Art. 320/1 Cod procedură penală. Revenirea de la aplicarea acestor dispoziţii. Cerere inadmisibilă.

Prin sentinţa penală nr. 62 din 25 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Botoşani, au fost admise cererile formulate de inculpaţii A.I.G. şi A. A. M. privind judecarea acestora potrivit procedurii de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, prevăzute de art.3201 Cod procedură penală, iar în consecinţă:

I. A fost condamnat inculpatul A.I.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de:

- art.25 raportat la art.2 alin.1 cu aplicarea art.14 lit.c din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi art.3201 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal;

- art.25 Cod penal raportat la art.742 alin.1 din Legea nr.275/2006, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi art.3201 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a, 34 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal.

S-a constatat că infracţiunile de mai sus au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată ca efect al cererii de contopire a pedepselor, prin sentinţa penală nr.1987 din 18 octombrie 2012 a Judecătoriei Botoşani, în a cărei executare inculpatul se află în prezent încarcerat în Penitenciarul Botoşani; arestat la 15 iunie 2011, executând până la data săvârşirii prezentelor infracţiuni, 31 decembrie 2012, un număr de 567 zile, cu un rest de executat de la această dată de 712 zile.

În temeiul art.39 alin.2 Cod penal, s-a contopit restul de executat de 712 zile, cu pedepsele cele mai grele de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, aplicate prin sentinţă şi i s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal.

În temeiul art.39 alin.1 teza II Cod penal, s-a adăugat la această pedeapsă un spor de pedeapsă de 1 an închisoare, inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispoziţiilor art.71 şi 64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal.

S-a dispus menţinerea stării de detenţie a inculpatului.

A fost anulat mandatul de executare nr.3454 din 21 decembrie 2012 al Judecătoriei Botoşani şi dispune emiterea unui nou mandat, conform prezentei sentinţe.

II. A fost condamnată inculpata A. A. M. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de:

- art.2 alin.1 cu aplicarea art.14 lit.c din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi 64 lit.a teza II, b Cod penal;

- art.742 alin.1 din Legea nr.275/2006, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a şi 34 Cod penal, i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.71 şi 64 lit.a teza II, b Cod penal.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispoziţiilor art.71 şi 64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal.

În temeiul art.81, art.82 şi art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, cât şi a celor accesorii pe o perioadă de 4 ani şi atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.

În temeiul art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţii de 3,35 grame cannabis, aflată la Camera de corpuri delicte a Direcţiei Cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă Bucureşti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a unei cartele SIM Orange , aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Botoşani.

A fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 850 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorarii avocaţi oficiu se vor achita Baroului Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

În luna decembrie 2012, fiind determinată de fratele său A.I.G. (deţinut în Penitenciarul Botoşani), inculpata A. A. M. a procurat şi deţinut fără drept cantitatea de 3,62 grame cannabis şi o altă cantitate de cannabinoizi sintetici. În ziua de 31.12.2012, conform înţelegerii prestabilite cu inculpatul A.I.G., inculpata A. A. M. s-a deplasat la Penitenciarul Botoşani, în cadrul programului de vizită şi predare pachete, având disimulate în corsetul din jurul taliei un număr de cinci punguţe conţinând fragmente vegetale (patru pliculeţe însumând cantitatea de 3,62 grame cannabis şi un pliculeţ conţinând cantitatea de 1,46 grame cannabinoizi sintetici) precum şi o cartelă SIM Orange, cu intenţia de a le livra deţinutului A.I.G..

Aceste bunuri au fost depistate asupra inculpatei A. A. M. cu ocazia controlului corporal efectuat în conformitate cu prevederile legale.

Potrivit rechizitoriului, s-a reţinut în sarcina inculpaţilor faptul că aceştia sunt fraţi, iar în luna decembrie 2012, fiind determinată de fratele său A.I.G. (deţinut în Penitenciarul Botoşani), inculpata A. A. M. a procurat şi deţinut fără drept cantitatea de 3,62 grame cannabis şi o altă cantitate de cannabinoizi sintetici.

În ziua de 31 decembrie 2012, conform înţelegerii prestabilite cu inculpatul A.I.G., inculpata A. A. M. s-a deplasat la Penitenciarul Botoşani, în cadrul programului de vizită şi predare pachete, având disimulate în corsetul din jurul taliei un număr de cinci punguţe conţinând fragmente vegetale (patru pliculeţe însumând cantitatea de 3,62 grame cannabis şi un pliculeţ conţinând cantitatea de 1,46 grame cannabinoizi sintetici) precum şi o cartelă SIM Orange, cu intenţia de a le livra deţinutului A.I.G..

Aceste bunuri au fost depistate asupra învinuitei A. A. M. cu ocazia controlului corporal efectuate în conformitate cu prevederile legale.

În acest sens s-a arătat că inculpata A. A. M. a fost monitorizată în perioada 07 – 14 februarie 2013, convorbirile telefonice ale acesteia fiind interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei emise de Tribunalul Botoşani.

În cauză s-au efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică privind cantităţile de drog identificate şi ridicate.

Coroborând cele obţinute în urma aplicării metodelor de cercetare şi investigare sus-menţionate, a putut fi probată activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi.

În detaliu, s-a arătat că în cursul lunii decembrie 2012, inculpatul A.I.G., în urma unor discuţii purtate cu sora sa – inculpata A. A. M. , a convenit ca aceasta să-i livreze în penitenciar, la următoarea programare pentru vizită şi predare pachete, o anumită cantitate de droguri şi o cartelă telefonică SIM.

Ulterior acestor discuţii, învinuita a procurat cinci pliculeţe conţinând fragmente vegetale pe care le-a disimulat într-un corset în jurul taliei, împreună cu o cartelă telefonică SIM.

Aceste bunuri au fost descoperite asupra învinuitei la data de 31 decembrie 2012 în jurul orelor 1120, cu ocazia controlului corporal efectuat de lucrători ai Penitenciarului Botoşani în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul sectorului „Pachete – Vizite”.

Ulterior, în urma audierii, inculpata A. A. M. a declarat că aceste bunuri erau destinate fratelui său A.I.G., însă fragmentele vegetale ar fi avut rolul de a-l ajuta pe acesta să renunţe la fumat, chiar dacă urmau a fi consumate tot prin fumare.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2107513 din 16 ianuarie 2013 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi a rezultat faptul că în proba nr.1, constituită din 3,62 grame cannabis (inflorescenţe) s-a pus în evidenţă prezenţa delta-9 – tetrahidrocannabinol (THC), substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis.

De asemenea, în proba nr.2, constituită din 1,46 grame fragmente vegetale mărunţite s-a pus în evidenţă prezenţa cannabinoizilor sintetici UR-144, AKB48 şi MAM-2201 care însă nu intră sub incidenţa Legii nr.143/2000.

Conform art.1 lit.c din Legea nr.143/2000, prin droguri de risc se înţeleg drogurile cuprinse în tabelul nr.III – anexă la Legea nr.143/2000 – cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art.1 pct.7 din Regulamentul de aplicare al Legii nr.143/2000 „prin planta Cannabis ca drog se înţelege inflorescenţele florale sau fructifere însoţite sau nu de frunze”.

Potrivit dispoziţiilor art.742 alin.1 din Legea nr.275/2006 completată prin Ordinul nr.2714/C/2008 al Ministerului Justiţiei, introducerea în penitenciar a bunurilor şi obiectelor din categoria celor interzise (între care sunt menţionate şi cartelele telefonice) constituie infracţiune, iar aceste bunuri urmează a fi confiscate.

S-a arătat că cei doi inculpaţi nu au recunoscut la urmărirea penală săvârşirea infracţiunilor, încercând să inducă în eroare organele de urmărire penală în legătură cu provenienţa fragmentelor vegetale, cu toate că au fost descoperite asupra inculpatei, situaţie contrazisă de probele de la dosar, atitudine procesuală de la care au revenit în faţa instanţei de fond, când au solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzută la art. 320/1 Cod procedură penală.

Împotriva sentinţei tribunalului, a declarat apel inculpatul A.I.G., criticând-o pentru netemeinicie, motivele invocate fiind consemnate în partea introductivă a deciziei de faţă.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate cât şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu disp. art.371 alin.(2) Cod procedură penală, instanţa constată apelul neîntemeiat.

Probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală, coroborate cu  declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor date în faţa instanţei de fond, ocazie cu care au solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzută la art. 320/1 Cod procedură penală,  confirmă situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, şi anume  că, în luna decembrie 2012, fiind determinată de fratele său A.I.G. (deţinut în Penitenciarul Botoşani), inculpata A. A. M. a procurat şi deţinut fără drept cantitatea de 3,62 grame cannabis şi o altă cantitate de cannabinoizi sintetici. În ziua de 31.12.2012, conform înţelegerii prestabilite cu inculpatul A.I.G., inculpata A. A. M. s-a deplasat la Penitenciarul Botoşani, în cadrul programului de vizită şi predare pachete, având disimulate în corsetul din jurul taliei un număr de cinci punguţe conţinând fragmente vegetale (patru pliculeţe însumând cantitatea de 3,62 grame cannabis şi un pliculeţ conţinând cantitatea de 1,46 grame cannabinoizi sintetici) precum şi o cartelă SIM Orange, cu intenţia de a le livra deţinutului A.I.G..

Aceste bunuri au fost depistate asupra inculpatei A. A. M. cu ocazia controlului corporal efectuat în conformitate cu prevederile legale.

Prin urmare, în mod corect prima instanţă a reţinut şi vinovăţia inculpatului apelant în săvârşirea infracţiunilor prev. de art.25 raportat la art.2 alin.1 cu aplicarea art.14 lit.c din Legea nr.143/2000 şi de  art.25 Cod penal raportat la art.742 alin.1 din Legea nr.275/2006.

Inculpatul invocă în faţa instanţei de apel nevinovăţia sa, deşi la prima instanţă a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzută la art. 320/1 Cod procedură penală, procedură în urma căreia a beneficiat de reducerea limitelor de pedeapsă cu câte 1/3, aşa cum se stipulează la alin.(7) al aceluiaşi articol.

Referitor la acest aspect, curtea apreciază că, atâta timp cât au fost respectate dispoziţiile art. 320/1 Cod procedură penală, şi cât timp inculpatul nu a fost lipsit de consimţământ şi nici nu a avut consimţământul viciat, nu mai poate reveni de la aplicarea respectivei proceduri. A interpreta în sens contrar această situaţie, ar însemna ca, ori de câte ori un inculpat nu este mulţumit de pedeapsa pronunţată de prima instanţă, să revină de la solicitarea sa iniţială şi să ceară administrarea de probatorii direct în faţa instanţei de apel, după o scurgere apreciabilă de timp faţă de momentul în care au fost administrate mijloacele de probă în faza de urmărire penală.

Pe de altă parte, s-ar pune şi problema aplicării sau nu a principiului non reformatio in peius, atunci când doar inculpatul ar ataca hotărârea, respectiv, a menţinerii limitelor de pedeapsă rezultate ca urmare a reducerii cu câte 1/3 conform art. 320/1 alin.(7) Cod procedură penală, ceea ce nu ar fi corect, atâta timp cât inculpatul a revenit de la procedura simplificată.

În ce priveşte individualizarea pedepselor, aspect de asemenea criticat de inculpat prin apelul de faţă, curtea constată că şi sub acest aspect prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

 Astfel, instanţa de fond a avut în vedere, în mod corect, criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, potrivit cărora, „ La stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală”.

În speţă, prima instanţă a redus în primul rând, în mod corect, limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, cu câte 1/3 în conformitate cu dispoziţiile art. 320/1 alin.(7) Cod procedură penală, după care a avut în vedere şi celelalte criterii, respectiv, gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, împrejurările concrete în care au fost săvârşite, şi nu în ultimul rând persoana inculpatului care execută o altă pedeapsă pronunţată de Judecătoria Botoşani, aflându-se prin urmare în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit.a Cod penal, întrucât din datele furnizate de Penitenciarul Botoşani, unde se află în prezent, acesta execută 3 ani şi 6 luni închisoare potrivit sentinţei penale nr.1987 din 18 octombrie 2012 a Judecătoriei Botoşani, care echivalează cu 1279 zile închisoare, inculpatul fiind arestat în executarea acestei pedepse la 15 iunie 2012, urmând ca întreaga pedeapsă să expire la 14 decembrie 2014.

Aşa cum a mai reţinut şi prima instanţă,  inculpatul a executat până la 31 decembrie 2012, când a comis infracţiunile din prezenta cauză, 567 zile închisoare, rămânând de executat de la 31 decembrie 2012 în viitor, 712 zile închisoare, situaţie care reiese din referatul întocmit la dosar.

Prin urmare, curtea, văzând şi conduita procesuală oscilantă a inculpatului de pe tot parcursul procesului penal, apreciază că pedepsele pronunţate de prima instanţă, atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de3 executare, exprimă gradul concret de pericol social al infracţiunilor comise şi periculozitatea inculpatului, încât nu se impune o reindividualizare a acestora în sensul solicitat prin apelul de faţă.

Domenii speta

Spete similare