Funcţionar public. Evaluarea performanţelor profesionale individuale. Acordarea calificativelor – prerogativă a angajatorului

Prin cererea înregistrata initial sub nr.905/2010 pe rolul Tribunalului Buzau, reclamantul I LC a formulat în contradictoriu cu pârâta Directia Generala a Finantelor Publice Buzau contestatie împotriva Raportului de evaluare  a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici de conducere în perioada 01.01.2009 – 31.12.2009 respectiv 25.05.2009 – 31.12.2009.

Prin sentinta nr. 654/24.02.2011, Tribunalul Buzau – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, a admis contestatia  formulata de  ILC în  contradictoriu cu  pârâta A.N.A.F – D.G.F.P. B, a dispus anularea raportului de evaluare a performantelor  profesionale individuale pe anul 2009.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta A.N.A.F – D.G.F.P. B, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinând ca hotarârea pronuntata a fost data cu aplicarea gresita a legii, invoca art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

Analizând sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenta în cauza, precum si sub toate aspectele conform art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art.114 din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, procedura evaluarii finale se realizeaza în urmatoarele 3 etape, dupa cum urmeaza: a) completarea raportului de evaluare de catre evaluator; b) interviul; c)contrasemnarea raportului de evaluare.

Articolul 116 din acelasi act normativ prevede ca interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un schimb de informatii care are loc între evaluator si functionarul public, în cadrul caruia: a) se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute de evaluator în raportul de evaluare; b) se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de functionarul public evaluat. În cazul în care între functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra consemnarilor facute, comentariile functionarului public se consemneaza în raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare daca se ajunge la un punct de vedere comun.

Din fisa de evaluare a reclamantului intimat rezulta ca etapa interviului nu a fost realizata, nefiind consemnat nici un punct de vedere exprimat de persoana evaluata.

Pe de alta parte, fisa de evaluare a performantelor profesionale trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, motivarea calificativului acordat în baza criteriilor de evaluare din Normele metodologice de evaluare a activitatii profesionale.

Motivarea este necesara din perspectiva posibilitatii de apreciere atât asupra competentei autoritatii publice de a emite actul administrativ, cât si asupra legalitatii si temeiniciei masurii dispuse. În acest sens s-a pronuntat în mod constant si Înalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 1580 din 11.04.2008).

Sub aspectul motivarii actului administrativ, Curtea Europeana de Justitie a retinut ca motivarea trebuie sa fie adecvata actului emis si trebuie sa prezinte de o maniera clara si univoca algoritmul urmat de institutia care a adoptat masura atacata, astfel încât sa li se permita persoanelor vizate sa stabileasca motivarea masurilor si, de asemenea, sa permita curtilor comunitare competenta sa efectueze revizuirea actului. Insuficienta motivarii sau nemotivarea atrag nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.

Cum acordarea calificativelor în cadrul procedurii anuale de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, reprezinta o prerogativa a angajatorului, instanta de judecata investita cu o actiune în  anularea „Fisei de evaluare a activitatii profesionale anuale” are competenta de a exercita controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, fara a realiza ea însasi evaluarea si de a acorda un alt calificativ.

Pentru aceste considerente si în temeiul art. 312 si 3041 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat, în cauza nefiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

Domenii speta

Spete similare