Prin actiunea înregistrata la data de 6.02.2008, reclamantii m.c. s.a. au chemat în judecata pe pârâtii Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Pitesti si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii pentru ca, prin hotarârea care se va pronunt...

Prin actiunea înregistrata la data de 6.02.2008, reclamantii M.C. s.a. au

chemat în judecata pe pârâtii Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Pitesti si

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii pentru ca, prin hotarârea

care se va pronunta sa fie obligati sa le plateasca sporul de lucru la calculator

în procent de 15% din salariul de baza brut, pe perioada februarie 2005 –

februarie 2008 si în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflatiei pâna

la data platii efective a acestora, obligarea pârâtei de a efectua mentiunile

corespunzatoare în carnetele de munca ale reclamantilor, precum si obligarea

pârâtilor la acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihna începând cu data

introducerii actiunii, precum si cu 3 ani anterior acestei date.

În motivarea actiunii, reclamantii au sustinut ca, începând cu anul 2003

lucreaza numai la calculator, în toate cele 8 ore de program zilnic si cu toate

acestea, nu au primit drepturile aferente acestei munci, drepturi de care alti

salariati din alte domenii sau din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie

beneficiaza.

S-a sustinut ca în domenii precum sanatatea, petrochimia si altele se plateste

acest spor, invocându-se în acest sens Ordinul Ministrului Sanatatii nr.

414/2006 si prevederile Contractului Colectiv de Munca la nivelul grupului de

unitati din industria chimica si petrochimica.

Folosirea zilnica a ecranului de vizualizare trebuie sa fie întrerupta periodic prin

pauza care sa reduca suprasolicitarea în fata ecranului de vizualizare.

Reclamantii au invocat si împrejurarea ca, desi lucreaza în conditii grele si

beneficiaza de sporul corespunzator acestora, totusi nu beneficiaza de cele cel

putin 3 zile în plus la concediul de odihna, asa cum este prevazut în art.142

Codul muncii.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a formulat, întâmpinare,

prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, în sustinerea

careia a adus urmatoarele argumente:

C.N.C.D. nu poate fi chemat în instanta în calitate de pârât deoarece, potrivit

dispozitiilor art.16-20 din O.G. nr.137/2000 republicata este institutia abilitata si

investita prin lege sa aplice dispozitiile legislatiei în materie de nediscriminare

pe teritoriul României, sa constate si sa sanctioneze contraventiile prevazute în

acelasi act normativ, Consiliul având competenta materiala de a se pronunta

cu privire la savârsirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metoda si în

orice domeniu de activitate.

S-au invocat si prevederile art.27 din O.G. nr.137/2000, potrivit carora, posibila

victima a discriminarii poate introduce actiune direct în instanta, prin care sa

solicite despagubiri si restabilirea situatiei anterioare, fiind obligat sa probeze

existenta discriminarii.

În acest context, C.N.C.D. a solicitat sa se admita exceptia lipsei calitatii sale

procesuale pasive.

Pârâta Curtea de Apel Pitesti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat

respingerea actiunii ca neîntemeiata, invocând urmatoarele aparari:

În absenta unui text de lege prin care sa fie recunoscut distinct sporul de

calculator solicitat prin actiune, reclamantii nu pot beneficia de un astfel de

drept.

Prin reglementarea de la art.22 alin.1 din O.U.G. nr.8/2007 s-a prevazut ca

pentru conditii deosebite de munca, grele, vatamatoare sau periculoase,

personalul salarizat potrivit acestei ordonante beneficiaza de un spor de 15%

din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat în aceste conditii,

astfel ca sporul cerut de reclamanti li se acorda deja efectiv acestora.

Pe de alta parte, H.G. nr.1136/2006 reglementeaza masurile preventive sau de

reparatie care vizeaza durata expunerii la radiatii si echipamentul de protectie,

fara a reglementa un spor special.

În ceea ce priveste discriminarea invocata de reclamanti în sensul ca salariatii

din alte domenii primesc sporul solicitat prin actiune, pârâta a învederat ca nici

aceasta sustinere nu poate fi primita deoarece, astfel cum a motivat anterior,

reclamantii beneficiaza deja de sporul cerut în baza legii speciale de salarizare.

Prin sentinta civila nr.398/6 mai 2008, Tribunalul Vâlcea a admis exceptia lipsei

calitatii procesuale pasive a pârâtului Consiliul National pentru Combaterea

Discriminarii si a respins actiunea formulata împotriva pârâtului Consiliul

National pentru Combaterea Discriminarii ca fiind introdusa împotriva unei

persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

A fost admisa în parte actiunea formulata de si obligati pârâtii Tribunalul Vâlcea

si Curtea de Apel Pitesti sa plateasca reclamantilor despagubiri constând în

sporul de lucru la calculator, de 15% din salariul de baza brut, pe perioada

februarie 2005 si pâna la data pronuntarii sentintei, suma actualizata cu rata

inflatiei pâna la data platii efective.

Au fost respinse capetele de cerere privind obligarea la efectuarea mentiunilor

în carnetele de munca ale reclamantilor si privind acordarea a 3 zile în plus

la concediul de odihna.

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.16-20 din

O.G. nr.137/2000 republicata, Consiliul National pentru Combaterea

Discriminarii este o institutie abilitata si învestita prin lege sa aplice dispozitiile

legislatiei în materie de nediscriminare, el neputând fi tinut obligat la repararea

vreunui prejudiciu prin obligarea lui la acordarea de despagubiri sau la

restabilirea situatiei anterioare.

Din interpretarea dispozitiilor legale mentionate, precum si a prevederilor art.27

din O.G. nr.137/2000, rezulta ca C.N.C.D., cu toate ca nu poate fi tinut obligat

în raportul juridic dedus prezentei judecati, el trebuie sa fie doar citat în cauza

în calitate de monitor al pricinilor având drept obiect discriminarea si nu în

calitate de parte pârâta, situatie fata de care urmeaza sa se admita exceptia

lipsei calitatii procesuale pasive a acestui pârât, consecinta admiterii acestei

exceptii de fond fiind respingerea actiunii formulata de reclamanti împotriva

pârâtului C.N.C.D. ca fiind introdusa împotriva unei persoane lipsita de calitate

procesuala pasiva.

Sub aspectul fondului cauzei, tribunalul a retinut ca, reclamantii au calitatea de

personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Vâlcea.

Salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor

judecatoresti este reglementata prin O.G. nr.8/2007.

Potrivit prevederilor art.6 alin.1 Codul muncii, tuturor salariatilor care presteaza

o munca le este recunoscut dreptul la plata egala, dreptul la negocieri

colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la

protectia împotriva concedierilor ilegale.

De asemenea, legea reglementeaza protectia sanatatii si a securitatii în

munca, sub aspectul acestora sporurile la salariu putând fi stabilite pâna la

limita maxima permisa de lege pentru locurile de munca cu conditii grele sau

vatamatoare, sporurile putând fi cumulate deoarece ele se datoreaza unor

cauze diferite care genereaza drepturi distincte.

În aceste conditii, tribunalul a retinut ca sporul de calculator de 15% solicitat de

reclamanti este întemeiat deoarece, acestia desfasoara zilnic activitate

permanenta în fata calculatorului, pe parcursul celor 8 ore de program.

În conditiile în care un astfel de spor a fost recunoscut si acordat prin dispozitii

legale speciale unor categorii de salariati care lucreaza în domenii precum,

sanatatea ori petrochimia, avându-se în vedere considerentul desfasurarii

efective a activitatii zilnice la calculator, din aplicarea dispozitiilor art.27 din

O.G. nr.137/2000 a rezultat ca reclamantii au suferit o discriminare în ceea ce

priveste neacordarea aceluiasi spor pentru desfasurarea muncii în conditii

identice cu cei care beneficiaza deja de plata sporului de calculator.

Astfel fiind, s-a admis în parte actiunea si sa fie obligati pârâtii Tribunalul

Vâlcea si Curtea de Apel Pitesti sa plateasca reclamantilor despagubiri

constând în sporul de lucru la calculator, de 15% din salariul de baza brut, pe

perioada februarie 2005 si pâna la data pronuntarii hotarârii, suma actualizata

cu rata inflatiei pâna la data platii efective.

Actualizarea s-a acordat având în vedere faptul ca de la data la care sumele

erau datorate si pâna la data platii efective a acestora, puterea economica de

cumparare a monedei nationale a scazut, iar repararea integrala a prejudiciului

suferit de reclamanti impune si actualizarea sumelor datorate.

Cât priveste capatul de cerere referitor la obligarea pârâtilor la efectuarea

mentiunilor corespunzatoare în carnetele de munca ale reclamantilor, sub

aspectul sporului de 15%, tribunalul a constatat ca prin dispozitiile Decretului

nr.92/1976 privind carnetul de munca s-au reglementat situatiile speciale în

care se pot face înscrieri în carnetul de munca.

Având în vedere caracterul de despagubiri al drepturilor care se vor acorda

prin prezenta hotarâre reclamantilor, tribunalul a retinut ca în carnetele de

munca nu se înscriu decât sumele cu titlu de drepturi salariale si nu de

despagubiri rezultate ca urmare a constatarii discriminarii.

Astfel fiind, s-a respins capatul de cerere privind obligarea la efectuarea

mentiunilor în carnetul de munca al fiecarui reclamant.

Sub aspectul capatului de cerere referitor la acordarea a 3 zile de concediu în

plus la concediul de odihna, tribunalul a constatat ca reclamantii beneficiaza

anual, potrivit dispozitiilor Legii nr.567/2004 de un concediu de odihna platit de

30 de zile lucratoare, iar fata de situatia ca nici H.G. nr.1028/2006 si nici Legea

nr.319/2006 nu prevad obligatia angajatorului de a acorda un astfel de

concediu suplimentar, a fost respins si acest capat de cerere.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs în termen legal reclamantii si

pârâta Curtea de Apel Pitesti, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În dezvoltarea recursului formulat, reclamantii au sustinut ca plata actualizata a

sporului de calculator în procent de 15% din salariul de baza se cuvenea a fi

acordata si în continuare pentru aceleasi rationamente exprimate si în cererea

de chemare în judecata si efectuate mentiunile în carnetele de munca ale

acestora, asa cum s-a conturat în practica altor instante din tara.

Pârâta Curtea de Apel Pitesti a criticat hotarârea ca fiind lipsita de temei legal,

data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii, întrucât actul normativ care

prevede salarizarea reclamantilor, personal auxiliar de specialitate, respectiv

O.G. nr.8/2007, aprobata prin Legea nr.247/2007, nu recunoaste distinct sporul

de calculator solicitat de reclamanti prin actiunea introductiva.

Dimpotriva, art.22 alin.1 din O.G. nr.8/2007 prevede deja pentru acestia un

spor de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, proportional cu timpul

efectiv lucrat în conditii grele, vatamatoare sau periculoase, platibil o singura

data în cazul constatarii întrunirii cumulative a conditiilor prevazute de lege

pentru acordarea sa.

Analizând sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea a admis

recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Pitesti si a modificat sentinta, iar pe

fond a respins actiunea. Totodata a respins ca nefondat recursul formulat de

reclamanti.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut urmatoarele:

Reclamantii fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate care îsi

desfasoara activitatea la Tribunalul Vâlcea, iar prin actiunea formulata au

solicitat obligarea pârâtilor la plata sporului de 15%, justificat de aceea ca

lucreaza la calculator în toate cele 8 ore ale programului de lucru.

Utilizarea în mod obisnuit a calculatorului – echipament cu ecran de vizualizare

– pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru – necesita evaluarea

riscului pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala, potrivit prevederilor

H.G. nr.1028/2006, constituind, în caz afirmativ, o activitate care se desfasoara

în conditii vatamatoare pentru suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme

ale organismului.

O.U.G. nr.177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor a

prevazut la art.30 dreptul acestora la un spor de 15% din indemnizatia de

încadrare bruta lunara, pentru conditii deosebite de munca, grele, vatamatoare

sau periculoase, la instantele judecatoresti si parchete, spor ce se acorda

proportional cu timpul efectiv lucrat în aceste conditii.

Textul de lege a prevazut la alin.2 conditia ca cel putin 70% din activitate sa se

desfasoare în asemenea conditii pentru ca apoi, sa se stabileasca de catre

Ministrul Justitiei sau, dupa caz, de catre Procurorul General al Parchetului de

pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, alte conditii de acordare a sporului.

Consecutiv acestui act normativ, s-a stabilit prin art.7 alin.(1) din O.U.G.

nr.27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si

altor categorii de personal din sistemul justitiei ca pentru conditii deosebite de

munca, grele, vatamatoare sau periculoase, judecatorilor, procurorilor,

magistratilor-asistenti si personalului asimilat acestora li se acorda un spor de

15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, proportional cu  timpul efectiv

lucrat în aceste conditii.

La stabilirea conditiilor de acordare a  sporului noua reglementare – alin.2 al

art.7 din  O.U.G. nr.27/2006 – nu a mai preluat prevederea privind

desfasurarea activitatii în conditiile mentionate pe o durata de cel putin 70%.

Din interpretarea gramaticala a textelor de lege mentionate, rezulta ca, în

situatia în care activitatea reclamantilor se desfasoara în mai multe tipuri de

conditii vatamatoare, sporul de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara

nu poate fi acordat decât o singura data.

Cum reclamantii primesc deja acest spor pentru alte conditii vatamatoare de

munca, noua pretentie nu are baza legala.

Masurile speciale de prevenire sau remediere a eventualului risc profesional

constatat în urma evaluarii activitatii la calculator, masuri reglementate de H.G.

nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare si de legea –

cadru nr.319/2006 a securitatii si sanatatii în munca, sunt de aplicare imediata

întrucât vizeaza asigurarea protectiei sanatatii lucratorilor si evitarea riscurilor

profesionale. Nu au drept scop compensarea muncii depuse în conditii

vatamatoare, de aceea nu au caracter de spor salarial.

Pentru aceste considerente nu a foat retinut tratamentul diferentiat, pentru a se

putea vorbi de discriminare în sensul art.14 din Conventia Europeana a

Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, sporul fiind deja platit.

De altfel, nu s-a probat situatia de comparabilitate dintre judecatori si salariatii

care lucreaza în domeniile contabilitate si informatica sub aspectul duratei de

utilizare a calculatorului în programul de lucru.

Fata de cele expuse mai sus, în temeiul art.312 Cod procedura civila, raportat

la art.291 Codul muncii, Curtea a admis recursul declarat de pârâta, asa cum

s-a aratat si pe cale de consecinta a respins recursul formulat de reclamanti.

10. Aplicarea dispozitiilor art. 93 din Legea nr.567/2004, doar a categoriilor

expres prevazute în textul de lege mentionat.

Art. 93 din Legea nr.567/2004

 Potrivit dispozitiilor art.93 din Legea nr.567/2004, art.1, constituie vechime în

specialitate perioada în care personalul auxiliar al instantelor judecatoresti si

parchetelor de pe lânga acestea a îndeplinit oricare dintre functiile prevazute la

art.3 (grefieri, grefieri-statisticieni, grefieri-documentaristi, grefieri-arhivari,

grefieri-registratori, specialisti IT, agent procedural, aprod si sofer), precum si

perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instantelor judecatoresti, parchetelor

de pe lânga acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale

si fostelor notariate de stat, functia de impiegat, secretar, secretar ajutor,

secretar-dactilograf, dactilograf, executor judecatoresc, conducator de carte

funciara, arhivar, registrator, curier, referent, steno-dactilograf, sef de cabinet,

functionar statistician, grefier-dactilograf, grefier analist-programator,

informatician.

S-a precizat la pct.2 ca se retine ca vechime în specialitate si perioada în care

personalul auxiliar de specialitate a îndeplinit functia de executor judecatoresc

pâna la intrarea în vigoare a Legii nr.188/2000, iar la art.3 si perioada în care

acestea au exercitat functii de aceeasi natura în cadrul Curtii Constitutionale

sau în cadrul fostelor structuri jurisdictionale ale Curtii de Conturi.

Curtea a retinut astfel ca vechimea în specialitate este recunoscuta numai

categoriilor de personal auxiliar care au lucrat anterior încadrarii la instantele

judecatoresti, la una din institutiile expres si limitativ prevazute mai sus.

Cum reclamantele nu au lucrat în aceste functii, în mod corect instanta de fond

le-a respins actiunea formulata.

(Decizia civila nr.1334/R-CM din 06 octombrie 2009)

Domenii speta

Spete similare