Reprezentarea părţilor în judecată. Declararea apelului de avocatul care a asistat partea în faţa instanţei de fond.
Pentru promovarea apelului sau recursului, avocatul are nevoie de o împuternicire specială, în acest scop, numai în situaţia în care nu a reprezentat sau asistat partea la judecata cauzei în faţa instanţei de fond. Astfel, avocatul nu numai că are dreptul, dar chiar obligaţia profesională să exercite şi să semneze, pentru cei reprezentaţi, cererea de apel sau recurs, întrucât de îndeplinirea acestui act procedural depinde păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor al timp, cum rezultă din art. 69 Cod pr. civilă.( Decizia civilă nr. 876/2.nov.2010 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie).
Prin decizia civilă nr. 876/2 nov. 2010,Curtea de Apel Ploieşti a respins recursul ca nefundat, reţinând că potrivit art.69 alin.2 Cod pr.civilă, avocatul care a asistat o parte la judecata pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen,…, el putând să exercite orice cale de atac.
De asemenea, potrivit art.71 Cod pr.civilă, mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil, ci dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
În speţă, cum avocat R.A. a asistat pe numitul R.V. la instanţa de fond, ea putea chiar fără mandat, să declare apel împotriva sentinţei instanţei de fond, cu atât mai mult cu cât mandatul nu a fost retras de reprezentantul legal al numitului R.V..
Însă este important de reţinut că soluţia de casare şi trimitere a cauzei spre rejudecare pronunţată de instanţa de apel, este legală şi temeinică întrucât apelul a fost declarat nu numai de R.V. ci şi de R.V., instanţa de control judiciar fiind legal investită.
Pe de altă parte, motivele reţinute de instanţa de apel respectiv nemotivarea hotărârii şi a încheierii de admitere în principiu, contrarietatea între soluţiile date cererii reconvenţionale şi cererii de intervenţie, echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, aspect pe care instanţa de apel putea să-l pună în discuţie şi din oficiu.
Faţă de aceste considerente, Curtea a constatat că recursul este nefundat şi în baza art. 3123 Cod pr.civilă l-a respins ca atare.
Tribunalul Maramureș
Exercitarea rolului activ prevăzut de art. 129 pct. 5 Cod procedură civilă 1865
Curtea de Apel Cluj
Recurs declarat de o persoană care nu a fost parte la judecata în fond. Respingere pe excepţie
Curtea de Apel Galați
Admisibilitatea recursului când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut. Art.304 pct.6 cod procedură civilă.
Curtea de Apel Ploiești
URMĂRIRE PENALĂ. COMPETENŢA DUPĂ CALITATEA PERSOANEI. COMPETENŢA PROCURORULUI ÎN FAZA URMĂRIRII. ACTE PREMERGĂTOARE. PLÂNGERE PENALĂ FORMULATĂ ÎMPOTRIVA UNUI MAGISTRAT CE DEŢINE GRADUL PROFESIONAL SUPERIOR INSTANŢEI LA CARE ÎŞI EXERCITĂ ATRIBUŢIILE Î...
Curtea de Apel Brașov
În aprecierea termenului rezonabil al arestării preventive instanţa trebuie să aibă în vedere nu numai perioada de timp scursă de la luarea măsurii, dar şi complexitatea cauzei, dacă amânările au fost sau nu imputabile inculpatului precum şi faptul...