1949, amenajamentul MUF B. Bascele, amenajamentul unităţii de producţie X Arsele, amenajamentul unităţii de producţie IX Casoca, amenajamentul unităţii de producţie XIB, Dealul Lung, tabelul proprietăţilor D. D. M. de la 1946,referatul Direcţiei Regimului Silvic nr. 012251/18 mai 1946, privind situaţia generala a bazinului forestier Penteleu, proprietatea Academiei Romane, tabel Arhivele Naţionale Buzău, Direcţia a IV-a Silvica, Dosar 55/1943-1944, filele 10-11, cuprinzând proprietăţile din nordul judeţului Buzău.

Este evident insa ca în afară de copiile MUF-urilor ataşate la dosar, delimitarea proprietăţilor M. s-a făcut pe baza tabelului pădurilor  si proprietarilor, întocmite in anul 1923 (copii extrase din volumul statistica pădurilor din România reîntregita, volum aflat la I.C.A.S. (institut din cadrul RNP - Romsilva) precum si prin folosirea datelor înscrise in anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007 a D.S.B., in care sunt menţionate munţii, localizările parcelare (Ocoale silvice, up-uri si ua-uri), limite naturale (culmi, vai ,etc), precum si suprafaţa in hectare.

Intimata mai arată că la  punctul B din cuprinsul expertizei iniţiale (pagina a II-a jos), expertul a menţionat in mod expres următoarele: "suprafeţele de pădure care au aparţinut Familiei M., le-am luat din Anexa întocmita de Regia Naţionala a Pădurilor, Direcţia Silvica Buzău. Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii harţilor amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea Ocoalelor Silvice, cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a moştenitorilor D. D. M..

In urma acestor suprapuneri au rezultat: limitele naturale si suprafeţele de fond forestier (pădure) determinate prin însumarea suprafeţelor din actualele

amenajamente silvice, localizarea parcelara si limitele naturale pentru munţii din planul Muntelui Penteleu din anul 1945. Aceste suprafeţe le-am comparat cu suprafeţele totale ale Familiei M., din tabelele cu pădurile si proprietarii acestora".

In concluzie expertul nu a pretins niciodată ca s-a deplasat in teren si ca a efectuat măsurători, după cum nu i s-a cerut de instanţa sa se deplaseze in teren si sa efectueze măsurători necesare delimitării suprafeţelor de pădure care au aparţinut familiei M.

 Relativ la cel de-al doilea aspect cu privire la pretinsa fundamentare a hotărârii in mod exclusiv pe concluziile expertizei tehnice, se menţionează că  sentinţa civila nr. 826/21.06.2007, pronunţata de Judecătoria Patarlagele in dosarul nr. 1534/2006, nu se fundamentează exclusiv pe concluziile expertizei, pentru a fi îndeplinita cel puţin formal varianta normativă din art. 260 alin. 2 Cod penal, citam: "sa se fi dat o soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase".

Se mai menţionează că  in cuprinsul hotărârii nr. 826/2007, începând cu pagina a 9-a, instanţa retine toate dosarele depuse in probaţiune de A.R. anume:Dosarul nr. 1 cuprinzând  acte de proprietate D. D. M., documente originale; Dosarul nr. 2 - acte de donaţie ale surorilor M. către A.R.; Dosarul nr. 3 - actele de administrare ale O.S.P., pentru pădurile donate academiei de surorile M.;Dosarul nr. 4 - documente privitoare la procesul din anul 1946;Dosarul nr. 5 - documentaţie tehnica pentru proprietăţile M.;Dosarul nr. 6 - cuprinzând hărţile Marelui Stat Major la care s-a ataşat un tub conţinând hărţile asamblate;Dosarul nr. 7 - privind documente ale proceselor lui de la Siriu si Dosarul nr. 8 - cuprinzând legislaţie necesara soluţionării cauzei.

 Faţă de această documentaţie vasta, enunţata in mod detaliat si in nota de probe depusa de A.R. la data de 30.03.2007, documentaţie pe care expertul a studiat-o, reţinând ceea ce era important pentru întocmirea expertizei, este greu sa se susţină teza fundamentării hotărârii numai pe baza raportului de expertiza, aşa cum se reţine, sau cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o hotărâre care să se fi dat pe o pretinsă mărturie mincinoasa.

Având în vedere toate aceste aspecte solicită respingerea cererii, în principal , pe baza excepţiilor formulate şi în  secundar pe fond.

In şedinţa publică de la data de 11.10.2012 având în vedere faptul că sentinţa civilă  nr.826/2007 a cărei  revizuire se solicită a fost pronunţată în contradictoriu  şi cu C.L.B. şi C.J.B. s-a dispus introducerea acestora în cauză fiind citate cu copia  cererii de revizuire.

C.O.N. a formulat o cerere precizatoare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire  şi modificarea sentinţei civile nr.826/2007 în sensul respingerii acţiunii  formulate de către  A.R,in esenţă fiind reiterate aceleaşi aspecte din cererea de revizuire .

La dosarul cauzei a fost depusă de către apărătorul intimatei o decizie de speţă pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia civilă.

Instanţa  a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de către intimată,prin întâmpinare, respectiv excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire,precum şi  excepţiile lipsei calităţii procesuale active a revizuientelor şi a lipsei de interes a acestora în ceea ce priveşte promovarea cererii de revizuire.

Analizând excepţiile invocate în raport de actele şi lucrările dosarului  şi cu prioritate conf.art.137 alin.1 c.p.civilă care arată că „  instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra  celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii” instanţa  apreciază  că sunt neîntemeiate urmând a fi respinse .

In doctrina s-a apreciat ca indamisibilitatile ar constitui mijloace de apărare specifice caracterizate prin trasaturi ce le apropie si ,in acelaşi timp,le deosebesc atât de apararile de fond, cat si de excepţiile de procedura. Prin intermediul lor,paratul ,fara a contesta direct dreptul invocat de adversarul sau ,se opune acţiunii acestuia ,declarând-o inacceptabila,susţinând ca instanţa nu poate examina cererea cu care a fost investita.

Inadmisibilităţile sunt exemple de excepţii procesuale ce au ca punct comun o anumită soluţie pe care o va pronunţa instanţa, în cazul admiterii lor, anume de a respinge cererea ca inadmisibilă. Noţiunea de inadmisibilitate vizează nu excepţia ,ci efectul spre care tinde aceasta, o anumită modalitate de respingere a cererii. De altfel, din art.137 alin.1 c.p.civilă rezultă o clasificare a excepţiilor procesuale in excepţii de procedură  şi excepţii de fond, iar nu  in excepţii de procedură şi inadmisibilităţi.

In cauza dedusă judecăţii  cererea de revizuire promovată de revizuiente este admisibilă în principiu,pe de o parte  pe considerentul că sentinţa civilă nr.826/21.06.2007 poate fi supusă căii extraordinare de atac a revizuirii, iar, pe de altă parte  elementele de admisibilitate a cererii de revizuire vor fi analizate  punctual şi în raport cu această analiză hotărârea va fi de admitere sau respingere a acesteia.

Intimata şi-a mai motivat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire decurgând din împrejurarea că în procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 al Curţii de Apel Craiova au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate împotriva sentinţei penale din acea cauză, apreciindu-se că acestea nu au calitate procesuală ,iar pe de altă parte  aceste cereri nu au nici un suport legal.

Instanţa apreciază că , deşi au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de revizuiente , în condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut în

considerentele Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 , acestea nu au formulat denunţ  penal împotriva inculpatului-expert tehnic judiciar, cererea de revizuire este admisibilă intrucât,în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă, organele de urmărire penală se pot sesiza şi din oficiu.

In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuientelor, instanţa apreciază că  poate fi revizuient orice parte care a figurat în procesul finalizat cu pronunţarea hotărârii ce se atacă , indiferent de poziţia procesuală avută. In dosarul nr. 1534/2006 în care a fost pronunţată  sentinţa  civilă nr.826/21.06.2007 revizuientele au avut calitatea de intimate , în condiţiile în care obiectul cauzei l-a constituit plângere împotriva hotărârii C.J.B. In aceste condiţii ,acestea îşi justifică ,calitatea procesuală activă,  motiv pentru care va fi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active  a acestora ,ca fiind neîntemeiată.

In ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a revizuientelor , intimata  motivează prin faptul că acestea nu ar justifica un interes legitim întrucât  dacă s-ar constata nulitatea absolută a expertizei, terenurile nu s-ar întoarce în proprietatea lor,ci în proprietatea statului român care le-a deţinut prin naţionalizare din anul 1948 şi le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B., însă aceste instituţii nu figurează ca reclamante în cererea de chemare în judecată. Simpla calitate de parte în procesul respectiv nu este suficientă pentru a introduce o cerere de revizuire, cel nemulţumit de hotărâre trebuind să justifice şi un interes în promovarea cererii. Prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mişcare acţiunea civilă,respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia. Aşa cum  s-a statuat în jurisprudenţă şi doctrină, interesul vizează  mai puţin exerciţiul dreptului la acţiune, ci mai degrabă priveşte temeinicia sau netemeinicia  pretenţiei formulate , deoarece , pentru a afla dacă un interes este sau nu în conflict cu legea, este necesar să se dezbată fondul pretenţiei. Aşadar , vom înţelege prin această cerinţă faptul că interesul trebuie să fie în legătură cu pretenţia formulată, deci cu dreptul subiectiv civil afirmat, ori,cu situaţia juridică legală  pentru a cărei realizare,calea justiţiei este obligatorie. Totodată  calitatea procesuală nu trebuie  confundată cu interesul, deşi uneori delimitarea dintre aceste două condiţii de exerciţiu ale dreptului la acţiune nu este uşor de făcut. S-ar putea spune că legea  atribuie calitatea procesuală celui care are interes,iar din această perspectivă, interesul ar fi principala  condiţie de exerciţiu a dreptului la acţiune. Există însă numeroase situaţii în care dreptul la acţiune nu poate fi exercitat de unele persoane , deşi acestea ar justifica un interes personal, ori poate fi exercitat de cineva  care nu are un interes personal şi /sau direct.

Fiind o cale extraordinară de atac ,iar motivele pentru care poate fi introdusă  o cerere de revizuire sunt prevăzute limitativ de lege, nepunându-se problema  realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe  temeiul unor

elemente ce nu au format obiectul judecăţii finalizată  cu pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, la care se adaugă obiectul dosarului a cărui revizuire se solicită , instanţa apreciază că există interes legitim al revizuientelor, prin prisma calităţii procesuale a acestora , respectiv  entităţi  constituite în baza legilor fondului funciar,cu atribuţii specifice în realizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.

Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire pentru analiza acesteia trebuie sa avem in vedere faptul ca revizuirea este o cale extraordinara de atac reglementata de dispoziţii legale de stricta interpretare, astfel ca nu poate fi exercitata decât în cazurile si în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Pentru a fi incident  acest caz de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ  doua condiţii :expertul tehnic judiciar care a efectuat raportul de expertiza sa fi fost condamnat definitiv pentru o fapta in legătura cu pricina si raportul de expertiza intocmit in cauza sa  fi fost determinant pentru pronunţarea hotărârii.

Revizuientele  solicită instanţei  admiterea acesteia , desfiinţarea totală a raportului de expertiză ,precum şi a completării raportului de expertiză  întocmite de expert Velicu Tudorel,în cadrul dosarului 1536/2006 în sensul respingerii acţiunii formulate de A.R.,ca neîntemeiată.

Motivul de drept invocat de către revizuiente îl constituie dispoz.art.322 pct.4 c.p.civilă , precizat ulterior ca fiind  art.322 pct.4 teza I c.p.civilă.In concret  revizuientele  invocă  faptul că  în dosarul nr.1534/2006 al Judecătoriei Pătârlagele ,cu ocazia soluţionării plângerii formulată de către  intimata A.R. împotriva hotărârilor nr.350,351 şi 353/2006 ale C.J.B. ,expertul tehnic judiciar ******* a întocmit o expertiză tehnică judiciară completată de un supliment prin care s-au identificat pe unităţi administrativ teritoriale suprafeţele  de teren  solicitate a fi reconstituite  .

 Din analiza actelor si lucrărilor dosarului se retine ca in urma plângerii formulată de către numita O.M.B., împotriva expertului tehnic judiciar , prin Ordonanţa nr.60/P/2009 din 5.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele s-a dispus  scoaterea de sub urmărire penală a expertului judiciar ******* pentru săvârşirea infr.prev. şi ped.de art.260 alin. 1 şi 4  din codul penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ în sumă de 800 lei. Împotriva acestei soluţii s-a formulat plângere înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr.108/277/2010 fiind conexate şi dosarele nr.26/277/2010 şi 57/277/2010.

Cauza a fost strămutată la Judecătoria Craiova , această instanţă prin sentinţa penală  nr.2984/02.12.2010 a dispus respingerea excepţiei tardivităţii formulată de  O.M.B.,cu privire la plângerea formulată de intimatul Velicu Tudorel, în baza art.278 indice 1,alin.8 ,lit.a  c.p.penal s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de A.R.  împotriva  Ordonanţei 60/P/2009, în baza art.278 indice 1  alin.8 lit.a c.p.penal s-a respins plângerea formulată de petentul  ******* pentru anularea ordonanţei nr.60/P/2008, fiind admisă plângerea formulată de patenta  O.M.B., desfiinţată în parte ordonanţa,cauza fiind reţinută spre judecare cu privire la infr.prev. de art.260 alin. 4 c. penal. Urmare a  probelor administrate instanţa de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infr. de mărturie mincinoasă nici sub aspectul laturii obiective şi nici sub aspectul laturii subiective a acesteia, dispunându-se  prin sentinţa penala nr.1511/2.06.2011 achitarea inculpatului – expert tehnic judiciar Velicu Tudorel.

Împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de către O.M.B.,precum şi de către revizuiente ,iar prin Decizia penală nr.1232/28.05.2012 Curtea de Apel Craiova  a respins ca inadmisibile recursurile formulate de revizuiente împotriva sentinţei penale nr.1511/2.06.2011 pronunţată de Judecătoria Craiova, a admis  recursul O.M.B.,  casată sentinţa ,iar în baza art.11 pct.2 lit.a c.p.penală rap. la art.10 lit.b indice 1  c.p.p. si art.18 indice 1 c.p. a achitat pe expert tehnic judiciar ******* pentru săv.infr.prev. de art.260 al.1 şi 4 c.p. S-a aplicat  expertului tehnic judiciar sancţiunea administrativă de 800 lei, fiind respinsă cererea privind anularea în procesul penal  a raportului de expertiză. Motivarea sentinţei penale are in vedere tocmai posibilitatea parţilor de a ataca hotărâre judecătoreasa pe calea unei revizuiri ,nefiind menţinuta soluţia Judecătoriei Craiova intrucât s-ar fii creat petentei O.M. o situaţie mai grava,deoarece judecata in prima instanţa a avut loc după ce admisese doar plângerea formulata de aceasta.

Revizuientele  invocă admisibilitatea revizuirii în baza Deciziei Curţii Constituţionale nr.66/31.01.2008, care a constatat că dispoziţiile art.322 pct.4 c.p.civilă ,în forma prin care s-a înlăturat posibilitatea stabilirii săvârşiri infracţiunilor de către instanţa de revizuire, contravin normelor şi principiilor prav. de art.1 alin.3 ,art.21 şi respectiv art.24 din Constituţia României. In aceste condiţii, revizuirea fiind o cale extraordinară de atac pentru înlăturarea erorilor de fapt care ar putea fi cuprinse în hotărâri definitive şi irevocabile şi în conformitate cu dreptul la un proces echitabil, se impune  admisibilitatea unei astfel de cereri în lipsa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare.

Sub acest aspect , prin Decizia Curţii Constituţionale  nr.66/2008 s-a stabilit că art.I pct.55 din Legea nr.219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 pentru modificarea  şi completarea codului de procedură civilă, prin care s-au eliminat  din cuprinsul art.322 pct.4  c.p.civilă dispoziţiile  „în cazul în care ,în ambele situaţii constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi,  pe cale incidentală , asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate.  La judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii”, sunt neconstituţionale.  S-a apreciat ca

eliminarea acestui text prin dispoziţiile legale care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,face imposibilă întoarcerea la soluţia anterioară, preconizată în doctrină şi validată de instanţele judecătoreşti,întrucât nu se poate accepta ca o normă de procedură judiciară abolită expres de legiuitor să producă în continuare efecte prin voinţa judecătorului chemat să aplice legea.

Insa textul care a fost declarat neconstituţional nu a fost reexaminat de puterea legislativa, in acest sens  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţiile unite, în considerentele Deciziei nr.8/2010 pronunţată într-un recurs in interesul legii  precizează că „neexercitarea de către Parlament a prerogativei de a  reexamina  textul de lege, considerat neconstituţional, nu poate conduce univoc la soluţia de suplinire a acestei puteri esenţiale în cadrul statului de drept şi la emiterea în numele ei, de către o altă autoritate, a unei dispoziţii de abrogare , un asemenea procedeu fiind inadmisibil şi în raport cu prevederea înscrisă în art.64 alin.3 din Legea nr. 24/2000 – republicată ,prin care s-a stabilit ,cu valoare de neînlăturat pentru tehnica legislativă că „nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial”.

Cu alte cuvinte ,în cauza dedusă judecăţii, dispoziţiile aplicabile sunt cele în vigoare la acest moment , art.322 pct.4 c.p.civilă având următorul cuprins „un judecător ,martor sau expert  care a luat parte la judecată să fi fost condamnat  definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma  judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă  neglijenţă în acea cauză”.Totodată ,faţă de considerentele arătate , atâta vreme cât puterea legislativă  nu a reexaminat textul de  lege în sensul dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr.66/2008 , nu reiese că  instanţa trebuie să se pronunţe pe cale incidentală cu privire la săvârşirea infracţiunii,în codul de procedură civilă neexistând un asemenea text.

Pentru incidenţa acestui caz de revizuire  este necesar ca „un judecător ,martor sau expert  care a luat parte la judecată să fi fost condamnat  definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină” .Aşa cum s-a reţinut expertul tehnic judiciar nu a fost condamnat de către instanţa penală,ci a fost achitat ,fiindu-i aplicată sancţiunea administrativă de 800 lei  în baza art.11 pct. 2 lit.a  c.p.p. rap.la art.10 lit.b/1 c.p.p. şi art.18/1 c.penal.

Pe cale de consecinţă instanţa apreciază că  in cauza nu este îndeplinita condiţia existentei unei hotărâri definitive de condamnare a expertului  tehnic judiciar ******* pentru infracţiunea de mărturie mincinoasa .Mergând mai departe ,fata de în situaţia în care  nu s-a pronunţat o soluţie de condamnare  pentru că a  intervenit un impediment legal  in situaţia in care a  intervenit prescripţia, amnistia ,decesul făptuitorului etc., instanţa  apreciază ca achitarea inculpatului  si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ  nu

constituie un impediment legal,intrucât instanţa penala ,daca ar fi considerat ca fapta exista ,este prevăzuta de legea penala si a fost savarsita cu vinovatia prevăzuta de lege ar fi condamnat pe expertul tehnic judiciar.Instanta penala a considerat ca pericolul social al faptei este mic impunanadu-se aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ  pentru neagravarea situatiei  petentei din acea cauza O.M.B. ,precizând ca aceasta  soluţie nu ar fi putut fi data daca s-ar fii admis si plângerea  expertului împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penala.

Insa in aceste condiţii  instanţa de revizuire poate să analizeze dacă această cerere este  admisibilă sau nu .In concret, trebuie analizata cea de-a doua condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire si anume dacă  raportul de expertiza intocmit  de către  expertul tehnic judiciar, respectiv daca mărturia  acestuia a fost determinantă  pentru soluţia la care s-a oprit instanţa a cărei hotărâre se atacă cu revizuire.

In aceste condiţii ,prin sentinţa civilă nr. 826/21.06.2007 irevocabilă prin decizia civilă nr.2208/18.12.2008 pronunţată de Tribunalul Argeş au fost respinse excepţia de netimbrate şi excepţia de prematuritate a capătului de cerere privind obligarea C.L.S., N.şi G.T. la plata daunelor cominatorii, invocate de C.L.G.T. prin apărător, în şedinţa publică de la data de 7.06.2007, ca neîntemeiate.

Au fost admise plângerile conexate aşa cum au fost completate şi precizate de către  patenta-intimată A.R.,împotriva hotărârilor nr.350/16.06.2006 (C.L.S.), nr. 351/7.07.2006 (C.L.N.) şi nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.) şi în contradictoriu cu intimatele C.L.B. şi C.J.B., pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi în consecinţă au fost desfiinţate hotărârile pronunţate de C.L.S., C.L.N. şi C.L.G.T. şi hotărârile pronunţate de C.J.B. nr. 350/16.06.2006 (Comisia Locală Siriu), 351/7.07.2006 (C.L.N.) şi nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.), în ceea ce priveşte pe patenta-intimată.

În temeiul art. 24 alin.1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată şi republicată în conformitate cu Legea nr. 247/2005,  s-a reconstitui dreptul de proprietate  al patentei-intimate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră pe vechile amplasamente, pentru suprafaţa totală de 18.023,3 ha, după cum urmează :

a)suprafaţa totală de 12.203,9 ha teren cu vegetaţie forestieră, situată pe raza teritorială a C.L.G.T., pe următoarele amplasamente : Muntele Cernatu-viforâta, în suprafaţă de 3651,9 ha, Muntele Dealu Corbului, în suprafaţă de 294,3 ha, Muntele Ivăneţu, în suprafaţă de 802,8 ha, Muntele Tega, în suprafaţă de 639,7 ha, Muntele Podul Calului, în suprafaţă de 2698,7 ha, Muntele Sfoara Borănescu, Soldaţii Bărzoi, în suprafaţă de 1135,4 ha, Muntele Valea Dracului, în suprafaţă de 230 ha, Muntele Piscul Lung, în suprafaţă de 124,1 ha, Muntele Vadu Cornului, în suprafaţă de 47 ha, Muntele Zănoaga, în suprafaţă de 2076,9 ha şi Muntele Piciorul Caprei, în suprafaţă de 503,1 ha.

b)suprafaţa totală de 714,3 ha teren cu vegetaţie forestieră, situată pe raza teritorială a C.O.N., pe următoarele amplasamente: Muntele Spidişul, Arsele, în suprafaţă de 517 ha şi Muntele Lunca Mare, în suprafaţă de 197,3 ha.

c)suprafaţa totală de 5105,1 ha teren cu vegetaţie forestieră situată pe raza teritorială a C.L.S., pe următoarele amplasamente: Muntele Spidişul, Arsele, în suprafaţă de 1076,2 ha, Muntele Poiana din Cale, în suprafaţă de 1425,4 ha, Muntele Podu Calului, în suprafaţă de 2103,1 ha şi Muntele Giurca, în suprafaţă de 500,4 ha.

S-a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate, pe munţi, trupuri pădure, localizări parcelare (U.P. şi U.A.) şi limite naturale, în conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.

Au fost obligate  C.L.S., N. şi G. T., ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 să preia, prin protocol, terenurile cu vegetaţie forestieră, de la O.S. deţinătoare ale terenului cu vegetaţie forestieră.

Totodată în conformitate  cu dispoziţiile  art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 au fost obligate C.L.S., N. şi G.T., sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, la punerea în posesie a patentei-intimate şi la întocmirea anexei nr. 39 la H.G. nr. 890/2005, pentru suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră, astfel: C.L.G.T., pentru suprafaţa de 12.203,9 ha, C.L.N. pentru suprafaţa de 714,3 ha şi C.L.S. pentru suprafaţa de 5.105,1 ha, pe munţi, trupuri pădure, localizări parcelare (U.P. şi U.A.) şi limite naturale, în conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.

De asemenea au fost obligate C.L.S.(5.105,1 ha), N. (714,3 ha) şi G.T. (12.203,9 ha) sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, în conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, să înainteze procesele-verbale de punere în posesie şi anexele nr. 39, în care sunt menţionate suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră reconstituite către C.J.B. şi să elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafaţa totală de teren cu vegetaţie forestieră reconstituită, respectiv 18.023,3 ha, aflată pe raza oraşului N. (714,3 ha), comunei G.T. (12.203,9 ha) şi comunei S. (5.105,1 ha), pe amplasamentele menţionate în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. ******* şi anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflată în dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.

 S-a mai dispus obligarea C.J.B. şi C.L.S., N. şi G.T. sub rezerva obligării acestora la plata daunelor cominatorii, în conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, să înainteze petentei - intimate titlul de proprietate pentru suprafaţa totală de 18.023,3 ha, cu respectarea dispoziţiilor art. 75 din H.G. nr. 890/2005.

 Totodată s-a constatat că plângerea formulată de patenta-intimată în contradictoriu cu C.L.B., a rămas fără obiect.

 Cu ocazia soluţionării cauzei au fost  administrate  ,în principal proba cu înscrisuri,fiind depuse la dosar documente de o natură complexă din punct de vedere juridic şi istoric ,prin care s-a făcut dovada proprietăţii Munţilor Judeţului Buzău încă din anul 1699,iar  în Hărţile Marelui Stat Major al Armatei Regale  a  României apar configurate toate proprietăţile familiei M. fiind  analizate  punctual  şi actele de donaţie si testamentul  nr.24969/3.07.1939 . A fost administrată şi  proba cu o expertiză judiciară ,care a avut la baza delimitarea suprafeţelor de pădure care au aparţinut familiei M. pe baza MUF-urilor şi amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut în proprietatea statului. Raportul de expertiza întocmit nu a presupus deplasarea expertului în teren ci doar stabilirea amplasamentelor pe baza de documentele de proprietate ,prin suprapunere a harţilor  .

In motivarea sentinţei civile nr .826/21.06.2007 s-au reţinut următoarele:

Intimata  a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, la C.N, S., G.T. şi B., cereri întemeiate pe dispoziţiile Legii nr.1/2000, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.247/2005. depunând  acte de proprietate, prin care proprietăţile surorilor M. au fost donate A.R., precum şi testamentul pe care Pauliene de Hessenstein l-a autentificat sub nr.24969/03.06.1939. De asemenea, au fost ataşate monitoare oficiale, regulamente de exploatare a terenurilor, precum şi statistica pădurilor din România din anul 1922, întocmită de Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, lucrare publicată în anul 1924. Au fost indicate prin cererile de reconstituire amplasamentele terenurilor cu vegetaţie forestieră pe care surorile M. le-au donat şi testat A.R.

C.J.B., a soluţionat contestaţiile pe care petenta le-a formulat, împotriva soluţiilor propuse de C.L., pronunţând hotărârile nr.350/16.06.2006, 351/07. 07.2006 şi 353/25.08.2006. Prin aceste hotărâri au fost respinse contestaţiile arătând că înscrisurile doveditoare sunt neconcludente în ceea ce priveşte dreptul de proprietate pretins;testamentul nr.24969/03.06.1939, nu şi-a produs niciodată efectele, întrucât în anul 1945, testatoarele M. trăiau, actul nemaiproducând efecte juridice;în ceea ce priveşte sentinţa civilă nr.99/1946 pronunţată de Tribunalul Buzău, se face precizarea  că surorile M. au donat A.R., în timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau;nu au fost  depuse  la dosar acte din care să reiasă suprafaţa solicitată şi amplasamentul.

Instanţa de fond analizând  primul motiv „înscrisurile doveditoare sunt neconcludente în ceea ce priveşte dreptul de proprietate pretins”, a apreciat ca sunt neîntemeiate H.C.J.B. intrucât surorile M. au făcut acte de donaţie A.R., acte de donaţie între absenţi, însă, autentificate de Secţiile Notariat ale Tribunalelor. S-a realizat  analiza detaliata a tuturor actelor  de donaţie,aşa cum rezulta din considerentele sentinţei 826/21.06.2007, concluzionându-se ca atât oferta de a dărui, cât şi acceptarea au fost făcute în formă autentică, prin urmare, actele de donaţie au produs efecte juridice, fiind respectate dispoziţiile art.813 şi 814 din codul civil.

In privinţa testamentului nr.24969/3.06.1939,  s-a arătat ca Pauline de Hessenstein a testat averea sa, act din cauză de moarte, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru validitatea lui, la momentul întocmirii sale, 3 iulie 1939. Fiind un act din cauză de moarte, el îşi produce efectele după dispariţia fizică a testatoarei, astfel ca fata de  dispoziţiile art 13 din Legea nr.18/1991, la care se adăugă reglementarea succesiunii testamentare,  s-a apreciat că testamentul din anul 1939 şi-a produs efectele,  nefiind  revocat.

In ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de respingere a contestaţiei şi anume faptul că surorile M. au donat A.R. în timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau, instanţa a apreciat că, susţinerea este una neîntemeiată,fiind analizate pe larg  aceste aspecte aşa cum rezultă din considerentele sentinţei civile nr.826/21.06.2007.

In ceea ce priveşte ultimul motiv de respingere a contestaţiilor, constând în aceea că la dosar nu au fost depuse acte din care să reiasă suprafaţa solicitată şi amplasamentul, instanţa a apreciat  că nici sub acest aspect hotărârea Comisiei Judeţene nu este una legală şi temeinică, întrucât la dosarul cauzei au fost depuse documente care fac dovada suprafeţelor solicitate şi amplasamentului. S-a menţionat că prin actele de donaţie sunt menţionaţi care munţi au făcut obiectul acestora şi acest lucru este confirmat de Regulamentele de exploatare a terenurilor publicate în monitoarele oficiale, precum şi din statistica pădurilor din România întocmită pe anul 1992 de Ministerul Agriculturii şi Pădurilor. De asemenea, instanţa a arătat că prin raportul de expertiză (varianta iniţială şi completare), întocmit de expert tehnic judiciar Velicu Tudorel, au fost precizate limitele naturale, suprafaţa totală şi suprafaţa împădurită,  precum şi delimitarea suprafeţelor de pădure care au aparţinut familiei M. pe baza MUF-urilor şi amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, când pădurile au trecut în proprietatea statului. S-a apreciat de către instanţă ca la  întocmirea lucrării,

expertul tehnic judiciar a avut  în  vedere  şi  adresa nr.1100/ 14.03.2007 a D.S.B., însoţită de schiţele aferente terenurilor cu vegetaţie forestieră, deţinute de familia M.

Prin urmare  expertului tehnic judiciar nu i s-a cerut să se deplaseze la faţa locului sau să facă măsurători acesta întocmind raportul de expertiza pe baza Anexei întocmita de R.N.P., D.S.B., expertul precizând ca:” Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii harţilor amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea O.S., cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de D.J.B. a Arhivelor Naţionale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a moştenitorilor D. D. M.. În urma acestor suprapuneri au rezultat limitele naturale şi suprafaţa de fond forestier (pădure) determinate prin însumarea suprafeţelor din actualele amenajamente silvice ,localizarea parcelară şi limitele naturale pentru munţii din planul muntelui Penteleu,din anul 1945 .Aceste  suprafeţe le-am comparat cu suprafeţele totale ,ale Fmiliei M. ,din tabelele cu pădurile şi proprietarii acestora din anul 1945. ”

Lucrarea întocmită de expert a presupus efectuarea unor suprapuneri a harţilor iar nu efectuarea de măsurători în teren  .De altfel ,au fost respinse obiecţiunile la raportul de expertiza ,prin care se solicita efectuarea deplasărilor in teren pentru măsurători,si nu s-a solicitat expertului sa stabilească daca amplasamentele terenurilor erau libere.

In urma acestei analize a considerentelor sentinţei civile nr.826/21.06.2007 se concluzionează că aceasta lucrare tehnica nu a avut caracter determinant pentru pronunţarea sentinţei civile 826/2007,soluţia învederându-se a fi temeinică pe baza celorlalte probe. De altfel, in materia fondului funciar  , cu ocazia soluţionării cauzelor având ca obiect plângere împotriva hotărârilor Comisiilor Judeţene prin care au fost respinse cererile de reconstituirea dreptului de proprietate, pentru reconstituirea dreptului de proprietate este necesară dovedirea dreptului de proprietate al persoanei care solicită  retrocedarea terenurilor forestiere , dovada faptului că aceste terenuri au fost preluate de stat de la cel care revendica terenul , iar  prin răspunsurile la obiectivele raportului de expertiza nu au fost lămurite aceste aspecte determinante la pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, fiind stabilite alte obiective.

 Din analiza sentinţei civile 826/21.06.2007 se poate constata ,cu prisosinţă ,faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe baza actelor de proprietate  si a celorlalte documente care au fost analizate detaliat  iar nu pe baza raportului de expertiza,acesta neavând caracter determinant,nefiind hotărâtor pentru soluţionarea cauzei. De altfel,  lucrarea întocmita de acesta a avut la baza documente  aflate la dosar ,situaţie arătata de expert in cuprinsul raportului de expertiza, iar raporul de expertiza a fost intocmit intr-un termen scurt ,tocmai pentru ca nu s-a cerut deplasarea acestuia pe teren,  în caz contrar ar fi  fost necesar un timp mai îndelungat pentru întocmire si costuri mult mai ridicate decât onorariul care s-a achitat in situaţia in care s-ar fii solicitat efectuarea de măsurători ,expertul trebuia sa întocmească schiţe ale amplasamentului,insa acest obiectiv nu a fost încuviinţat.

Susţinerea revizuientelor  că recunoaşterea expertului-in sensul ca acesta nu s-a deplasat in teren in vederea efectuării măsurătorilor - se coroborează cu MUF-urile de care face vorbire ,intrucât din conţinutul acestora rezultă că proprietarul pădurilor la nivelul anului  1948 era OM.B.  iar nu Familia M. sau A.R., si ca astfel exista motive de revizuire a hotărârii constituie o modalitate deghizata de a redeschide un proces soluţionat definitiv ,mai ales ca aceste aspecte puteau fi analizate cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei când ar fi putut  formula obiecţiuni la raportul de expertiza sau puteau fi motive de recurs. De altfel,aşa cum rezulta încheierea de şedinţă din data de 24.05.2007,au fost respinse obiecţiunile la raportul de expertiză formulate de intimatele din dosarul nr.1534/2006 prin care se solicita deplasarea în teren a expertului.

 Având în vedere că în cadrul soluţionării revizuirii se analizează aspecte de fapt necunoscute şi care nu au putut fi luate în considerare la pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se cere ,ţinând seama de imperativul respectării principiului securităţii juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – jurisprudenţă obligatorie pentru autorităţile române - se apreciază ca cererea de revizuire este neîntemeiata.

Admiterea cererii de revizuire pe motivul ca expertul tehnic nu s-a deplasat la fata locului,fiindu-i aplicata sancţiunea  cu caracter administrativ conform sentinţei penale  nr.1232/28.05.2012, îmbrăcând astfel o haină penală , în condiţiile in care aceste aspecte au fost cunoscute  de revizuiente pe parcursul soluţionării cauzei,s-ar incalca pricipiul securităţii raporturilor juridice si a dreptului la un proces echitabil. In acest sens s-a pronunţat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului in cauza Stanca ****** versus România.In această cauză s-a stabilit că defectul sa fi fost  cunoscut după finalizarea procesului,iar in condiţiile in care acest aspect ar fi fost cunoscut din timpul soluţionării procesului atunci partile au  la indemna căile ordinare de atac,conform practicii CEDO in cauzele împotriva României. Pe scurt, se arata ca nevalorificarea in căile de atac a unor aspecte  privind obiectivele raportului de expertiza  ,nu justifica desfiinţarea unei hotărâri intrate in puterea lucrului judecat ţinând seama de imperativul respectării principiului securităţii juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – jurisprudenţă obligatorie pentru autorităţile române .

Cum  admiterea revizuirii depinde de întrunirea motivelor prevăzute de lege în acest sens,fiind în discuţie o cale de atac extraordinară, prin care se aduce atingere efectelor unei hotărâri judecătoreşti irevocabile si nefiind îndeplinite  aceste condiţii, urmează să respingă cerea de revizuire ca fiind neîntemeiată. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOT Ă R Ă Ş T E

Respinge  excepţiile lipsei  calităţii procesuale active a revizuientelor, a lipsei de interes şi a inadmisibilităţii  cererii de revizuire , ca neîntemeiate.

Respinge cererea de revizuire  formulată de revizuientele C.L.S., C.L.G.T. şi CL.N.,  în contradictoriu cu  intimatele A.R., C.L.B. şi C.J.B..

Ia act că nu se solicită plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs în termen de  15 zile de la comunicare. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06.12.2012.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta