Efectul devolutiv al apelului ce rezultă din prevederile art.292 alin.1 c.pr.civ. constă în posibilitatea pe care o au părţile de a supune judecării în apel a litigiului dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt şi de drept ce au fost ...

Decizie 182 din 16.02.2009


Asupra  recursului civil de faţă :

Prin  sentinţa civilă nr. 4389/27.06.2008 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 10679.3/311/2002, s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocata de pârâţii S. F. şi S. F. ca neîntemeiată, s-a admis in parte acţiunea formulată de reclamanţii L. I., F. P., E. E., Ji. E., M. F., C. I., L. G., L. F. şi C. M.  în contradictoriu cu pârâţii S. F., S. F., P. A., M. I. şi Ş. I.

 Au fost obligaţi pârâţii să lase in deplina proprietate si liniştita posesie reclamanţilor, terenul situat in intravilanul localităţii Spineni, jud.Olt in suprafaţă de 941 mp, cu lăţimea la stradă de 4,50 m si lungimea de 209,7 m,  individualizat conform anexei 1 a raportului de expertiza întocmit de expertul Danciu Dănuţ.

S-a stabilit hotarul despărţitor intre proprietăţile părţilor şi au fost obligaţi pârâţii S. F. şi S. F., în solidar, către reclamanţi la plata sumei de 2.969 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a ajunge la această concluzie, prima instanţă a avut în vedere probatoriile cu acte şi testimoniale efectuate în cauza dedusă judecăţii şi în dosarul  nr. 10679/2002 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 288/23.01.2007 ce a fost apelată de S. F. şi S. F., apelul fiind admis de Tribunalul Olt prin decizia civilă nr. 110/3.04.2007 prin care sentinţa a fost desfiinţată şi cauza trimisă pentru rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru ca  instanţa de fond să dezlege pricina pe baza unei expertize topografice pe baza înscrisurilor oficiale cu întocmire de schiţe cu forma şi dimensiunea terenului pentru a se stabili dacă părţile sunt vecine în partea de nord a terenului cumpărat şi în partea de est, pentru a se verifica şi excepţia de autoritate de lucru judecat şi situaţia cheltuielilor de judecată.

Instanţa de fond a  mai avut în vedere în rejudecare, că deşi s-au fixat  obiective în scris pentru efectuarea raportului de expertiză, s-a solicitat listă de experţi la Birourile  Dolj, Argeş, Vîlcea şi Bucureşti, a primit o propunere de experţi din partea Biroului de expertize a Tribunalului Vîlcea, a numit expert evaluator pe Popa Cristian ( poziţia 5 din adresa Biroului Vîlcea) – în final, nu a fost posibilă efectuarea lucrării într-un termen rezonabil datorită volumului mare de lucrări repartizate expertului.

Împotriva sentinţei au declarat apel pârâţii.

Prin decizia civilă nr.328 din 11 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.10679.3/311/2002 s-a admis apelul, sa-a desfiinţat sentinţa şi s-a trimis, din nou, cauza spre rejudecare Judecătoriei Slatina.

Instanţa de apel a motivat că sentinţa s-a bazat pe acelaşi raport de expertiză întocmit de expertul Danciu Dănuţ – deşi nu este specialist în topografie, iar prin raportul întocmit nu a stabilit dacă pârâţii ocupă din proprietatea reclamanţilor, propunând instanţei 5 variante de stabilire a vecinătăţilor - probă ce nu era de natură a duce la dezlegarea pricinii.

A mai reţinut că prima instanţă nu a respectat dispoziţiile art.129 alin.4  din Codul de Procedură civilă şi nici indicaţiile din decizia prin care s-a desfiinţat prima sentinţă.

Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanţii, invocând dispoz.art.304 pct.5, 7, 9 c.pr.civ., solicitând casarea deciziei şi judecarea cauzei pe baza probelor administrate – referindu-se şi la tergiversarea judecăţii pe o perioadă de 7 ani.

Au susţinut că în mod greşit s-a reţinut calitatea de apelanţi a pârâţilor P. A., M. I. şi Ş. I. – întrucât aceştia au precizat că nu au declarat apel împotriva sentinţei –şi, prin aceasta i-a vătămat drepturile sale procesuale.

Au mai susţinut că din considerentele deciziei nu rezultă actele pe baza cărora s-a reţinut calitatea acestora de apelanţi şi s-a analizat apelul în condiţiile  în care nu există nici motive de apel formulate în termenul legal de către aceşti intimaţi.

S-a criticat decizia pentru că nu a cercetat pe fond cauza, că nu a avut în vedere decizia nr.1290/2005 a Curţii de Apel Craiova (apreciat ca act edificator în identificarea terenului în litigiu), decizie prin care s-a reţinut că terenul în suprafaţă de 1450 mp. (asupra căruia pârâţii au invocat dreptul lor de proprietate) nu se regăseşte în suprafaţa de teren intravilan din titlul reclamantului şi nici extrasul din  dosarul 5471/2004.

Au mai precizat că în cauză s-a prevalat doar de titlul de proprietate, în care suprafaţa din intravilan este de 7006 mp. deşi prin hotărâri judecătoreşti anterioare (157/1996 şi 272/1997), suprafaţa din intravilan la care este îndreptăţit este de 8000 mp.

Privitor la raportul de expertiză pe care s-a bazat sentinţa, recurenţii au arătat că este întocmit de un expert în specialitate topografie – cadastru –şi a constituit o probă pertinentă în cauză, propunând mai mulate variante – din care prima instanţă a omologat pe cea care a avut în vedere suprafeţele  din titlurile de proprietate ale părţilor.

Recursul este fondat.

Potrivit art.297 alin.1 c.pr.civ. – în cazul în care se constată că în mod greşit prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Instanţa nu cercetează fondul când pronunţă soluţia în temeiul unei excepţii procesuale, omite să se pronunţe asupra unei cereri ori dă altceva decât s-a cerut.

În speţă, prin sentinţa atacată cu apel, nu s-a soluţionat acţiunea pe cale de excepţie ci pe fond,. Prima instanţă respingând excepţia autorităţii de lucru judecat şi admiţând în parte acţiunea a stabilit suprafaţa ocupată nelegal de pârâţi – precum şi hotarul despărţitor dintre proprietăţile părţilor.

Prin urmare, în cauză nu este incidentă teza întâi a art.297 alin.1 c.pr.civ.- iar necitarea părţilor la prima instanţă nu s-a reţinut de către instanţa de apel.

Cum prin Codul de procedură civilă nu s-au reglementat alte ipoteze de desfiinţare a sentinţei – se constată că în mod nelegal Tribunalul Olt a aplicat dispoziţiile art.297 alin.1 c.pr.civ.

Cât priveşte necesitatea administrării de noi probe pentru clarificarea situaţiei de fapt – acestea se pot administra şi în apel – cale de atac devolutivă.

Efectul devolutiv al apelului ce rezultă din prevederile art.292 alin.1 c.pr.civ. constă în posibilitatea pe care o au părţile de a supune judecării în apel a litigiului dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt şi de drept ce au fost ridicate în prima instanţă – în limitele criticilor din apel.

De altfel – din lucrările dosarului rezultă că în cauză s-au formulat mai multe expertize, iar prin raportul de expertiză întocmit de expertul Danciu Dănuţ (expert în specialitate topografie-cadastru) s-au propus mai multe variante de soluţionare a cererilor în revendicare şi grăniţuire întrucât părţile s-au prevalat pe lângă titlurile de proprietate şi de actele premergătoare acestor titluri –precum şi de hotărâri judecătoreşti prin care s-au soluţionat litigii anterioare, privitoare la titlurile de proprietate ale părţilor, la procesele verbale de punere în posesie – şi actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza Legilor fondului funciar.

Revine instanţei sarcina, ca în urma cenzurării tuturor probelor administrate să stabilească întinderea drepturilor de proprietate ale părţilor – în raport de care, pe baza constatărilor experţilor asupra stării de fapt – să dea o rezolvare juridică cererilor formulate de reclamanţi.

Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere că instanţa de apel nu a analizat pe fond apelurilor pârâţilor –în baza art.312 c.pr.civ. urmează a se admite recursul, a se casa decizia şi a se trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt.

În rejudecare, instanţa va clarifica şi calitatea procesuală a pârâţilor B. A., M. I. şi Ş. I. – în apel – şi va avea în vedere şi celelalte aspecte învederate prin recursul reclamanţilor.