Competenta instantei de contencios administrative de a se pronunta asupra legalitatii actelor si operatiunilor administrative care stau la baza emiterii unui act administrativ.

Competenta instantei de contencios administrative de a se pronunta asupra legalitatii actelor si operatiunilor administrative care stau la baza emiterii unui act administrativ.

- art.18 din Legea nr.554/2004

PUD-ul, in consideratia dispozitiilor art.48 din Legea nr.350/2001, care ii reglementeaza caracterul exclusiv de reglementare specifica cu rol de a asigura conditiile de amplasare a unui obiectiv, este, in acelasi timp, un act premergator emiterii autorizatiei de construire, cât timp necesitatea întocmirii si aprobarii lui este prevazuta de certificatul de urbanism nr.664/2007, in vederea autorizarii constructiei.

In conformitate cu art.18 din Legea nr.554/2004, care reglementeaza un contencios de plina jurisdictie, instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.

In acest context, Curtea apreciaza ca nu era necesara nici atacarea separat a PUD-ului, nici ca petit al cererii principale sau al celei conexe si nici pe calea exceptiei de nelegalitate. Invocarea neregularitatilor PUD, in cererea privitoare la anularea autorizatiei de construire, este suficienta pentru a supune controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ aceasta documentatie de urbanism premergatoare autorizatiei de construire.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FICAL, DECIZIA CIVILA NR.2350/11.11.2010)

Prin sentinta civila nr.3052/3.11.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX a Contencios Administrativ si Fiscal  a admis cererile conexe formulate de reclamantii P. A. M., P. P., D. P. si D. M., în contradictoriu cu pârâtii D. P. M. si P. S. 3, a dispus anularea autorizatiilor de construire nr.578/12.05.2008 si nr.631/23.05.2008 si a certificatelor de urbanism care au stat la baza emiterii acestora; a respins exceptiile nulitatii pentru lipsa obiectului si pentru lipsa semnaturii,  lipsei de interes si lipsei calitatii procesual pasive a ISC si a PMB, referitoare la cererea de chemare în judecata a altor personae; a respins ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata a altor persoane, respectiv a ISC - ITC BUCURESTI ILFOV si a PMB; a obligat pârâta P. S. 3 sa plateasca reclamantilor suma de 52,6 lei  cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul a retinut ca prin certificatul de urbanism nr.664/12.03.2007 s-a certificat regimul tehnic al imobilului din C. D., nr.94, acela ca se poate realiza un imobil cu functiunea de locuinte si comert regim de înaltime S+P+M+4E în baza unei documentatii de urbanism PUD. Potrivit avizului de urbanism nr.D/D/01/04.06.2007 emis la cererea pârâtului D. se avizeaza amplasarea unui imobil cu functiune locuinte si comert pe C. D., nr.94, retras 19 m fata de axul C. D., pe aliniament spre C. V., calcan pe celelalte laturi ale proprietatii înaltime maxima S+P+M+4E. Prin HCLS3 nr.61/07.05.2007 a fost aprobat PUD potrivit avizului de urbanism nr.D/D/01/04.06.2007. La data de 12.05.2008 a fost emisa autorizatia de construire nr.578/12.05.2008 prin care se autorizeaza executarea lucrarilor de construire pentru imobil locuinte si comert S+P+M+4E+5E retras, iar prin autorizatia de construire nr.631/23.05.2008 se autorizeaza executarea lucrarilor de organizare de santier

Prin certificatul de urbanism si autorizatia de construire au fost autorizate lucrari de construire pentru un imobil cu functiune locuinte si comert pe C. D., nr.94, retras 19 m fata de axul C. D., pe aliniament spre C. V., calcan pe celelalte laturi ale proprietatii. Deci, lucrarile care urmau a fi efectuate în baza autorizatiei necesitau obtinerea acordului scris al vecinilor, potrivit pct.2.5.6 din anexa 1 a Legii nr.50/1991.

Pe de  alta parte, potrivit art.32 alin.5 din Legea nr.350/2001 se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general:  a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, înaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei; b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.

Conform prevederilor cuprinse în planul urbanistic general al Mun. Bucuresti, aprobat prin HCGMB 269/2000, modificarea POT, a distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor PUD, iar modificarea uneia din conditiile stipulate în PUG privind functiunile admise, regimul de construire, înaltimea maxima admisa, CUT si retragerea cladirilor fata de aliniament este posibila pe baza PUZ. În cauza pârâtul D. nu a solicitat si nici nu a întocmit documentatia pentru emiterea unui PUZ care sa deroge de la prevederile PUG în ce priveste regimul de înaltime. În ce priveste celelalte sustineri ale reclamantilor, acestea au fost respinse, cu motivarea ca se refera la executarea propriu zisa a constructiei si nu la legalitatea autorizarii constructiei si analiza acestora era oricum de prisos fata de retinerea motivelor de nelegalitate de mai sus.

În ce priveste cererea de chemare în judecata a altor persoane, Tribunalul, analizând cu prioritate exceptiile invocate de ISC, le-a respins, retinând ca: în ce priveste exceptia nulitatii cererii pentru lipsa semnaturii sau a obiectului, cererea era însusita si sustinuta de reclamanti prin aparatorul ales; in ce priveste exceptia lipsei de interes, acesta aparea ca fiind clar in sensul solicitarii anularii autorizatiilor de construire si a certificatului de urbanism; in ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a persoanelor chemate în judecata, potrivit art.58 Cod procedura civila, cel chemat în judecata dobândeste calitatea de intervenient în interes propriu, astfel încât nu au calitatea de pârâti în cauza pentru a putea fi pusa în discutie calitatea lor procesuala pasiva.  Pe fondul cererii de chemare în judecata a altor persoane, Tribunalul a apreciat ca aceasta este neîntemeiata având în vedere pozitia procesuala a acestor persoane manifestata prin înscrisurile denumite întâmpinare si potrivit principiului disponibilitatii partilor în procesul civil si prevederile art.29 alin.1, 2 si 3 din Legea nr.50/1991. ISC nu poate solicita anularea autorizatiilor de construire nelegale, ci doar propune autoritatii administratiei publice locale promovarea unei asemenea cereri. Prin urmare, Tribunalul a constatat ca nu este îndeplinita conditia prevazuta la art.57 Cod procedura civila, aceea ca partile chemate în judecata sa poata pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantii.

Impotriva acestei sentinte, au declarat recurs paratul D. P. M. si pârâta P. S. 3, prin reprezentantul sau legal, L. N., în calitate de primar.

Prin recursul sau, paratul D. P. M. arata ca hotarârea pronuntata de instanta de fond este lipsita de temei legal ori a fost data cu încalcarea sau aplicarea gresita a legii ( art.304 pct.9 Cod procedura civila)., impunându-se modificarea în parte a sentintei recurate în sensul respingerii cererilor având ca obiect anularea autorizatiilor de construire si a certificatelor de urbanism.

In ceea ce priveste acordul scris al  vecinilor ca document ce sta la baza emiterii autorizatiei de construire:

Conform art.49 alin.3 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, dupa aprobare PUG, PUZ si PUD, împreuna cu regulamentele de urbanism sunt opozabile în justitie. Dupa aprobare, Planul Urbanistic de Detaliu are caracter de act administrativ normativ fiind opozabil tuturor, inclusiv instantei de judecata. Deci, problema alipirii noii constructii situata în B., C. D., nr.94, sector 3, la calcanul constructiei învecinate a fost reglementata prin aprobarea PUD-ului prin HCL Sector 3 nr.61/07.05.2007, iar existenta PUD-ului în discutie înlatura necesitatea acordului vecinilor în cazul edificarii unor constructii adiacente.

De altfel, art.2.5.6 din Anexa 1 din Legea nr.50/1991 prevede necesitatea acordului vecinilor pentru constructiile noi amplasate adiacent celor existente sau în imediata lor vecinatate numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora si numai pentru lucrari de constructii necesare în vederea schimbarii destinatiei în  cladiri existente, precum si amplasarii de constructii cu alta destinatie decât cea a cladirilor învecinate. Imobilul ce se edifica pe C. D., nr.94, sector 3, are destinatia de "Locuinte si comert", destinatie pe care o are si proprietatea reclamantilor, cu consecinta neaplicarii dispozitiilor legale ce reglementeaza acordul vecinilor.

Totodata singura constructie amplasata în imediata vecinatate a edificatului în litigiu este corpul B al imobilului de pe C. D. nr.96, sector 3. Proprietarul acestui imobil, I. A., prin declaratia autentificata sub nr.l407/12.09.2008 si-a exprimat acordul privind alipirea la calcan a constructiei din C. D. nr.94, sector 3.

Cât priveste sustinerea instantei de fond privind depasirea regimului de înaltime fara emiterea unui PUZ care sa deroge de la PUG, încalca prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti aprobat prin HCGMB nr.269/2000. În conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucuresti terenul se încadreaza în zona M3, subzona mixta, cu cladiri având regim de construire continuu sau discontinuu si înaltimi de P+4 nivele, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) fiind de 2,5. Conform art.10 din acest regulament, "înaltimea maxima admisibila a cladirilor din zona M (zona mixta) în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri în functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4 m continuat cu tangenta sa la 45 grade." Pentru o latime a strazii între aliniamente de 16,01-19m înaltimea maxima admisa este de 19 m cu un numar de niveluri conventionale de P+5 la care se pot adauga în planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 m, apoi retrase, doua niveluri suplimentare.

Totodata se prevede ca în intersectii se admit unul sau doua niveluri suplimentare în planul fatadelor pe o lungime de 15 m de la intersectia aliniamentelor, dupa care pot urma înca alte doua niveluri retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4 m continuat cu tangenta sa la 45 grade.

Terenul pe care s-a construit se afla situat la intersectia C. D. cu C. V. si b-dul O. G. Latimea C. D. între aliniamente este de 20 m astfel ca în raport de Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucuresti nivelurile admise sunt P+5E+2 retras.

Având în vedere adresa Directiei de Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei din Cadrul Primariei Municipiului Bucuresti C. D. va fi supralargita în sensul ca va avea 15 m de la axul liniei de tramvai si un trotuar pietonal de 4 m.

Aceasta înseamna ca latimea C. D. între aliniamente va fi de 38 m distanta ce permite conform Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucuresti edificarea unui numar de P+12 niveluri. Supralargirea C. D. a fost avuta în vedere la întocmirea documentatiei PUD pentru imobilul în litigiu întrucât s-a impus prin aceasta o retragere de 19 m fata de axul actual al liniei de tramvai.

În ceea ce priveste CUT de 4,5 acordat prin avizul de urbanism nr.D/D/01/04.06.2007 urmeaza a se avea în vedere Regulamentul Local de Urbanism Sector 3 Bucuresti aferent Planului Urbanistic Zonal Sector  3 Bucuresti aprobat în anul 2002 si actualizat la data de 25.05.2007 ce prevede la Titlul 2 art.16 - Zona Mixta M ca "proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer catre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate....în baza unui PUD aprobat conform Legii nr.50/1991 pentru CUT maxim de 4,5 în zona Ml si M3". Prin urmare, posibilitatea modificarii indicilor urbanistici s-a prevazut în Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ sector 3, prin acest act administrativ normativ stabilindu-se în mod expres ca documentatia de urbanism ce urmeaza a fi întocmita în acest sens este Planul Urbanistic de Detaliu. Conform PUZ-ului sector 3 Bucuresti terenul situat în C. D. nr.94 este partial afectat de viitoarele lucrari de supralargire a C. D. astfel ca în zona acestor lucrari terenul este propus spre transfer catre domeniul public. Pe cale de consecinta conform PUZ-ului sector 3 proprietarul este îndreptatit la un spor al suprafetei desfasurate în baza unui PUD, pentru CUT maxim de 4,5.

În ceea ce priveste anularea certificatelor de urbanism hotarârea a fost data cu încalcarea dispozitiilor art.304 pct.7 cod procedura civila în sensul ca sentinta pronuntata de instanta de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijina.

Prin certificatul de urbanism nr.664/12.03.2007, în ceea ce priveste regimul tehnic al imobilului, s-a impus realizarea unui PUD prin care urmau a se stabili indicatorii urbanistici respectiv POT si CUT.

In conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucuresti terenul se încadreaza în zona M3, sub zona mixta, cu cladiri având regim de construire continuu sau discontinuu si înaltimi de P+4 nivele, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) fiind 2,5.

Conform art.32 alin.1 din Legea nr.350/2001 în cazul în care prin documentatia înaintata se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentatii de urbanism prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Dupa aprobarea noii documentatii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate întocmi documentatia tehnica în vederea obtinerii autorizatiei de construire.

In speta, prin Certificatul de Urbanism atacat s-a impus întocmirea unei documentatii PUD pentru stabilirea indicilor urbanistici POT si CUT si respectiv regimul de înaltime S+P+M+4E. Având în vedere considerentele expuse nu se poate sustine ca Certificatul de urbanism a fost emis cu încalcarea dispozitiilor art.32 alin .3 din Lg .350/2001 întrucât posibilitatea modificarii indicilor urbanistici prevazuti în PUG s-a stabilit prin PUZ sector 3, aprobat în 2002, conditiile concrete si documentatia de urbanism necesara acestei modificari fiind stabilita în acest din urma act administrativ normativ.

Imobilul a fost intabulat si înregistrat la Administratia Financiara astfel ca a intrat în circuitul civil, autorizatia de construire încetându-si efectele în momentul realizarii formalitatilor de publicitate imobiliara.

Prin recursul sau, P. S. 3 solicita modificarea sentintei si  respingerea actiunii ca nefondata.

In motivare, arata ca pentru realizarea constructiei pe limita de proprietate catre C. D. nr.96 proprietarul l. A., prin declaratia data in fata notarului public, si-a dat acordul pentru realizarea lucrarilor din C. D. nr.94, la limita de proprietate prin alipire la calcan.

Autorizatiile de construire au fost emise legal, in baza unui P.U.D, aprobat conform legislatiei in vigoare. Astfel, prin Avizul de Urbanism nr. D/D/01/04.06.2007 ce a stat la baza Planului Urbanistic de Detaliu P.U.D.- s-a avizat amplasarea unui imobil cu functiune locuinte si comert într-un edificabil maxim determinat de retragerile si aliniamentele descrise conform planului de reglementari, astfel: retras 19 m fata de axul C. D., pe aliniament spre C. V., calcan pe celelalte laturi ale proprietatii iar potrivit Hotarârii Consiliul Local Sector 3 nr.61/07.05.2007, s-a aprobat întreaga documentatie de urbanism P.U.D.Conform art.49 alin.3 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, dupa aprobare, documentatie de urbanism, în speta, Planul Urbanistic de Detaliu si împreuna cu regulamentele de urbanism sunt opozabile în justitie.

În acest context, autorizatia de construire nu poate fi considerata nelegala, în conditiile în care nu au fost anulate documentatiile de urbanism PUD care au stat la baza eliberarii autorizatiei de construire, aprobate prin H.C.L. sector 3 nr.61/07.05.2007.

Potrivit planului de reglementari - plansa A09 - constructia din C. D. nr.94 se realizeaza cu retrageri intre 2,5 m si 5,00 m fata de constructiile existente din C. V. nr.3 si respectiv C. D. nr.96.

Pe de alta parte, în urma controalelor efectuate, de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, s-a întocmit proces-verbal de control cu dispunerea efectuarii unei expertize de catre un expert tehnic atestat MLPAT, care sa stabileasca natura fisurilor si deplasarilor imobilelor adiacente constructiei in curs de executie precum si stabilirea masurilor de punere in siguranta a acestora, precum si aducerea la starea initiala a prizei de pamânt a imobilului din C. D. nr.96.

Conform adresei ISC - MB nr.2262/02.10.2008, urmare a masurilor dispuse s-a întocmit raportul de expertiza nr.89L/26.08.2008 de catre expert tehnic atestat MLPAT cu legitimatia nr.548/1994/2004/2009 ing. O. I. M. Expertiza tehnica întocmita nu evidentiaza daca natura fisurilor de la balcoane, pardoseala din casa scarii al corpului de cladire A - S+P+3E si din pavajul curtii sunt sau nu datorate lucrarilor de constructii care se realizeaza la imobilul de locuinte si comert S+P+M+4E-5retras din C. D. nr.94, sector 3.

Prin procesul-verbal de control nr.5112/01.10.2008 s-a dispus investitorului sa solicite expertului tehnic atestat MLPAT ing. O. I. M., completarea expertizei tehnice cu privire la stabilirea naturii fisurilor de la balcoane, pardoseala din casa scarii al corpului de cladire A -S+P+3E si din pavajul curtii sunt sau nu datorate lucrarilor de constructii care se realizeaza la imobilul de locuinte si comert S+P+M+4E-5retras din C. D. nr.94, respectiv stabilirea masurilor de punere in siguranta al corpului de cladire A, daca este cazul. Precizarile expertului nr.240/16.10.2008 au fost  ca "începând cu data de 29.07.2008 fenomenele de tasare sunt complet stabilizate, prin realizarea peretilor subsolului pe aceasta latura a cladirii, încât crapaturile din teren vor disparea in timp. Nu sunt necesare masuri de punere in siguranta a corpului A".

In drept sunt invocate art.304 pct.7,9 Cod procedura civila, Legea nr.350/2001.

Prin întâmpinare, intimatii reclamanti D. P. si D. M., proprietari ai întregului Corp I (A) si coproprietari ai corpului II (B) ce formeaza imobilul din Bucuresti, C. D. nr.96, Sector 3, solicita mentinerea ca temeinica si legala a hotarârii pronuntate in fond, cu privire la autorizatiile de construire si certificatele de urbanism ce au stat la baza emiterii acestora pentru constructia din C. D. nr.94, deoarece acestea nu respecta: Constitutia României cu privire la respectarea proprietatii private, Codul Civil, Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, Legea nr.422/2001 (art.9) privind protejarea monumentelor istorice, Planul de Urbanism General (PUG) Municipiul Bucuresti si Planul de Urbanism Zonal (PUZ) al Municipiul Bucuresti, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), prin Inspectoratul Teritorial in Constructii Bucuresti - Ilfov (ITC-Buc-Ilfov) a constatat, in urma controalelor efectuate, nenumarate nereguli atât premergatoare eliberarii autorizatiilor de construire nr. 78/12.05.2008 si nr.631/23.05.2008 cât si in cadrul acestora si le-a consemnat in: Procesul-verbal de control nr. 4033/01.08.2008, facut in C. D. nr.94, Procesul-verbal de control nr.151/24.09.2008 facut la Primaria Sectorului 3, adresa nr.994A/PR/02.10.2008 de înstiintare a Institutiei Prefectului Mun. Bucuresti. S-au constatat nereguli atât din partea Primariei Sector 3 in elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru C. D. nr.94, Sector 3, cât si din partea recurentului D. in punerea in practica a acestora, astfel:

a.In Certificatul de Urbanism nu se solicita acordul vecinilor exprimat in forma autentica pentru constructiile noi amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate fiind extrem de necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora. Imobilele vecine sunt construite înainte de 1940 si era imperios necesara o expertiza tehnica de specialitate in cazul alipirii la calcan si a amplasarii la nici 2 m a unei noi constructii de 10 etaje. S-au efectuat subzidiri sub fundatia/temelia proprietatii intimatilor si sub terenul curtii, încalcându-se astfel prevederile art.2.5.6 din Anexa 1, din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructie si ale Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr.1430/2005.

b.Certificatul de Urbanism este emis cu încalcarea Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucuresti, aprobat cu HCGMB nr.269/2000 pentru zona M3 cu înaltime P+4E, zona in care se încadreaza terenul din C. D. nr.94. Astfel, in Certificatul de Urbanism la punctul 3, Regimul Tehnic s-a înscris eronat ca se poate construi un imobil cu regim de înaltime de S+P+M+4E, in baza unei documentatii de urbanism PUD. In conformitate cu prevederile art.32, pct.5, lit.a, din Legea nr.350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, modificarile privind înaltimea maxima admisa se stabilesc prin PUZ, deci nu prin PUD care, conform art.32, pct.5, lit.b din Legea nr.350/2001 stabileste reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, nu si regimul de înaltime.

c.Certificatul de Urbanism mentioneaza respectarea unei retrageri a constructiei fata de axul C. D., de 17 m, dar, de fapt, trebuia facuta o retragere de 25 m fata de axul C. D. Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti a emis adresa nr.330/16.06.2009 (la cererea reclamantilor) (ANEXA 3 la întâmpinare) prin care se specifica, la pct.3, ca largirea C. D. se face pe partea numerelor cu sot a imobilelor, astfel partea carosabila + trotuarele vor avea 35m latime (actualmente au 21 m), ceea ce înseamna ca retragerea constructiei din C. D. nr.94 trebuia sa se faca 14 m de la punctul in care terenul atinge trotuarul, asa cum se spune in adresa Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti la Punctul 4 - concluzii. Astfel, retragerea existenta in momentul de fata este chiar mai mica de 17 m.

d.Pentru emiterea certificatului de Urbanism era necesara si o Declaratie Notariala pe propria raspundere a proprietarului terenului din C. D. nr.94, D. M., din care sa rezulte ca imobilul - teren nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instante de judecata, dar in 2007, exista un proces pe rol - Dosar nr.20509/301/2006 nesolutionat pâna in prezent.

e.Conform art.31, lit.a din Legea nr.350/2001, in Certificatul de Urbanism trebuiau mentionate si zonele protejate, cu monumente istorice dimprejurul noii constructii, caci existenta acestora la mai putin de 100 m fata de noua cladire (art.59 din Legea nr.422/2001), nu permite o cladire mai înalta decât P+4E, regimul de înaltime al zonei M3. Conform art.9 din Legea nr.422/2001 cladirile monumente istorice fac parte din Patrimonial National si devin elemente de securitate nationala: C. D. nr.98,101A, 102, 105, 107, 111,113, 115, 117, 117 bis, 119a, 123a, 127,129,131,133,134, 135,139,141,142,147,155B, 161,182A, 186, 188. (anexa 1 la întâmpinare) Astfel, exista cladiri care sunt declarate monumente nationale si sunt amplasate in raza de 100 m fata de cladirea ridicata de recurent care in prezent are o înaltime de 10 etaje.

f.Prin Certificatul de Urbanism se cere aviz si acord privind securitatea la incendiu, dar noua cladire fiind lipita de gardurile vecinilor nu are cai de acces pe doua laturi in caz de incendiu având o suprafata construita la sol mai mare decât cea aprobata, constructia extinzându-se practic pe toata suprafata terenului, fiind practic imposibil ca pompierii sa intervina pe aceste laturi ale cladirii.

g. Prin Certificatul de Urbanism se cere respectarea sanatatii populatiei, dar noua cladire priveaza de lumina naturala a zilei imobilele din C. D. nr.96 si C. V. nr.3.

Cât priveste planul urbanistic de detaliu (PUD):

a.Hotarârea Consiliului Local al Sectorului 3 nr.61/07.05.2007 privind aprobarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu pe raza Sectorului 3 are vicii din punct de vedere al cronologiei aprobarilor. In Hotarâre se spune ca s-au aprobat PUD-urile având in vedere, pe de o parte Expunerea de motive nr.3723 a Primarului Sectorului 3, care este facuta de fapt la o data ulterioara, in 28.05.2007 si pe de alta parte Raportul nr.3843 al Arhitectului Sef al Sectorului 3 care este facut tot la o data ulterioara si anume 01.06.2007.

b.PUD-ul nu poate suplini acordul proprietarilor-vecini. Exista 2 proprietari in corpul II (B) al imobilului din C. D. nr.96 care nu si-au dat acordul pentru subzidiri ( D. si A.). Impotriva opozitiei vehemente a intimatilor reclamanti D., proprietari a 220 m2 din cei 260m2 ai imobilului din C. D. nr.96, s-au facut excavatii de 14m lungime, de 2,8 m înaltime si l m latime sub temelia casei si sub terenul curtii, unde s-a turnat beton simplu fara fier-beton, fara ramforsare si consolidare.

c.PUD - C. D. nr.94 Sector 3, a fost avizat si aprobat cu încalcarea prevederilor art.32, pct.5, lit.b, din Legea nr.350/2001 care precizeaza ca PUD face reglementari doar in ceea ce priveste distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, iar pentru toate derogarile de înaltime, CUT si POT; pârâtul D. M. trebuia sa întocmeasca o documentatie si sa solicite emiterea unui PUZ conform art.32, pct.5, lit.a, din Legea nr.350/2001 care sa deroge de la prevederile PUG, cerinta neîndeplinita de catre recurent.

3. Avizul de urbanism nr.D/D/01/04.06.2007 contine erori:

a.La regimul tehnic propus se specifica:

- (nord): Amplasarea noului imobil se va face retras 19 m fata de axul C. D. In Certificatul de Urbanism cerinta era de 17m iar in realitate retragerea trebuia sa fie de 14 m de la trotuarul adiacent, cum se specifica la pct. 4 in Adresa nr.330/16.06.2009 a Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti emisa la cererea reclamantilor din C. D. nr.96. Amplasarea imobilului nu respecta retragerea, astfel încât subsolul intra adânc in trotuar iar parterul se ridica 1 m peste trotuar, pe domeniul public.

- (sud-est):Pe 2 laturi ale proprietatii amplasarea cladirii se va face la calcan, dar in realitate pe o latura s-a depasit calcanul cu 5 m de-a lungul gardului curtii (C. D. nr.96), iar pe cealalta latura nu exista calcan, amplasarea imobilului de 10 etaje facându-se lipit de tot gardul curtii (C. V. nr.3)

- (vest): Amplasarea cladirii se va face pe aliniamentul C. V., dar si pe aceasta latura s-a intrat cu subsolul sub trotuar, iar la suprafata constructia depaseste aliniamentul, intrând pe domeniul public.

b.Indicatorii urbanistici propusi nu respecta reglementarile in vigoare, întrucât, conform Legii nr.350/2001, in cazul unui CUT ce depaseste cifra 3, se întocmeste obligatoriu un PUZ:

c.Referitor la înaltimea maxima a noii constructii, zona M3 de locuinte din care face parte C. D. nr.94 are, conform legii, o înaltime maxima admisa de P+4E. Avizul de Urbanism nr.D/D/01/04.06.2007 stipuleaza o înaltime maxima de P+M+4E. Autorizatia de construire nr.578/12.05.2008 stipuleaza o înaltime maxima de S+P+M+4E+5E retras. Autorizatia de costruire nr. 631/23.05.2008 stipuleaza o înaltime maxima de S+P+M+4E+5,6E retras.

In noiembrie 2009 s-a mai emis o Autorizatie de Construire de catre Primaria Sectorului 3 pentru S+P+M+4E+5,6,7,8,9E retras, fara a respecta distanta de retragere pentru etajele 5-9.

4. Autorizatiile de construire nr.578/12.05.2008 si nr.631/23.05.2008 au fost emise cu încalcarea legii. Conform art.65 alin.2 din Legea nr.350/2001, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora, sunt nule.

a.Autorizatiile de Construire nr.578/12.05.2008 si nr.631/23.05.2008 au la baza un Certificat de Urbanism, un PUD si un Aviz de Urbanism emise cu ilegalitatile de mai sus.

b.încalca prevederile PUG Mun. Bucuresti privind regimul de înaltime de la P+4E la S+P+M+4E+5,6E retras.

c.încalca Avizul Comisiei Tehnice de Circulatie din 10.05.2007 care impune o retragere de 19 m fata de axul drumului din C. D.

d.încalca distanta legala ce trebuia mentinuta fata de gardurile vecinilor pe 2 laturi ale constructiei, imobilul fiind plasat chiar pe limitele de proprietate, ba chiar si sub limitele de proprietate, fara acordul proprietarilor de drept.

e.S-a cerut alipirea noii constructii la calcan Corp II (B) din C. D. nr.96, dar nu si depasirea calcanului si alipirea la gardul curtii din C. D. nr.96

f.Au fost emise in lipsa expertizei tehnice privind alipirea la calcanul Corpului II (B) din C. D. nr.96, a Acordului ICMB pentru interventii la constructii existente, a Acordului Notarial pentru subzidiri al celor 3 proprietari din C. D. nr.96 si a proprietarilor din C. V. nr.3.

g. Nu solicita studiu de fundatie conform art.2.2.1 din Anexa 1 din Legea nr.50/1991 (in conditiile existentei unei diferente mari de adâncime între fundatiile cladirilor existente si a celei noi, pe un sol nisipos, sub adâncimea de 3,9 m conform raportului de expertiza al expertului avizat MLPAT, M. O.).

h.Amprenta la sol (suprafata ocupata de constructie) de 4,5 este aproape dubla fata de cea aprobata prin PUZ, care este 2,5.

i.Nu respecta art.9 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

j. Nu solicita studiu de insoleiere, noua cladire de P+M+9E amplasata pe limita de hotar ia din lumina zilei cladirilor învecinate deoarece nu respecta distanta legala fata de limita de proprietate de minim 3 m conform HCGMB nr.269/2000, art.6 - "Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor"

k. Nu solicita studiu de fatade, toate imobilele din jur, multe monumente istorice, sunt cu un regim de înaltime de maxim P+4E, fata de noua constructie care este in prezent de S+P+M+9E

1. Etajele 5,6,7,8 si 9 nu sunt suficient retrase, conform documentatiei de urbanism, in limitele unui arc de cerc cu raza de 4 m continuat cu tangenta sa la 45 grade.

Potrivit art.311, alin.4, pct.d din Legea nr.350/2001: "La emiterea autorizatie de construire de catre autoritatea publica competenta, pe lânga prevederile documentatiilor de urbanism si ale reglementarilor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte: existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit protejat potrivit legii".

5. Raportul de expertiza tehnica nr.89L/26.08.2008 (solicitat de catre D. M. la cererea Inspectoratului Teritorial in Constructii) privind eventualele efecte ale construirii cladirii S+P+M+4E+5,6E retras din C. D. nr.94 Sector 3 asupra Corpului I (A) - S+P+3E si Corpului II (B) - P+l din Cl. D. nr.96 împreuna cu Precizarile nr.240/16.10.2008 (facute la cererea expresa a Inspectoratului de Stat in Constructii - Inspectoratul Teritorial in Constructii al Municipiului Bucuresti), de  expertul MLPAT M. O. Sunt partinitoare, imobilul din C. D. nr.96 fiind deplasat vizibil (între trotuar si carosabil  formându-se un sant adânc pe toata lungimea imobilului), cu fisuri, iar Corpul II (B) s-a inclinat din cauza subzidirilor facute sub fundatia lui, fara expertiza tehnica si fara armatura, doar cu beton simplu. Ca urmare, balconul Corpului I (A) care este legat într-o extremitate de Corpul II (B), s-a desprins din zidaria Corpului I (A) si s-a inclinat spre Corpul II (B). La data precizarilor,  imobilul de 9 etaje era cu constructia la nivelul subsolului, deci tasarile nu aveau cum sa se stabilizeze, iar crapaturile s-au înmultit si adâncit de atunci, nicidecum nu au disparut.

Apropierea ilegal de mica fata de imobilele vecine si greutatea din ce in ce mai mare a noului imobil, pe masura ce se finalizeaza, duc la vulnerabilitatea si slabirea rezistentei imobilelor vecine, cu consecinte imprevizibile in timp.

Legea nr.50/1991, art.2.5.6, Anexa 1, prevede acordul vecinilor exprimat in forma autentica nu numai pentru constructiile noi amplasate adiacent constructiilor existente, ci si pentru cele amplasate in imediata lor vecinatate. Astfel, instanta a procedat in mod corect constatând ca lucrarile ce urmeaza a fi efectuate in baza autorizatiei necesita obtinerea acordului scris al vecinilor.I. A. nu este singurul proprietar al Corpului II (B) din C. D. nr.96, ci, mai sunt 2 proprietari,  D. si A., care nu si-au exprimat acordul. In plus, I. A. si-a exprimat acordul dupa începerea lucrarilor si numai privind alipirea la calcan a constructiei din C. D. nr.94, dar nu si-a exprimat acordul pentru subzidirile efectuate sub temelia imobilului si sub terenul curtii

Pledoaria recurentului D. privind depasirea înaltimii maxime de P+4E a zonei M3 de catre noua constructie, nu au valabilitate, deoarece, conform art.9 din Legea nr.422/2001, o constructie noua nu poate depasi in înaltime, pe o raza de 100 m, constructiile din jur ce fac parte din patrimoniul national, asa cum sunt cladirile din C. D. nr.98,101A, 102,105,107,111,113,115 etc.

Toata documentatia de amenajarea teritoriului si de urbanism referitoare la terenul din C. D. nr.94 încalca flagrant Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG al Municipiului Bucuresti aprobat prin HCGMB nr.269/2000 care la art.6, intitulat Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor, arata ca in zona M3, din care fac parte C. D. si C. V.

Art.57 si 58 din Legea nr.350/2001 stipuleaza ca este obligatorie informarea publicului in toate etapele procesului decizional, referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, lucru ce nu s-a facut, nici macar la cerere expresa.

PUD, autorizatiile de constructie, împreuna cu regulamentele de urbanism sunt opozabile in justitie numai daca au respectat legile in vigoare, ceea ce nu este cazul  documentelor din prezenta cauza.

Prin întâmpinare, intimatii - reclamanti P. P. si P. A. M. solicita respingerea recursurilor, aratând ca sustinerea recurentului D. conform careia, in conditiile adoptarii PUD-ului, nu mai era necesara obtinerea acordului proprietarilor vecini, este lipsita de fundament legal si  contrazisa prin recursul declarat de Primarie, care face referire la obtinerea declaratiei autentificate a proprietarului I. A.

Cât priveste consideratiile din primul recurs asupra regimului de înaltime al constructiei, recurentul face abstractie de împrejurarea ca era obligatorie distanta  de 19 m de la axul C. D. pâna la baza constructiei. In plus, se vorbeste de perspectiva de supralargire a C. D., in conditiile in care între axul strazii si constructia noua nu sunt mai mult de 11 m. Atât la eliberarea certificatului de urbanism cât si la eliberarea autorizatiilor de construire au fost încalcate o serie de dispozitii legale, reliefate in procesul verbal al Inspectiei in Constructii.

Prin cererea de interventie in interesul intimatilor reclamanti, încuviintata in principiu prin încheierea de la 13.05.2010, se solicita mentinerea hotarârii primei instante de anulare a certificatului de urbanism nr.664/2007 si a autorizatiilor de construire nr.578/2008 si nr.631/2008.

In motivare, se arata ca  certificatul de urbanism este ilegal pentru ca se refera la PUZ Calea Dudesti aprobat prin HCGMB 16/1995, care a fost anulat prin PUG al Municipiului Bucuresti, aprobat prin HCGMB 269/2000 si pentru ca prevederea referitoare la înaltimea maxima admisa care poate fi modificata prin PUD, contravine  art.32 alin.3 din Legea nr.350/2001;

Autorizatiile de construire sunt ilegale, fiind subsecvente certificatului de urbanism ilegal, dar si pentru ca încalca prevederile PUG in zona M3, unde CUT este maxim 2,5 iar înaltimea maxima este de P+4.  De asemenea  au fost încalcate prevederile pc.2.5.6 din Anexa 1 a Legii nr.50/1991, care prevad exprimarea in forma autentica  a acordului vecinilor constructiilor adiacente.

Au fost depuse la dosarul cauzei: extras din Regulamentul local de urbanism, lista monumentelor istorice 2004 întocmita de Institutul National al Monumentelor Istorice, avizul tehnic de consultanta preliminara de circulatie nr.148/16.06.2009 emis de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti, procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr.204/5.05.2009, extras de carte funciara, planse fotografice, HCL sector 3 nr.61/7.05.2007, însotite de expunerea de motive, raportul de specialitate si PUD, extras din Ecris cu privire la solutia  pronuntata in dosarul nr.22052/3/2008, adresa nr.1181/3.11.2010 a Uniunii Arhitectilor din România - Observatorul Urban.

Analizând recursurile prin prisma criticilor invocate, Curtea constata urmatoarele:

In raport de primul motiv pentru care  Tribunalul a anulat certificatul de urbanism si autorizatiile de construire, si anume lipsa acordului in forma autentica al proprietarilor constructiilor vecine celei autorizate, Curtea constata ca, in conformitate cu art.2.5.6. din Anexa 1 a Legii nr.50/1991 care stabileste continutul-cadru al documentatiei tehnice pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, este necesar acordul vecinilor, exprimat în forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare în vederea schimbarii destinatiei în cladiri existente, precum si în cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decât cea a cladirilor învecinate.

Recurentul  D. P. M. critica solutia primei instante, aratând ca acordul respectiv nu era necesar pentru urmatoarele argumente: existenta PUD-ul care prevede alipirea la calcan; noua constructie are aceeasi destinatie cu cele învecinate (caz in care nu este necesar acordul vecinilor); numai corpul B al cladirii de pe C. D. nr.96 se gaseste in imediata vecinatate a noii constructii si exista acordul proprietarului  I. A. din acest corp.

Nici una dintre aceste critici nu este fondata. Solutia alipirii la calcan a noii constructii prevazuta prin PUD  nu înlatura obligatia legala anterior citata de a obtine acordul proprietarilor din constructiile adiacente sau situate in imediata vecinatate a noii constructii, in situatiile expres prevazute de norma legala. In conformitate cu art.32 din Legea nr.350/2001, in cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, prin certificatul de urbanism, printre altele,  sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. Dupa  aprobarea planului urbanistic de detaliu, se poate întocmi documentatia tehnica în vederea obtinerii autorizatiei de construire. Deci, rolul PUD-ului este de a face posibile modificari ale prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, iar in raport de prevederile art.48 si 49 din acelasi act normativ, asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a noii constructii, în corelare cu vecinatatile imediate, dar nicidecum nu suplineste obtinerea acordului vecinilor constructiei, in cazul in care acesta este necesar sa faca parte din continutul documentatiei tehnice ulterioare.

Recurentul interpreteaza  gresit  continutul art.2.5.6. din anexa 1 a Legii nr.50/1991 când afirma ca acordul ar fi necesar  numai in cazul in care noua constructie ar avea o alta destinatie decât cele învecinate. Din interpretarea gramaticala a textului legal citat rezulta ca sunt trei situatii in care este necesar acordul, între care, prima este cea a constructiilor noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate,  daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora.

Se afirma ca numai corpul B este situat in imediata vecinatate a noii constructii. Recursul P. S. 3 critica hotarârea primei instante pe acelasi aspect, adaugând si ca precizarile nr.240/16.10.2008 ale expertului O. M., sunt in sensul ca nu ar fi necesare masuri de punere in siguranta a corpului A, întrucât fenomenele de tasare ar fi complet stabilizate, dupa realizarea peretilor subsolului noii constructii pe latura dinspre nr.96. 

Curtea observa ca nu numai A. I. este proprietar in corpul B, ci si intimatii - reclamanti D., al caror acord nu a fost cerut. Mai mult, se pune problema interpretarii sintagmelor constructii existente adiacente sau aflate în imediata  vecinatate  si, respectiv, masuri necesare de interventie pentru protejarea acestora. Corpul B al cladirii de pe C. D. nr.96 se gaseste pe limita de proprietate de la nr.94, iar necesitatea masurilor de interventie pentru protejarea lui rezulta fara dubiu din  procesul-verbal de control nr.4033/1.08.2008, întocmit de  Inspectoratul in Constructii al Municipiului Bucuresti, dar si din raportul de expertizî întocmit de expertul O. M.  Corpul A se gaseste retras cu 2,5 - 4,5 m. fata de limita de proprietate de la nr.94. Este indubitabila afectarea ambelor corpuri ale imobilului de la nr.96, dar si a imobilului de pe C. V. nr.3, prin edificarea noii constructii, înca din faza de realizare a  fundatiei, dovada stând constatarile Inspectiei in Constructii asupra fisurilor aparute la imobilele vecine si a fisurilor si deplasarilor din pavajul curtii.  S-a constatat ca au fost executate inclusiv subzidiri ale fundatiilor cladirilor existente, fara expertiza tehnica pentru stabilirea solutiei de fundare lânga constructiile vecine, care sa asigure ca starea de rezistenta, stabilitate si durabilitate a acestora nu va fi afectata. Deci, indiferent de posibila încetare pe viitor a consecintelor negative asupra constructiilor învecinate, noua constructie autorizata produsese deja, înca din stadiul de fundare, anumite efecte negative. In aceste conditii nu numai corpul B, ci si corpul A de la nr.96, dar si constructia de pe C.V.  nr.3, intra in categoria constructiilor aflate in imediata vecinatate si pentru care erau necesare  masuri de protejare, iar acordul proprietarilor vecini era necesar, conform art.2.5.6. din Anexa 1 a Legii nr.50/1991.

Intrucât acordul proprietarilor vecini nu a fost cerut prin certificatul de urbanism, cu nerespectarea art.6 lit.c) din Legea nr.50/1991, si nici nu a fost obtinut in vederea emiterii autorizatiilor de construire, conform art.2 din Lege, in mod corect, prima instanta a retinut nelegalitatea acestor acte administrative.

Al doilea motiv pentru care Tribunalul a dispus anularea actelor administrative anterior mentionate a fost  nerespectarea normelor legale la emiterea lor privind modificarea înaltimii maxime admise pentru zona in care se gaseste constructia, prin PUD in loc de PUZ.

 Recurentul D. P. M. afirma ca, raportat la prevederile Regulamentului local de urbanism aferent PUG al municipiului Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 ( art. 10), nivelul admis pentru constructie era P+5E+2 retras. Aceste sustineri noi ale recurentului nu ar putea fi verificate decât pe baza unei expertize tehnice de specialitate (care sa coreleze prevederile din documentatiile de urbanism cu situatia faptica), expertiza care nu se poate realiza in recurs, conform art.305 Cod procedura civila.

Ramân însa celelalte neregularitati ale certificatului de urbanism si ale autorizatiilor de construire, care impun pastrarea hotarârii de la fond, între care lipsa acordului vecinilor, deja tratata, dar si cele ce vor fi aratate in continuare.

Recurenta P. S. 3 nu sustine, ca primul recurent, ca însusi Regulamentul de urbanism aferent PUG ar prevedea derogari care permiteau edificarea constructiei in regimul de înaltime prevazut de autorizatie, însa afirma ca PUD-ul aprobat prin HCL sector 3 nr.61/7.05.2007 si care a modificat regimul de înaltime prevazut de documentatiile de urbanism pentru zona M nu a fost atacat pentru nelegalitate, drept urmare, in conformitate cu art.49 alin.3 din Legea nr.350/2001,  este opozabil in justitie.

Este de amintit ca anumite pozitii ale Anexei 1 a HCLS 3 nr.61/7.05.2007, printre care nu se numara si cea referitoare la PUD-ul de fata, au facut obiectul controlului de legalitate la cererea Prefectului, in dosarul nr.22052/3/2008 al Tribunalului Bucuresti, fiind anulate. Motivele invocate de Prefect au fost nerespectarea Regulamentului local de urbanism aferent PUG al municipiului Bucuresti aprobat prin HCGMB nr.269/2000 privitor la înaltimea maxima admisa si nerespectarea art.32 alin.3 si 48 alin.3 din Legea nr.350/2001, deci motive similare celor dezbatute in prezenta cauza.

PUD-ul, in consideratia dispozitiilor art.48 din Legea nr.350/2001, care ii reglementeaza caracterul exclusiv de reglementare specifica cu rol de a asigura conditiile de amplasare a unui obiectiv, este, in acelasi timp, un act premergator emiterii autorizatiei de construire, cât timp necesitatea întocmirii si aprobarii lui este prevazuta de  certificatul de urbanism nr.664/2007, in vederea autorizarii constructiei.

In conformitate cu art.18 din Legea nr.554/2004, care reglementeaza un contencios de plina jurisdictie, instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.

In acest context, Curtea apreciaza ca nu era necesara nici atacarea separat a PUD-ului, nici ca petit al cererii principale sau al celei conexe si nici pe calea exceptiei de nelegalitate. Invocarea neregularitatilor PUD, in cererea privitoare la anularea autorizatiei de construire, este suficienta pentru a supune controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ aceasta documentatie de urbanism premergatoare autorizatiei de construire.

Art.49 alin.  din Legea nr. 50/2001 nu poate fi invocat in sprijinul ideii ca, in lipsa unei actiuni îndreptate expres împotriva PUD, acesta este opozabil instantei care verifica legalitatea autorizatiei de construire, pentru care o conditie de eliberare a fost întocmirea PUD, ca  act premergator.

Plecând de la aceasta premisa,  a exercitarii in prezenta cauza a controlului de legalitate inclusiv asupra PUD, ca act premergator autorizatiilor de construire si tinând seama ca, si in situatia in care invocatele motive de nelegalitate ale PUD nu au facut parte din motivarea cererii principale si a celei conexe, ele pot fi primite in recurs, pe de o parte pentru ca, fata de pozitia reclamantilor, de intimati in recurs, au caracterul unor aparari noi, care tind la respingerea recursului, iar nu a unor cereri noi, fiind permise de art.316 raportat la art.294 Cod procedura civila, iar pe de alta parte pentru ca, in contencios administrativ, plecând de la principiul ocrotirii interesului public, este posibila invocarea unor argumente noi de ordine publica care vizeaza nelegalitatea actului administrativ, Curtea analizeaza in continuare cauzele de nelegalitate ale PUD invocate prin întâmpinarea intimatilor reclamanti D. si prin cererea de interventie accesorie in favoarea intimatilor - reclamanti. Constata astfel ca, in mod nelegal, Expunerea de motive a P. S. 3 si Raportul de specialitate al arhitectului-sef al Primariei sectorului 3 care au stat la baza HCLS 3 nr.61/7.05.2007 prin care este aprobat PUD sunt postdatate in raport cu Hotarârea. Constata si ca, prin PUD s-a permis derogare  de la PUG cu privire la CUT (coeficientul de utilizare a terenului), cu încalcarea  art.32 alin.3 si 48 alin.3 din Legea nr.350/2001. S-a invocat de catre recurentul D. P. M.  ca prin PUZ sector 3 aprobat in 2002 si actualizat in 2007, tl.2, art.16 s-a prevazut beneficiul unui spor al suprafetei desfasurate..., in baza unui PUD pentru CUT maxim de 4,5 in zona M 1 si M 3. Insa pretinsul PUZ nu este adoptat prin  hotarâre a CLS 3, ci este numai un proiect (fil. 355 si urm. dosar de fond).

In aceeasi ordine de idei, certificatul de urbanism nu a prevazut si nu a fost obtinut avizul Ministerului Culturii in vederea autorizarii constructiei, desi in raza de 100 m a noii constructii se gaseste cel putin o cladire monument istoric, in C. D. nr.98 (conform Listei monumentelor istorice 2004 întocmita de Institutul National al Monumentelor Istorice, coroborata cu adresa nr.1181/3.11.2010 a Uniunii Arhitectilor din România - Observatorul Urban), cu încalcarea art.6 alin.1 lit.c), art.10 lit.a) si art.9 alin.1 si 59 din Legea nr.422/2001.

Autorizatia de construire prevede un etaj in plus fata de  certificatul de urbanism si fata de PUD, cu încalcarea art.2 din Legea nr.50/1991.

Cât priveste motivul din primul recurs, referitor la nemotivarea de catre prima instanta a anularii CU, acesta se dovedeste nefondat, întrucât motivele  retinute de prima instanta pentru anulare au privit deopotriva certificatul de urbanism si autorizatiile de construire. Certificatul de urbanism este nelegal si pentru ca nu a prevazut necesitatea obtinerii avizului Ministerului Culturii, raportat la prevederile art.6 alin.1 lit.c), art.10 lit.a) si art.9 alin.1 si 59 din Legea nr.422/2001, dar si pentru ca a prevazut derogarea prin PUD de la înaltimea maxima admisa si in privinta CUT, cu încalcarea art.32 alin.3 din Legea nr.350/2001.

Cât priveste sustinerile din primul recurs referitoare la încetarea efectelor autorizatiilor de construire prin receptia lucrarii si intabularea in cartea funciara a imobilului, producerea efectelor juridice  specifice de catre actul administrativ atacat si intrarea imobilului in circuitul civil, nu împiedica controlul de legalitate al actului in contencios administrativ, in acest sens fiind si dispozitiile art.1 alin.6 din Legea nr.554/2004.

Pentru toate aceste motive, Curtea, in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, va respinge ca nefondate atât recursul declarat de paratul D. P. M., cât si pe cel declarat de pârâta P. S. 3 Bucuresti, admitând cererea de interventie accesorie formulata în favoarea intimatilor reclamanti.

Domenii speta

Spete similare