Aplicarea art. 42 alin. 4 din Codul familiei. Corelarea cu prevederile art. 1147 pct. 3 din Codul civil

Aplicarea art. 42 alin. 4 din Codul familiei. Corelarea cu prevederile art. 1147 pct. 3 din Codul civil

Pensia de întreţinere este o creanţă insesizabilă, cel care o datorează neputând opune compensarea ei cu o datorie pe care creditorul pensiei ar avea-o, eventual, faţă de el.

Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 75 din 29 mai 2008

Curtea de apel a reţinut că, potrivit art. 42 alin. 4 Codul familiei, învoiala părinţilor cu privire la încredinţarea copiilor şi la contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a acestora va produce efecte numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească.

La punctul 5 din tranzacţia încheiată de părţi s-au stabilit următoarele: „Pentru a asigura minorului suma necesară creşterii şi educării, A.I. este de acord ca sulta compensatorie din partaj în cuantum de 65.000 lei să fie utilizată de A.L. în acest scop până la majorat şi de către copil după majorat, până la finalizarea eventualelor studii superioare”.

Curtea a constatat că, din maniera de redactare a acestei convenţii, este indubitabil că părţile urmăresc să opereze o compensaţie între sulta pe care intimata o datorează recurentului pentru a egala diferenţa de valoare dintre loturi ca efect al partajului de bunuri comune şi obligaţia legală de întreţinere pe care recurentul o are faţă de minor, acesta din urmă fiind creditorul obligaţiei de întreţinere prevăzută de art. 86 alin. 1, art. 107 alin. 1 din Codul familiei.

Compensaţia presupune existenţa a două raporturi juridice obligaţionale distincte, în cadrul cărora aceleaşi persoane sunt creditor şi debitor una faţă de cealaltă.

Deşi compensaţia, în principiu, este un mod de stingere a obligaţiilor indiferent de izvorul lor, art. 1147 Cod civil prevede expres trei situaţii când nu poate opera compensaţia.

Astfel, când ne aflăm în prezenţa unei creanţe insesizabile, cum este pensia de întreţinere, cel care o datorează nu poate opune compensarea ei cu o datorie pe care creditorul pensiei, ar avea-o, eventual, faţă de el, a reţinut curtea.

Cum această limitare legală a domeniului de aplicaţie a compensaţiei operează pentru ipoteza creanţelor insesizabile între acelaşi creditor şi debitor, cu atât mai mult nu se poate afirma că o compensaţie ar putea interveni în ipoteza în care raporturile obligaţionale ce urmează a fi stinse cu creditori şi debitori diferiţi.

Domenii speta

Spete similare