Recurs exercitat împotriva unei hotărâri irevocabile pronunţată în revizuire. Inadmisibilitate.

Decizie 647 din 26.08.2008


Unul din principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac, principiu ce presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi astfel  nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a  folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Prin decizia civilă nr. 48 din 18 ianuarie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1649.1/63/2007, s-a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul L.G. împotriva deciziei civile nr. 362 din 1 martie 2007, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr.1649/63/2007, în contradictoriu cu intimata B. S., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul L. G..

A motivat în esenţă că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, i-a fost încălcat dreptul la apărare, fiind judecat fără a fi asistat de un curator.

A mai arătat că unul din judecători era incompatibil, iar hotărârea pronunţată este lovită de nulitate absolută.

În drept s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 322, 325-328 Cod procedură civilă.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Prin decizia nr.373 din 28 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.1649.12/63/2007, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de  revizuientul L. G.,  împotriva deciziei civile nr. 48 din 18 ianuarie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1649.1/63/2007, în contradictoriu cu intimata B. S..

Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs reclamantul.

Curtea, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii recursului, pe care, potrivit art. 137 Cod procedură civilă a analizat-o cu precădere, constatând că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Unul din principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac, şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi astfel  nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a  folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

În speţă, se constată că decizia recurată este o hotărâre pronunţată în  revizuirea unei hotărâri dată de instanţa de recurs, fiind deci irevocabilă, potrivit art. 377 alin.2, pct.4, Cod procedură civilă, nesusceptibilă de a fi atacată, la rândul său, cu recurs, împotriva sa putând fi exercitate, în condiţiile legii,  doar căile extraordinare de atac.

Această concluzie decurge şi din observarea dispoziţiilor art. 299 alin.1 Cod procedură civilă, care enumeră categoriile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs,  şi în cuprinsul cărora nu sunt incluse şi deciziile date în recurs, precum şi din principiul unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac.

Faţă de aceste considerente, se apreciază că recursul declarat este inadmisibil, urmând ca potrivit art. 312 Cod procedură  civilă, să se respingă ca atare.

2