Concediere pentru necorespundere profesională în temeiul disp. art. 61 lit. d) Codul muncii
Reţinerea necorespunderii profesionale a salariatului presupune fie o necunoaştere, fie o stăpânire insuficientă a regulilor specifice unei meserii, profesii ori activităţi şi care trebuie a fi dovedite de către angajator, acesteia revenindu-i obligaţia de a proba carenţele profesionale ale salariatului, şi nicidecum neîndeplinirea accidentală a unor obligaţii de serviciu, chiar dacă aceasta este imputabilă salariatului, în atare din urmă situaţie salariatul răspunzând disciplinar.
Pentru a se considera că salariatul este necorespunzător profesional, trebuie ca neîndeplinirea unor sarcini de serviciu să nu fie urmarea culpei salariatului.
Ori, nu se poate reţine că salariatul este necorespunzător profesional funcţiei pe care o îndeplinea la angajator, în condiţiile în care faptele imputate contestatorului constau în încălcarea frecventă de către intimat a prevederilor notei interne privind termenul de ridicare a documentelor de plată de la clienţi şi de depunere la sediul firmei.
Decizia nr.7 din 7 ianuarie 2011
Curtea de Apel Ploiești
Sancţiune disciplinară. Controlul instanţei de judecată asupra legalităţii şi temeiniciei sancţiunii aplicate. Înlocuirea sancţiunii.
Curtea de Apel Suceava
Nulitatea absolută a deciziei de desfacere disciplinară a contractului de muncă, întemeiată pe dispozițiile art. 252 alin. (2) Codul muncii.
Curtea de Apel Constanța
Încetarea contractului individual de muncă pe durata perioadei de probă. Inaplicabilitatea prevederilor privind concedierea.
Tribunalul Bacău
Desfacerea ilegală a contractului individual de muncă
Curtea de Apel Timișoara
Concediere pentru inaptitudine fizică. Necesitatea expertizei medicale