Procedura insolvenţei. efectele respingerii cererii de deschidere a procedurii în privinţa teţilor care au formulat declaraţie de creanţă. lipsa calităţii procesuale active a terţului.

Decizie 764/R-C din 12.09.2008


PROCEDURA INSOLVENŢEI. EFECTELE RESPINGERII

CERERII DE DESCHIDERE A PROCEDURII ÎN PRIVINŢA

TEŢILOR CARE AU FORMULAT DECLARAŢIE DE

CREANŢĂ. LIPSA CALITĂŢII PROCESUALE ACTIVE A

TERŢULUI.

-art. 31, 32, 61 şi 65 din Legea nr. 85/2006 privind procedura

insolvenţei;

Până la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă,

calitate procesuală nu au decât creditorul titular al cererii

introductive şi debitorul, între care se leagă raportul procedural.

Legea reglementează posibilitatea formulării mai multor cereri de

deschidere (art.31), însă, din economia dispoziţiilor art.32 şi

următoarele, art.61 şi următoarele din actul normativ precitat,

nu se poate concluziona decât că până la momentul deschiderii

procedurii instanţa nu poate fi învestită legal cu declaraţii de

creanţă, aşa încât eventualii titulari ai acestora nu dobândesc

calitate procesuală şi instanţa nu are  cum să soluţioneze aspectele

puse astfel în discuţie.

( Curtea ce Apel Piteşti – s.c.c.a.f., decizia nr. 764/R-

C/12 septmenrie 2008 )

Prin sentinţa nr. 704/C/2008, Tribunalul Vâlcea a admis

contestaţia debitoarei S.C. F S.A. Drăgăşani şi a respins cererea formulată

de creditoarea S.C. F S.R.L. Bucureşti, reţinând că s-a achitat suma

pentru care se solicita deschiderea procedurii, iar cealaltă creditoare –

S.C. G. S.R.L. Rm. Vâlcea - nu a înţeles să formuleze cerere în acest sens.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs S.C. G. S.R.L.

Rm.Vâlcea, criticând-o pentru motive încadrabile în disp.art.304 pct.9 şi

art.3041 Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora a susţinut următoarele:

- instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii de înscriere la

masa credată formulată de recurentă, deşi face trimitere la aceasta în

considerentele sentinţei;

- instanţa nu a lămurit toate aspectele juridice ale cauzei,

aspecte care ţineau de situaţia creanţei a cărei titulară este.

Cu ocazia acordării cuvântului pe fond s-a pus în discuţie de

către instanţă excepţia lipsei calităţii procesuale a recurentei, excepţie ce

urmează a fi soluţionată cu  prioritate şi de a cărei rezolvare ţine şi

răspunsul la criticile formulate.

Aşa cum s-a arătat în istoricul prezentei decizii instanţa a fost

învestită cu o singură cerere de deschidere a procedurii, cerere faţă de

care s-a formulat contestaţie şi care au fost soluţionate prin sentinţa care

se atacă.

Recurenta nu este titulara nici uneia dintre aceste cereri, ea

formulând şi insistând, prin precizarea făcută, că înţelege să insiste în

„declaraţia de creanţă”. Acest demers procedural, la care se referă art.65

din Legea nr.85/2006, este întotdeauna ulterior hotărârii de deschiderea

procedurii. Până la acest moment, câtă vreme instanţa nu s-a pronunţat

asupra stării de insolvenţă, nu pot exista declaraţii de creanţă, ci doar

cereri de deschidere a procedurii.

Aşadar, până la momentul deschiderii procedurii de

insolvenţă, calitate procesuală nu au decât creditorul titular al cererii

introductive şi debitorul, între care se leagă raportul procedural. Legea

reglementează posibilitatea formulării mai multor cereri de deschidere

(art.31), însă, din economia dispoziţiilor art.32 şi următoarele, art.61 şi

următoarele din actul normativ precitat, nu se poate concluziona decât că

până la momentul deschiderii procedurii instanţa nu poate fi învestită

legal cu declaraţii de creanţă, aşa încât eventualii titulari ai acestora nu

dobândesc calitate procesuală şi instanţa nu are  cum să soluţioneze

aspectele puse astfel în discuţie. Chiar dacă s-ar împărtăşi un alt punct de

vedere, sub acest aspect, recurenta avea la îndemână dispoziţiile art.2821

Cod pr.civilă.

Concluzionând în sensul că recurenta nu a formulat decât o

declaraţie de creanţă într-un dosar în care nu s-a deschis procedura de

insolvenţă, se impune să se reţină că ea nu are calitate procesuală, iar

calea de atac urmează să fie respinsă ţinând seama de incidenţa acestei

excepţii.