Atragerea răspunderii materiale a membrilor organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere. Condiţii.

Prin cererea introductivă înregistrată la Tribunalul Suceava – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal  sub nr. 116/86 din 25.10.2005, creditoarea  M.F- DGFP  Suceava a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei privind pe debitoarea SC „N”  SRL Zvoriştea, jud. Suceava pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 15.184 lei reprezentând datorii către bugetul  consolidat al statului.

Prin  sentinţa comercială nr. 390 din 29.11.2005, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, desemnând lichidator judiciar în cauză pe SC  „M.R.L.” SRL  Iaşi.

La data de 13.03.2007, creditoarea MF- DGFP Suceava a solicitat antrenarea răspunderii materiale a pârâţilor C.N. şi O.D. în calitate de foşti administratori ai debitoarei SC „ N” SRL şi obligarea acestora la plata sumei de 16.613 lei, în temeiul art. 138 al. 1 lit. c  şi d din Legea nr. 85/2006.

Prin sentinţa comercială nr. 409 din 11.09.2007, judecătorul sindic a admis cererea de atragere a răspunderii materiale a pârâţilor C.N. şi O.D., foşti administratori ai debitoarei falite şi au fost obligaţi aceştia să  suporte din averea proprie pasivul  debitoarei până la concurenţa sumei de 16.613 lei.

Prin aceeaşi sentinţă, judecătorul  sindic a  admis raportul lichidatorului judiciar şi în temeiul art. 131 din legea nr. 85/2006 a  dispus închiderea procedurii insolvenţei.

Totodată a fost descărcat administratorul judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi, s-a dispus radierea debitoarei din registrul comerţului şi în fine s-a dispus notificarea sentinţei părţilor din proces.

Împotriva  sentinţei a declarat recurs pârâta B.N., criticând-o pentru nelegalitate şi arătând că, contrar dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, creditoarea DGFP Suceava  nu a fost autorizată să introducă cererea de atragere a răspunderii materiale; că  administratorul judiciar nu a indicat în raportul său cauzele insolvenţei şi nici persoanele vinovate de starea de insolvenţă situaţie în care cererea formulată de creditoare trebuia respinsă de judecătorul sindic.

Pe de altă parte, recurenta a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru a fi atrasă răspunderea materială formulată de creditoare.

Recursul formulat, a cărui motivare face trimitere la prevederile art. 304 pct. 9 Cod  proc. civilă a fost apreciat ca nefondat.

Prin încheierea de şedinţă din 07.11.2006, judecătorul sindic a constatat că singurul creditor înscris la masa credală este DGFP Suceava, motiv pentru care  în temeiul  art. 16 al. 1 şi art.  138 al. 3 din Legea nr. 85/2006 a autorizat pe această creditoare să introducă cerere pentru antrenarea răspunderii patrimoniale sens în care a pus în vedere acesteia să depună şi cerere în scris motivată.

Este adevărat că lichidatorul judiciar  în  raportul final  din 24.11.2006  nu a indicat persoanele vinovate de ajungerea în insolvenţă a debitoarei, dar aşa cum  rezultă din întreg probatoriul administrat, administratorul debitoarei C.N., singura persoană din conducerea societăţii debitoare care a fost găsită, nu a pus la dispoziţia lichidatorului judiciar toate actele şi documentele contabile, existând astfel prezumţia că nu a fost ţinută contabilitatea în  conformitate cu legea şi a dispus continuarea activităţii deşi aceasta era în încetare de plăţi, situaţie în care în mod legal, judecătorul sindic a  reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile  art. 138 lit. ”c”  şi „d” din Legea nr. 85/2006.

În fine, nu a putut fi primit motivul de recurs expus astăzi, verbal de apărătorul recurentei şi anume că potrivit  dispoziţiilor art. 8 din actul constitutiv al SC „N” SRL Zvoriştea, societatea a avut un singur administrator, pe asociatul OD., care urmează să răspundă în cauză.

Potrivit clauzelor articolului 8 din actul constitutiv  al SC „N” SRL, societatea era administrată de asociatul O.D. cu puteri depline şi C.N. numai în lipsa asociatului O.D., cu împuternicire.

Având în vedere că asociatul O.D. este domiciliat în Novi Beograd - Iugoslavia şi având în vedere clauza de la art. 8 din actul constitutiv, este de presupus că şi asociata C.N. a administrat societatea debitoare, astfel  că în mod legal judecătorul sindic a dispus atragerea răspunderii materiale a celor doi administratori ai debitoarei.

De altfel,  dispoziţiile  art. 138(1) din Legea nr. 85/2006 fac referiri la  atragerea  răspunderii materiale atât a organelor de conducere a societăţii ajunse în insolvenţă dar şi a  oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvenţă, astfel că susţinerea  recurentei cum că nu a avut împuternicire din partea  administratorului  cu puteri depline  nu are relevanţă atâta vreme cât a administrat  singură societatea.

În acest context, sentinţa pronunţată de judecătorul sindic fiind temeinică şi legală şi cum nici din oficiu nu s-au constatat motive care să ducă la casarea sentinţei recurate, curtea, în baza  art. 304 pct. 9  şi art.  3041 raportat la art.  3123(1) Cod proc. civilă a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

Domenii speta

Spete similare