Înlocuirea măsurii educative prevăzută de art.104 cod penal a internării în centrul de reeducare, cu aceea a măsurii educative a libertăţii supravegheate prevăzută de art. 103 cod penal. Criterii de apreciere.

Luarea unei anumite măsuri educative şi înlocuirea acesteia este lăsată la aprecierea suverană a judecătorului care are în vedere- în raport de datele furnizate de dosar -inclusiv starea bio-psiho-fizică a inculpatului minor ştiut fiind faptul că, în interiorul fiecărei perioade de vârstă, se produc însemnate schimbări calitative, ce conferă copilului respectiv, anumite particularităţi psihice de vârstă, corespunzătoare nivelului  de dezvoltare a proceselor afective, volitive şi a trăsăturilor caracterului acestuia, între acestea fiind, fără îndoială, şi atitudinea oscilantă faţă de asumarea propriilor responsabilităţi şi teama faţă de reacţia părinţilor şi a autorităţilor, în general.Instanţele vor avea în vedere relevanţa juridică  acordată referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune competent.

Prin sentinţa penală nr.19 din 3 martie 2008, Tribunalul Olt, în baza art.101 lit. c cod penal, rap. la art. 104 cod penal, a dispus internarea inculpatului Ş.T. L., deţinut în  Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 197 alin. 1 şi 3 teza I cod penal, cu aplic. art. 99 şi urm. cod penal.

În baza art.490 cod procedură penală, a dispus punerea în executare  de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare.

S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă C. L. şi a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Ş. E. la plata sumei de 5.000 lei RON către această parte.

A fost obligat inculpatul, în solidar, cu partea responsabilă civilmente, la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 100 lei onorariu avocat oficiu pentru partea vătămată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere că organele de poliţie din comuna O. judeţul Olt, au fost sesizate la data de 20 august 2007 de numita P. M. despre faptul că, fiica sa, C. L. L., în acea zi, a fost victima unei infracţiuni de viol, autor fiind inculpatul.

Din raportul de constatare medico-legală  a rezultat că minora prezintă o deflorare completă recentă, ce poate data din 20 august 2007, iar aspectul leziunilor himenului, pledau pentru producerea acesteia cu un corp tăietor- ce putea fi o unghie - şi este puţin probabil ca ea să provină în urma unui contact sexual.

Minora nu a prezentat leziuni traumatice pe cap, trunchi şi membre.

Iniţial, inculpatul a recunoscut fapta după care, aşa cum a susţinut şi cu ocazia cercetării judecătoreşti, a declarat că, încercând să o ridice pe minora căzută la pământ, din greşeală i-a introdus degetul din vagin.

Deoarece la data comiterii faptei, inculpatul avea vârsta de 14 ani, s-a procedat la examinarea acestuia de către o comisie de medici specialişti, ocazie cu care s-a constatat că acesta prezintă tulburări de comportament, personalitate afectivă imatură, în structurare, şi are scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptei comise.

Cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, inculpatul a recunoscut şi regretat în mod sincer fapta comisă.

Fapta săvârşită de inculpat, în condiţiile descrise mai sus, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prevăzută  şi pedepsită de art. 197 alin.1 şi 3 teza I, cu aplic. art.99 şi urm., cod penal.

Având în vedere pericolul social ridicat al infracţiunii comise, s-a apreciat de către instanţă că, numai măsura educativă a internării într-un centru de reeducare în scopul reeducării inculpatului minor, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională, potrivit cu aptitudinile sale este de natură să-şi atingă scopul preventiv-educativ şi sancţionator prevăzut de lege.

Potrivit art. 490 cod procedură penală, s-a dispus punerea în executare de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare, în care scop s-a înaintat copie de pe sentinţă postului de poliţie O.

În baza art. 14, 346 cod procedură penală , raportat la art. 998 şi 999 cod civil,  instanţa a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică, solicitând, în principal, achitarea în temeiul dispoz.art.11 pct.2 lit.a rap.la art. 20 lit. d cod procedură penală şi înlăturarea daunelor morale, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii educative a internării în centrul de reeducare  cu aceea a libertăţii supravegheate şi reducerea cuantumului daunelor morale .

Apelul este fondat.

Sub aspectul tezei principale, solicitată prin motivele de apel, s-a constatat că, săvârşirea faptei de către inculpat, cu vinovăţie este indiscutabil probată prin concluziile raportului medico-legal efectuat victimei după săvârşirea faptei. Acesta a confirmat declaraţiile părţii vătămate coroborându-se şi cu declaraţia iniţială a inculpatului căreia instanţa i-a acordat eficienţă juridică în raport de situarea ei, din punct de vedere cronologic, mai aproape de  data săvârşirii faptei.

Declaraţiile ulterioare ale inculpatului prin care s-a încercat o disimulare a conduitei sale infracţionale au înlăturate de instanţă, ele fiind în mod evident influenţate de reacţia părinţilor, a membrilor comunităţii, dar şi de intervenţia organelor judiciare, ca urmare a săvârşirii faptei de către inculpat, acesta având după cum rezultă din expertiza psihiatrică „ tulburări de comportament. personalitate imatură afectiv în  structurare”

Instanţa de apel a constatat însă întemeiată susţinerea tezei subsidiare a apelului inculpatului referitoare la înlocuirea măsurii educative prev. de art.104 Cod penal – a internării în centrul de reeducare cu aceea a măsurii educative a libertăţii supravegheate prev. de art. 103 Cod penal.

Deşi codul penal, la reglementarea răspunderii penale a minorilor faţă de care se angajează răspunderea penală, permite o aplicare graduală a acestora, intenţia legiuitorului rezultând din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 101, art. 104 (2), art. 106 alin.1 teza finală şi art.108 alin.2 teza finală cod penal, totuşi, instanţa de fond, fără a detalia şi argumenta considerentele ce au condus la formarea convingerii juridice asupra soluţiei pronunţate, s-a orientat la sancţiunea cea mai severă din cadrul măsurilor educative, a cărei executare se realizează în regim privativ de libertate.

Este adevărat că luarea unei anumite măsuri educative este lăsată la aprecierea suverană a judecătorului însă, din conţinutul sentinţei apelate rezultă că s-a acordat o eficienţă juridică deosebită atitudinii oscilante a inculpatului minor care, pe întreaga cercetare – atât cea efectuată la urmărirea penală, cât şi cea realizată în faţa instanţelor de judecată -  a alternat între a recunoaşte săvârşirea faptei şi a o regreta, şi a nega săvârşirea acesteia, prin încercarea disimularea conduitei infracţionale.

Instanţa de apel, în raport de datele furnizate de dosar, a reţinut că această „alternanţă” în declaraţii  este explicabilă şi în acelaşi timp influenţată de starea bio-psiho-fizică a inculpatului în vârstă de 15 ani, ştiut fiind faptul că, în interiorul fiecărei perioade de vârstă, se produc însemnate schimbări calitative, ce conferă vârstei copilului respectiv, anumite particularităţi psihice de vârstă corespunzătoare nivelului  de dezvoltare a proceselor afective, volitive şi a trăsăturilor caracterului acestuia, între acestea fiind, fără îndoială, şi atitudinea oscilantă faţă de asumarea propriilor responsabilităţi şi teama faţă de reacţia părinţilor şi a autorităţilor, în general.

Conţinutul referatului de evaluare întocmit în cauză de Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt îl relevă pe inculpat ca fiind ascultător, foarte harnic, echilibrat emoţional, respectuos, împrejurări şi calităţi care i-au atras respectul prietenilor şi al profesorilor săi.

În acelaşi timp însă, s-a reţinut faptul că minorul traversează o perioadă în care personalitatea sa este în plină formare, iar curiozitatea şi teribilismul specifice vârstei, asimilarea informaţiilor incorecte privind sexualitatea au putut conduce  la săvârşirea faptei.

În aceste condiţii instanţa de apel, în raport de sprijinul efectiv şi material al părinţilor, de imaginea pozitivă de care se bucură inculpatul în comunitatea sa, rezultatele bune la învăţătură – inculpatul se află între primii din clasa în care învaţă – lipsa comportărilor antisociale, a apreciat că scopul măsurilor educative poate fi atins şi prin aplicarea faţă de acesta a măsurii educative prev. de art. 103 Cod penal  -  libertatea supravegheată pe timp de 1 an, vârsta inculpatului permiţând luarea faţă de acesta a acestei măsuri, cu consecinţa punerii de îndată în libertate a inculpatului.

Faţă de faptul că săvârşirea infracţiunii a fost posibilă în imediata apropiere a mamei sale, sarcina supravegherii cu tot ce derivă din ea, a fost însă încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt şi fără a se institui în sarcina inculpatului obligaţiile prevăzute de art. 103 alin. 3 C.p., acesta fiind, însă, îndatorat la respectarea regulilor generale de conduită sub atenta monitorizare a Serviciului abilitat prin lege.

Domenii speta

Spete similare