Introducerea în cauză a altor persoane direct în apel.

Decizie 190 din 13.10.2008


 Nu  este  posibilă introducerea  în cauză  direct în apel a altor părţi.

 Decizia civilă 190/A din 13.10.2008 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr.715/C/2003 pe rolul Tribunalului Galaţi- Secţia Civilă, reclamantul C.N.Ş. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C.L.T, să se constate că este proprietarul imobilului situat în T, compus dintr-o moară, atelier şi magazii cu o suprafaţă construită de 350,58 mp şi terenul aferent şi obligarea pârâtului să-i restituie acest imobil.

 Prin sentinţa civilă nr.934/2004 Tribunalul Galaţi a admis acţiunea, a anulat Dispoziţia nr.772/10.11.2003 emisă în baza Legii nr.10/2001 de Primarul mun.T şi a obligat Prim. mun.T să-i lase reclamantului în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilul în litigiu.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că reclamantul a făcut dovada că autorul său, C.A., a fost proprietarul imobilului în litigiu şi că în baza Legii nr.10/2001 a notificat pârâtul la data de 13.02.2002 să-i restituie acest imobil, dar acesta nu s-a conformat dispoziţiilor art.26 al.2 din Legea nr.10/2001 de a-i fi comunicat reclamantului că acest imobil este deţinut de o societate comercială.

S-a mai reţinut că prin Dispoziţia nr.772/2003 în mod greşit reclamantului i-au fost respinse solicitările de restituire a imobilului în litigiu,  cu atât mai mult cu cât reclamantul şi-a dovedit pretenţiile iar pârâta este în culpă de a nu fi respectat dispoziţiile procedurale ale Legii 10/2001.

Prin decizia civilă nr.649/A/31.05.2005 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia Civilă în dosarul nr.285/2005 a fost admis apelul declarat de pârâtul C.L.T, şi  s-a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că s-a anulat Dispoziţia nr.772/2003 ca fiind emisă de o persoană care nu are calitatea de unitate deţinătoare şi s-a respins capătul de cerere privind acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001 pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că imobilul în litigiu se află în proprietatea SC „R” SA T şi în situaţia în care Prim. G a fost notificată în baza Legii 10/2001 cu restituirea acestuia, nu trebuia să emită Dispoziţia de respingere nr.772/2003, ci trebuia să identifice unitatea deţinătoare, să-i comunice persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia şi să înainteze respectiva documentaţie către SC „R” SA T.

Astfel, instanţa de apel a anulat Dispoziţia nr.772/2003, dar pentru că a fost emisă de o persoană lipsită de calitatea de unitate deţinătoare şi a respins capătul de cerere privind restituirea imobilului pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului.

Prin decizia civilă nr.3795/12.04.2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală în dosarul nr.28082/1/2005 (nr.vechi 11620/2005) a fost admis recursul declarat de către reclamant, a fost casată decizia civilă nr.649/A/2005 a Curţii de Apel Galaţi şi 

s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de recurs a arătat că instanţa de apel trebuia să stabilească situaţia construcţiilor revendicate de către reclamant, respectiv dacă se regăsesc fizic printre construcţiile proprietatea SC „R” SA T, în caz afirmativ, când şi în ce mod au intrat în patrimoniul acesteia, iar neclarificarea acestor aspecte face imposibilă orice aprecierea asupra legalităţii soluţiilor primelor instanţe.

Prin decizia civilă nr.87/A/29.03.2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia Civilă în dosarul nr.3442/44/2006 a fost admis apelul declarat de către pârâtul C.L.T, a fost desfiinţată sentinţa civilă nr.934/2004 a Tribunalului Galaţi şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a avut în vedere că imobilul în litigiu este în proprietatea SC „R” SA T, aflată în faliment şi având ca lichidator judiciar pe SC „S 2000” SPPI Galaţi.

De asemenea, Curtea de Apel Galaţi a arătat că această cauză a fost soluţionată cu încălcarea dispoziţiilor art.85 Cod procedură civilă având în vedere că în cauză SC „R” SA T nu a fost citată prin lichidator judiciar SC „S 2000” SPPI Galaţi.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr.RJ/5694/121/2007 şi conform aspectelor dezlegate de instanţa de apel s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a SC „R” SA T care a fost citată prin lichidator judiciar SC S 2000 SPRL Galaţi.

La termenul de judecată din data de 29.10.2007 reclamantul, prin apărător, a depus la dosar în dovedirea acţiunii autorizaţia de desfiinţare construcţii nr.6/1969 a fostului C.P.T şi memoriu justificativ privind casarea unei magazii pentru cereale aflată în T, str.L.

În cauză nici unul dintre pârâţi nu a fost reprezentat, dar prin concluziile scrise pârâtul C.L.T a reluat apărările făcute în primul ciclu de judecată.

Analizând şi coroborând întregul material probator administrat în cauză, Tribunalul a apreciat că acţiunea nu este fondată având în vedere următoarele considerente:

La apariţia Legii nr.10/2001 reclamantul a înţeles să beneficieze de acest act normativ special reparatoriu şi a notificat Prim.T pentru a-i fi restituit imobilul situat în mun.T, str.L, jud.G, compus din construcţii cu destinaţia moară, teren şi magazii cu o suprafaţă construită de 350,58 mp şi terenul aferent, imobil ce susţinea că ar fi aparţinut autorului său, C.A.

În dovedirea proprietăţii şi a acţiunii reclamantul a depus la dosar copia notificării nr.32/13.02.2001, certificatul de moştenitor nr.7/1971 privind pe defunctul C.A., acte de stare civilă, adresa nr.979/2002 a SC „T” T şi adresa nr.3934/1953 a fostei Secţiuni Financiare a oraşului T.

La solicitarea instanţelor, Prim.T a depus la dosar Dispoziţia nr.772/2003, precum şi documentaţia care a stat la baza emiterii acestei dispoziţii, între care figurează actele depuse de reclamant, dar şi testamentul din 22.07.1894 ale defunctului C.A. şi adresa nr.28188/2000 a Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.

În urma analizării probelor administrate, prin sentinţa civilă nr.1779/29.11.2007 a Tribunalului Galaţi a fost respinsă ca nefondată acţiunea reclamantului, reţinându-se faptul că acesta nu a dovedit că imobilul revendicat se afla în proprietatea  autorilor săi.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel  reclamantul  care a susţinut că la acest moment nu se mai poate pune în discuţie dovedirea  dreptului său de  proprietate motivat de  faptul că acesta a fost recunoscut de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia civilă nr.3795/2006.

Curtea de Apel Galaţi, prin decizia civilă nr. 190/A/2008 a admis apelul reclamantului şi casând hotărârea instanţei de fond a trimis cauza spre rejudecare la această instanţă, reţinând  faptul că prin  decizia civilă nr. 3795/2006 pronunţată  de ÎCCJ  a  fost admis  recursul reclamantului  şi  trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi pentru a se  stabili situaţia construcţiilor revendicare, respectiv dacă acestea se regăsesc printre  construcţiile aflate în proprietatea SC „R” SA T.

Din conţinutul  raportului de  expertiză  efectuat în cauză rezultă că imobilul revendicat  de reclamant se află  în prezent în proprietatea SC „T.Com”SRL T, bun achiziţionat  de la SC „R” SA T.

În  aceste condiţii, pentru a se respecta dispoziţiile cuprinse în decizia  ÎCCJ se impune introducerea în cauză a  noului proprietar, însă potrivit dispoziţiilor art.294 Cod procedură civilă acest lucru nu  se poate face direct de către instanţa de apel, motiv pentru  care s-a dispus casarea  hotărârii instanţei de fond şi trimiterea cauzei la această instanţă pentru rejudecare.