Daune morale. Condiţii de acordare

Daune morale. Conditii de acordare.

Prin sentinţa civilă nr. 5992/3.06.2005 instanta a respins acţiunea ca neîntemeiată formulată de reclamantul B A în contradictoriu cu pârâtul  N C

Prin cererea înregistrată sub nr. 24398/2004, reclamantul B A a solicitat instanţei obligarea pârâtului  N C la plata sumei de 500.000.000 lei , cu titlu de daune morale şi publicarea integrală a hotărârii definitive de obligare a pârâtului la plata daunelor morale, pe cheltuiala acestuia, în trei cotidiane centrale şi anume,” Ziua”, „ Adevărul”,” Evenimentul Zilei”.

În fapt s-a arătat că în cadrul emisiunii ,, Miezul problemei electorale”, difuzată de postul de televiziune N TV, pârâtul a făcut o serie de afirmaţii nefondate la adresa reclamantului, afirmaţii care au afectat grav prestigiul profesional şi moral, demnitatea şi onoarea acestuia, discreditându-l în faţa cercului de prieteni, a partenerilor de afaceri şi a opiniei publice.

În drept reclamantul şi-a întemeiat acţiune pe dispoziţiile art. 998-999, art. 30 alin. 3 şi 8 din Constituţia României reviyuita, art.54 din  Decretul 31/51.

Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză instanţa a reţinut următoarele:

În cadrul emisiunii „Miezul problemei electorale - Triadele din politică”, pârâtul alături de moderatorul emisiunii şi de un alt jurnalist, a  purtat o discuţie care a avut ca principal subiect moralitatea şi credibilitatea clasei politice în general şi a unor oameni politici enumeraţi în cadrul emisiunii de fiecare dintre cei 2 invitaţi.

În contextul general al conversaţiei despre politicieni şi legăturile acestora cu diverse alte persoane, a fost  menţionat numele reclamantului atât de pârât, cât şi de celălalt invitat la emisiune.

Audierea casetei video de către instanţă, a permis acesteia să se convingă în mod nemijlocit de cuvintele pe care le-a folosit pârâtul la adresa reclamantului.

Acestea nu au un caracter calomnios, aşa cum susţine reclamantul. Pârâtul a fost extrem de precaut în  folosirea cuvintelor cu referire expresă la reclamant.

Singurul cuvânt care s-ar putea situa dincolo de limitele precauţiei mai sus amintite este termenul ,, şmecher”. Totuşi acest termen , nu are  o conotaţie exclusiv peiorativa şi în nici un caz nu poate justifica tulburarea reclamantului şi, cu atât mai puţin pretenţia acestuia pentru suma de 500.000.000 lei vechi. Vizionând caseta instanţa şi-a format convingerea conform căreia nu cuvintele spuse de pârât la adresa reclamantului i-au creat acestuia suferinţa psihică şi fizică despre  care au relatat martorii audiaţi în cauză, ci mai curând caracterul discuţiei generale în contextul căruia a fost pronunţat şi numele său. Conversaţia celor 2 invitaţi, mediată de moderatorul postului de televiziune N TV, a plasat în mod vizibil pe o parte a membrilor clasei politice în sfera promiscuităţii, fiind aduse frecvent acuzaţii de corupţie.

Este de subliniat în acest context că pârâtul nu a formulat nici o acuzaţie directă sau indirectă la adresa reclamantului, simpla alăturare a acestuia de alte nume de politicieni sau oameni de afaceri, neputând conduce la deteriorarea imagini sale politice.  Cel puţin până la proba contrară, alăturarea numelui reclamantului de cel al fostului prim - ministru Adrian Năstase sau al lui Adrian Sârbu, calificaţi drept  ,, deştepţii şi  protipendada României nu sunt de naturră a leza demnitatea şi onoarea reclamantului, câtă vreme nici una din  personalităţile mai sus enumerate nu fac obiectul unor anchete penale sau altor investigaţii care să pună la  îndoială probitatea lor morală.

Dreptul la liberă exprimare, ocrotit de Constituţia României prin art. 30 şi garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cunoaşte o interpretare extensivă în cazul jurnaliştilor. Aceştia, în exprimarea unor opinii sau pentru a aduce la cunoştinţă publicului anumite informaţii de interes public, pot folosi figuri de stil, comparaţii, hiperbole sau orice altă modalitate pentru a da discursului acea notă de captatio benevolentiae din partea auditorului. Discursul unui jurnalist, şi pârât nu face nici o excepţie, trebuie să fie expresiv, pentru a atrage atenţia publicului.

Informaţia furnizată trebuie să fie exactă, precisă şi riguros verificată, dar trebuie, în aceeaşi măsură să îmbrace o formă lingvistică atractivă. Uneori această formă poate deveni insinuantă. Insinuarea este o formă de sugestie subtextuală, subînţeleasă care nu poate fi condamnată. Ingeniozitatea exprimării, expresivitatea textului şi a subtextului sunt mijloacele pe care le exploatează orice jurnalist profesionist.

În pledoaria sa, apărătorul reclamantului a făcut referire la ceea ce pârâtul prin disccursul său a sugerat publicului cu privire la reclamant. Sugestia rămâne un mesaj subtextual, subînţeles, echivoc şi nesigur. Sugestia nu are un suport material. Prin ea se speculează diferitele acceptiuni ale cuvintelor şi mai ales modul în care publicul le percepe, modalitatea direct influenţată de gradul de educaţie a acestuia.

Discursul pârâtului într- adevăr sugestiv, dar nu vehement. Concluzia ce se poate trage este aceea că pârâtul nu îl preţuieşte în mod deosebit pe reclamant. Dar nici nu poate fi obligat să o facă. Ironia exprimării, sesizată şi punctată de apărătorul reclamantului şi mai ales sugerarea a ceea ce rămâne nespus, sunt modalităţi ale dreptului de exprimare folosite de un profesionist al comunicării. Unul care nu jigneşte, dar sugerează, nu acuză dar nu disculpă. Toate aceste aspecte conturează  conţinutul dreptului la exprimare al unui jurnalist.

Sensibilitatea reclamantului a fost fără îndoială afectată de folosirea numelui său într-un context de anatemizare a clasei politice româneşti şi mai ales a acelei părţi aflate la guvernare în momentul difuzării emisiunii. Atât timp cât contextului general defavorabil nu i se adaugă existenţa unor acuzaţii directe exprimate care să aducă atingere reputaţiei reclamantului, acesta nu poate solicita instanţei să condamne atitudinea pârâtului, care s-a situat în limitele unei prudenţe sugestive.

Din această perspectivă, intervenţiile celui de- al doilea invitat, de asemenea jurnalist de profesie a exprimat mult mai direct unele opinii care pot suscita interesante discuţii cu referire la respectarea demnităţii şi  a dreptului la imagine a oricărei persoane.

Domenii speta

Spete similare