Aplicarea dispoziţiilor art. 56 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Decizie 113 din 18.09.2008


Aplicarea dispoziţiilor art. 56 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Neglijat – în sensul art. 56 lit. c) din Legea nr. 272/2004 – este copilul căruia i se pun în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică, prin omisiunea voluntară sau involuntară a unei persoane ce are responsabilitatea creşterii minorului, de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi.

Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 113 din 18 septembrie 2008

Tribunalul Vaslui a dispus înlocuirea măsurii de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă a minorului B.S.A., născut la 7 martie 2001, cu măsura de protecţie specială a plasamentului la asistent maternal profesionist. Instanţa de fond a constatat că minorul nu poate fi lăsat în grija părinţilor, deoarece aceştia sunt consumatori de băuturi alcoolice şi au abandonat de mai multe ori pe S.A. şi fraţii săi, lăsându-i nesupravegheaţi . Deşi părinţii oferă condiţii minime de locuit copilului, a constatat tribunalul că el nu prezintă garanţiile morale necesare creşterii şi educării corespunzătoare.

Împotriva sentinţei tribunalului a declarat recurs pârâtul B.G., tatăl copilului B.S.A., susţinând că minorului nu îi lipseşte nimic din punct de vedere material la domiciliul său şi al concubinei C.M.T. (mama lui S.A.) şi că este înconjurat cu dragoste şi grijă de ambii părinţi.

Curtea de apel a respins recursul, menţinând sentinţa Tribunalului Vaslui. Instanţa de recurs a reţinut că pentru a dispune înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu o altă măsură de protecţie specială, tribunalul era ţinut să verifice dacă S.A. în vârstă de 7 ani, se află într-una dintre categoriile la care face referire art. 56 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Curtea de apel a constatat că, evaluând judicios probele administrate, tribunalul a conchis corect că S.-A. trebuie să beneficieze de măsura de protecţie specială a plasamentului, el încadrându-se între copiii neglijaţi, în sensul art. 56 litera „c” şi art. 89 (2) din Legea nr. 272/2004. Susţinerile recurentului – potrivit cărora constatările din anchetele sociale efectuate atât la instituirea plasamentului în regim de urgenţă cât şi în timpul procesului la fond – nu au nici un suport probator, rămânând simple afirmaţii ale părinţilor pârâţi. Înscrisurile depuse în recurs nu sunt de natură a modifica situaţia de fapt reţinută de tribunal, încă de la judecata la fond cunoscându-se condiţiile de locuit ale părinţilor şi că B.G. este angajat al S.C. „L.C.” S.R.L. Luarea măsurii plasamentului a fost determinată de starea de neglijare a copilului, de lipsa unui climat familial stabil care să-i permită o dezvoltare normală şi această stare de fapt persistă la momentul soluţionării recursului.