Revizuire. Inadmisibilitatea revizuirii pe temeiul art.321 pct.7 Cod procedură civilă, hotărârile contrare neevocând fondul cauzei; ci, vizând soluţii pronunţate pe excepţia necompetenţei teritoriale

Decizie 1839 din 10.12.2009


SECŢIA CIVILĂ MIXTĂ

MATERIE: DREPT PROCESUAL CIVIL

OBIECTUL:

Revizuire. Inadmisibilitatea revizuirii pe temeiul art.321 pct.7 Cod procedură civilă, hotărârile contrare neevocând fondul cauzei; ci, vizând soluţii pronunţate pe excepţia necompetenţei teritoriale.

Temei de drept:art.322 alin.1 şi 327 Cod procedură civilă. 

Sursa secundară:Curtea de Apel Oradea

(Decizia civilă nr.1839/R din 10 decembrie 2009)

(dosar 466/35/2009)

Prin decizia civilă nr. 566 din data de  13.03.2009, pronunţată în dosarul nr. 2686/300/2008, Tribunalul Bihor a admis recursul, a  casat sentinţa recurată  şi a trimis  cauza spre  competentă soluţionare  în primă instanţă Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Împotriva acestei  decizii a formulat cerere de revizuire Banca Transilvania SA C. N. solicitând admiterea  acesteia, casarea  deciziei şi  menţinerea  hotărârii  pronunţate de Judecătoria  sectorului 2 Bucureşti.

Prin motivele de revizuire s-a invocat că este  vorba de stabilirea instanţei de executare  în cadrul procedurii demarate de SC M. SRL S. M. împotriva sa, cerere pe care Judecătoria  Satu Mare a declinat-o la sectorul 2 Bucureşti, soluţie  irevocabilă prin respingerea recursului. Ca urmare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a încuviinţat executarea silită, s-a  început executarea însă a fost  contestată, sens în care  instanţa de executare a admis contestaţia, a anulat formele de executare pronunţându-se  şi referitor la  excepţia de  necompetenţă teritorială. Cu toate acestea, Tribunalul Bucureşti a  admis recursul prin decizia  supusă revizuirii, s-a casat sentinţa  cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria  sectorului 3 Bucureşti, cu încălcarea  autorităţii de lucru judecat, existând un conflict  negativ de competenţă.

Este vorba  practic de  un litigiu inexistent, SC M. SRL a solicitat  încuviinţarea  executării silite împotriva sa cu rea credinţă în baza unor  documente ce  instanţa penală  a constatat că sunt false. A formulat plângeri penale finalizate  cu trimiteri în judecată şi chiar  dacă actele  nu s-ar fi anulat, nu există o obligaţie a sa  faţă de această societate câtă vreme în favoarea acesteia  s-a emis  un bilet la ordin de o societate inexistentă.

În drept s-au invocat  dispoziţiile  art. 324 alin. 1 pct. 1, 322 pct. 7, 322 alin. 2 Cod procedură civilă.

Intimata, prin cererea depusă la dosar la data de  10.12.2009, a solicitat  admiterea excepţiei de inadmisibilitate  a cererii de revizuire.

Examinând  hotărârile supuse cererii de revizuire, instanţa a constatat următoarele:

Art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă prevede faptul că, revizuirea  unei hotărâri rămase definitive  în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a  unei hotărâri date de  o instanţă  de recurs  atunci când  evocă fondul,  se poate cere  în cazurile  expuse  în alineatul 1 pct. 1 - 9.

Prin sentinţa  civilă nr. 5439/22.10.2004 pronunţată de Judecătoria Satu Mare – irevocabilă prin respingerea recursului de Tribunalul Satu Mare prin decizia civilă nr. 409/R/20.12.2004, s-a stabilit  că instanţa de  executare este Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

Ca urmare, această instanţă a  încuviinţat  prin încheierea din 18.01.2007 în dosar nr. 18707/300/2006 executarea silită pornită la  cererea creditoarei SC M.SRL S. M. împotriva debitoarei Banca Transilvania Sucursala S. M., iar contestaţia la executare a fost  soluţionată în dosar nr. 2686/300/2008 prin sentinţa civilă nr. 6487/08.07.2008 în sensul admiterii acesteia, anulării executării silite.

Deoarece această sentinţă a  fost recurată, Tribunalul municipiului Bucureşti  prin decizia pronunţată la  27.02.2009 a admis recursul, a casat sentinţa cu trimiterea cauzei spre competentă soluţionare  Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Având în vedere cele expuse,s-a reţinut că,  într-adevăr există  două hotărâri irevocabile  prin care s-a stabilit care este  instanţa competentă în materia  executării silite, respectiv  a  actelor  de executare, nu s-a  evocat fondul cauzei pentru a face aplicabile dispoziţiile  art. 322 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă, fiind  soluţionată, conform celor expuse, doar  problema de competenţă teritorială.

Ca urmare, prezenta cerere de revizuire a aparut ca fiind inadmisibilă, şi ca urmare a fost respinsă, partea revizuientă având  însă posibilitatea de a uza de  dispoziţiile  art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă în măsura în care consideră necesar, faţă de  decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti, raportat la  soluţia  anterioară a Judecătoriei Satu Mare, irevocabilă, de stabilire a instanţei de executare  competentă.